Page 103 - 1961-03

Nr. 1947 raagagarej^zH^
C a ra v a n e
s a n ita re
Comitetul raional al Crucii
roşii din Haţeg, a luat iniţiativa
de a o rg aniza in raza raio n ulu i
caravane sanitare. C u citva timp
în urmă, trei caravane sanitare
s-au deplasat pe V a le a Streiu-
lu i in raza com unelor B a ru M a ­
re şi Pui, unde au acordat con­
su ltaţii la peste 1.100 de m un­
citori forestieri.
Totodată, caravanele sanitare
au difuzat diferite broşuri ou-
prinzind sfaturi medicale.
S. N1CU
corespondent
<—003—
SPORT
Un succes
a! volei bal işii Ior
da la ,,JiuTIn
De la o etapă la alta, echipa
de volei Jiul Petroşani, care ac­
tivează în cam pionatul catego­
riei A , obţine noi succese. Astfel,
după ce in ultim a etapă a tu­
ru lu i, disputată la 19 m artie la
Galaţi, voleibaliştii au repurtat
o binemeritată victorie, dum ini­
că 26 martie, au obţinut un suc­
ces şi mai strălucit. E v o lu în d in
compania formaţiei bucureştene
C .C .A ., form aţie cu un lot pu­
ternic, voleibaliştii din Petro­
şani au obţinut un suces deo­
sebit, în vingînd cu scorul de 3-1
(13-15, 15-13, 18-16, 15-10). A-
tacul echipei Jiul s-a dovedit m a­
tur, decis, iar apărarea bine pusă
la punct.
S-au com portat în rnod deose­
bit jucătorii C. Gornoviceanu,
Brandemburg, Crivăţ şi Cojo-
caru-
—ooo—
Tenis de masă
Tot dum inică, s-a desfăşurat
la Haţeg faza raion ală a ca m ­
pionatului republican la tenis de
masă.
După o serie de m eciuri viu
disputate, Alexandru Labin de la
asociaţia sportivă „Retezatul“
d in H aţeg a ciştigat- titlul de
campion raional; iar Margareta
Szabo, tot de la ,/Retezatul“ , s-a
clasat pe locul I la proba sim ­
plu femei.
N. S B U C H E A
i corespondent
Purtai or i ai insignei
Zilele trecute in comuna
L u n co iu l de Jos, raionul Brad,
au fost înm înate 19 brevete şL
insigne „Prieien al cărţii“ , unor
tineri utemişti care au partici­
pat la concursul „Iubiţi cartea“ .
In cursul săptăm înii trecu­
Leningrad l Eroicul oraş ca­
re poartă numele lui Lenin, a-
niversează anul acesta o dată
memorabilă, dar şi tragică, din
istoria sa. C u 20 de ani în ur­
m ă — în septembrie 1941 — o-
cupind vremelnic o parte din
teritoriul sovietic, hoardele fas­
ciste au împresurat oraşul de
pe Neva, strîngîndu-l intr-un
cerc timp de 800 de zile.
beningrădenii îşi amintesc,
de acele zile grele. Dar, mai
presus de orice, ei n u pot uita
eroismul cu care s-au apărat,
cu care au luptat şi au căzut
mii şi mii de oameni pentru a
zădărnici încercările fasciştilor
de a pune stăpinire pe oraşul
lor drag.
Astăzi, du p ă atîţia ani, pe
străzile Leningradului, pe m a ­
rile bulevarde, pulsează viaţa
paşnică, fericită. Tineri şi tine­
re, mulţi dintre ei născuţi în
acele zile grele ale blocadei, se
plimbă voioşi şi minări de tre­
cutul eroic al oraşului lor iubit.
C u m arată azi Leningradul,
ce dezvoltare a cunoscut şi ce
reprezintă el, pe plan economic,
alături de celelalte mari oraşe
ale Uniunii Sovietice ?
Vertiginosul progres al ştiin­
ţei şi tehnicii în U.R.S.S-, nu
poate fi imaginat fără contribu­
ţia marilor uzine leningrădene
„Kiroa", „Lenin", „Krasnîi Vi-
borjeţ", „Bolşevik" ş. a.
S e poate spune că nu există
republică sau regiune economi­
că din Uniunea Sovietică, care
să nu folosească produsele L e ­
ningradului.
Departe de Leningrad, la
Bratsk, se montează renumitele
2EBEg ? 2gafég ilffi%fgia g g a E é S g g ffi^ K ^i^^S ^X J^P S if^ffM S S S S S S S ia S S S S X ^ 8fflgLgW ^ 3BHgS3W gH ra»& BgiaaflW 5gtSS33BMB?S!«S»naBg^^
CONSTRUCTORII
DE DRUMURI
De la Simerta şi pină la
Crivaăia s-a deschis de cîte-
va huni un vast şantier. Este
vorba de lucrările care se
fac pentru modernizarea
drumului naţional nr. 66.
Se lucrează intens pe toată
această porţiune.
In curlnd constructorii vor
aşterne asfalt pe traseul Si-
meria-—Haţeg. Deocamdată
se execută lucrările pregăti­
toare, ca extragerea şi trans­
portul de piatră, aşternărea
acesteia, se fac umpluturi la
terasamente, se consolidează
bordurile, se pregătesc pilo­
nii viitoarelor poduri etc.
Zilele trecute am făcut
cunoştinţă cu clţiva din a-
ceşti constructori. Pe lotul
situat in raza comunei Bă-
cia, de pildă, l-am. Intllnit
şi pe pavatorul Nagy Ale­
xandru. Este şef de echipă
şi nu trece o zi. fără ca pe
graficul întrecerii socialiste,
echipa sa să nu înregistreze
o depăşire medie a sarcini­
lor de plo.n de 50—60 la su­
tă. Cit priveşte calitatea lu­
crărilor, trebuie spus că p i­
nă în prezent acestei echipe
nu i s-a refractat nici un
metru ăe bordură.
La succesele acestei echipe
se adaugă şi succesele echi­
pelor de la extragere, trans­
port şi aşezare a pletrîî. Nu­
mai pe porţiunea dintre Si­
merta şi Călam trebuie să se
aşeze o umplutură d.e 90.000
tone piatră. Pină în prezent
s-a transportat deja peste
35.000 tone. Faptul că acest
material se extrage chiar
din albia Streiului. contri­
buie mult la reducerea pre­
ţului de cost pe kilometru de
drum. De altfel, constructo­
rii ăe alei s-au angajat ca
fiecare kilometru ăe asfalt
să nu coste mai mult de
650.000 lei. La acest- lucru
contribuie şi cetăţenii din
comunele aşezate pe traseul
noului drum. Numai cetăţe­
nii din comuna Bretea Po­
mină. au extras şi transpor­
tat pină în prezent, prin
munca lor voluntară. 1.2Q0
m..c. pămtnt şi peste 300 m.c.
piatră.
O altă măsură care contri­
buie la reducerea preţului de
cost pe kilometru de drum
l;Priefen al cârjii"
te, au obţinut de asemenea drep­
tul de purtător al insig nei
„P rie te n al c ă rţii“ alţi 18 ute­
mişti şi pionieri.
FLORIN B EN EA
corespondent
O RAŞU L
turbine, la Fergana şi Krasno-
iarsk se trimit o serie de utila­
je — toate produse în uzinele
marelui oraş erou.
N u m a i anul acesta, întreprin­
derile ce aparţin Consiliului E-
conomiei Naţionale — Lenin­
grad, vor asimila producţia a
1.100 de noi maşini dintre cele
mai moderne c a : dispozitive,
aparte de control şi dirijare a
proceselor tehnologice, strun­
guri, ca şi sute de modele noi
de confecţii şi încălţăminte.
Pentru a putea însă dota alte
întreprinderi din ţară cu maşini
de înaltă tehnicitate, uzinele din
Leningrad trebuie să-şi perfec­
ţioneze ele, in primul rînd, teh­
nica şi tehnologia.
Şi intr-adevăr, in ultimii ani,
ele cunosc un nou salt, fără
precedent, in direcţia automati­
zării proceselor de producţie.
Anul trecut, de pildă, au intrat
in funcţiune trei întreprinderi,
57 de secţii şi 229 sectoare cu
mecanizare, complexă.
In întreprinderile leningrăde­
ne funcţionau, tot anul trecut,
700 de benzi rulante şi linii m e ­
canizate şi de producţie in flux;
150 de maşini unelte au fost
prevăzute cu comandă-program.
Astfel, s-a ajuns ca producţia
de mijloace tehnice să se m ă ­
rească de 2,5 ori. beningrăde­
nii întotdeauna au fost în pri­
mele rînduri în ceea ce priveşte
progresul tehnic al ţării.
Luptînd pentru îndeplinirea
planului de progres tehnic ela­
borat de Consiliul Economiei
Naţionale, în raionul M o s c o v a
din Leningrad, vor fi mecaniza­
te complect şi automatizate 3
D R U M U L SOCIALISMULUI
este şi mecanizarea lucrări­
lor şi in special a acelor lu­
crări care necesită un volum
mare de muncă. Astfel, In
cariere s-au instalat esca­
latoare şi autoîncărcătoare,
defrişările din Pădurea Ha­
ţegului s-au făcut cu mij­
loace mecanice, eliminarea
curbelor prin noi săpături
se face numai cu escavatoa-
re, aşternutul pietrei se exe­
cută cu autogreăerul etc. De
asemenea, pe traseu au şi
fost instalate 3 staţii de ma­
laxare care, prin anumite
modificări aduse de clţiva
specialişti ca Manch Gustav,
'Mihai Meăinschi. loan Gheor-
be şi alţii, pot pregăti zilnic
peste 240 tone de asfalt.
Am mai tntîlvlt pe acest
şantier şi pe Nîcolae Gogo-
lea, un renumit constructor
de poduri, pe laboranta Vic­
toria 'Militam, pe tlnărv.1 in­
giner Aurel Achimescu şi pe
mulţi alţi constructori care.
In cinstea aniversării a 40
de ani. ăe la înfiinţarea
P.C.R.. s-au angajat ca pe
porţiunea de dmm Simerta—
Haţeg să ajungă cu lucrările
In faza de finisaj şi să trea­
că la turnarea asfaltului.
I. M A N E A
Peisajul natural al Văii Jiului oferă frumuseţi nebănuite. Nu mai puţin plin de pi­
toresc se prezintă şi peisajul creat ăe mina omului pe aceste meleaguri.
iată în clişeul de faţă o imagine din Lupenl, In care peisajul specific mineresc se îm­
bină in mod armonios cu cel al munţilor Oboroca din planul doi.
întreprinderi, 60 de secţii, 170
de sectoare. Vor fi date in ex­
ploatare 350 linii de producţie
în flux mecanizate şi automati­
zate.
fnisna Len ^ g ra d u lu i
N u există u n m a r e oraş care
să n u aibă o stradă, un bule­
vard a cărui, existenţă să n u fie
indisolubil legată de istoria lui,
care să n u reprezinte inima lui.
Bucureştiul, n u poate fi ima-
Q lătz
de eălătan'e
ginat fără Calea Victoriei, M o s ­
cova, fără strada Gorki, Kievul
fără Kresciatik.
Bulevardul Nevei a fost şi
rămîne inima Leningradului. In
oraş, s-au făcut şi se fac sute
şi mii de construcţii însă bule­
vardul Nevei rămîne tot prin­
cipala arteră a oraşului, care
întinereşte pe zi ce trece-
De-a lungul lui, s-au ridicat
şi se ridică înlături de casele ce
datează de peste u n secol, cu o
istorie străveche, clădiri noi,
frumos ornamentate. Prospeţi­
m e a şi eleganţa lor incintă o-
chii in minunatele nopţi albe
ce încep primăvara în oraş.
O tradiţie
a leningrădenilor
întotdeauna, Leningradul a
fost vestit în ceea ce priveşte
b u n a organizare a comerţului-
IN LIBRARII
HUD10I VERA Zile de primăvară, 240
pag. — 4,75 Iei
MI HALE A. Nopţi înfrigurate — po­
vestiri de război, ediţia a III-a.
Ilustraţii de ion Ion, 468 pag. —
11 lei; 15,50 lei cartonat
PELTZ I. Foc în hanul cu tei — ro­
man. Prefaţă de V. Rîpeanu, 360
pag. — 9 lei
VICTOR ION POPA Sfidează cu Fo-
fează — ediţia a III-a, 344 pag,
— 7,25 le i; 12 Iei cartonat
NOVICOV M. Realism, realism critic,
realism socialist, 512 pag. — 11,50
lei
x x x Basme populare gruzine. In ro-
înlneşte de Victor K.ernbach. Su-
pracoperta, coperta de Th. Bogoi,
168 pag. — 6,45 le i; 12,20 lei car­
tonat
CEHOV A. P. Doamna cu căţelul şi
alte povestiri. Prefaţă de Al. Phil- basculante, direct in buncăr, ur­
lippide. Traducere din limba rusă
de Anda Boldur, Ofilia Gazimir,
Nicolae Guma şi alţii. „Biblioteca
pentru toţi“ nr. 62, 424 pag. —
5 lei
MIKSZATH K.ALMAN Căsătorie ciu­
dată — roman. In romîneşte de
Ion Chinezu. Cuvînt înainte de
M. V. Tudor. „Biblioteca pentru
toţi" nr. 61, 414 pag. — 6 Iei
SEV0ENKO T. Viaţă de artist şi alte
nuvelei In romîneşte de O. C-ons-
tantlnescu şi R. Vasilescu-Albu.
Prefaţa de Ecaterlna Fodor. 436
pag. — 0,45 lei
Ë W EVâ
D a c ă intri într-un magazin
m a r e sau mic, in vreun restau­
rant, braserie sau cantină, te ui­
meşte organizarea, prompta de ­
servire şi amabilitatea cu care
eşti intimpinat.
Majoritatea mărfurilor — şi
numai, in magazinele de pe bu­
levardul Nevei poţi c u m p ă r a
peste 3.000 feluri de mărfuri —
poartă m a r c a : „Fabricat in L e ­
ningrad".
Este încă iarnă, dar pe stră­
zile sau în pieţele Leningradu­
lui se vînd fructe şi legume
proaspete. Este d e m n de subli­
niat dezvoltarea agriculturii,
succesele importante pe care
le-au obţinut colhozurile şi sov­
hozurile din regiunea Lenin­
grad.
In trecut, regiunea Lenin-
gard, aducea de prip alte părţi
produse agricole. In 'prezent, ea
devine o regiune producătoare,
asigurîndu-şi din ce în ce mai
mult necesităţile de produse
alimentare.
Anul acesta, colhozurile şi
sovhozurile regiunii vor livra
oraşului cantităţi de carne, lap­
te, legume, cartofi etc., cu mult
m a i mari.
O a m e n i c u n o s cuiii
în toată f a m
Cine poate crea toate aceste
bunuri, dacă n u o m u l ? El este
acela care construieşte uzine şi
fabrici, lucrează pe ogoare, clă­
deşte edificii.
L a începutul acestui an, în
VA PREZENTAM:
Cfloiaţia ^Detia
Noua flotaţie din Deva. F re a ­
m ătul şantierului n-a încetat
încă. P rin curte se lucrează in ­
tens la nivelarea terenului şi a-
m enajarea zonelor verzi. In h a ­
le, la punctele de încărcare şi
descărcare a benzilor de tra n s­
port, se fac ultimele lucrări in
vederea punerii în funcţiune.
Peste tot te întâmpină noul, pros­
peţimea. Constructorii sint ne­
răbdători. Se vede cit de colo
că aşteaptă un evenim ent deo­
sebit.
— In curînd trebuie să so­
sească primele autocamioane cu
minereu — ne lămureşte in g i­
nerul Anton Dumitrescu, şeful
şantierului.
Fusese rodată antezdrobirea
liniei M uncelul şi in aceeaşi zi
urma să fie pusă in funcţiune-
M in ereul, descărcat de pe auto­
ma ca prin interm ediul unui a-
limemtator cu plăci, să fie tre­
cut pe una din cele două benzi
de cauciuc în clinate ce urcă prin
culoarele parelele la capătul si­
lozu lui de brut.
Silo zu rile de brut, unul pen­
tru m inereul de la M u n ce lu l M ic fin, este încărcat în vagoneţi
şi altul pentru cel de la mina
Deva, au o înălţim e faţă de sol
de 27 m. La baza lo r se află
staţia de concasare. D e aici, m i­
nereul cu o granulaţie m ai m a­
re, urm ează să ia d ru m u l con-
întreaga Uniune Sovietică a
devenit cunoscut numele lui
Ivan Sapovalov, şeful unei bri­
găzi de constructori din Lenin­
grad. Brigada lui Sapovalov a
montat din panouri mari, în
decurs de un an 27 de clădiri
cu rite 4 etaje.
Astăzi, d u p ă metoda lui lu­
crează mulţi constructori frun­
taşi.
D e asemenea, in marile fa­
brici de încălţăminte din M o s ­
cova, Leningrad, Kiev, Tbilisi,
au apărut o serie de maşini şi
m e c a n i s m e care înlocuiesc ope­
raţiunile manuale şi măresc
considerabil producţia de în­
călţăminte de calitate superioa­
ră. Aceste maşini şi mecanisme
poartă m a r c a „Siv", d u p ă n u ­
mele lui Selonin Ivan Vasilie-
vici. El este şeful unei brigăzi
de lăcătuşi de la fabrica „Pro­
letarski Trud" din Leningrad.
36 de ani din viaţa lui, S e ­
lonin şi i-a dedicat invenţiilor
şi raţionalizărilor. Şi încă con­
tinuă. A c u m , el elaborează noi
proiecte pentru noi maşini şi
mecanisme.
Toate aceste invenţii şi ino­
vaţii, Selonin Ivan Vasilievici
le închină Congresului al XXII-
lea al P.C.U.S.
beningrădenii, ca şi toţi cei­
lalţi oameni sovietici, muncesc,
construiesc şi se bucură de o
viaţă fericită. P.C.U.S. şi sta­
tul sovietic le-a creat şi le cre­
ează pe zi ce trece tot m a i m i ­
nunate condiţii de m u n c ă şi de
viaţă.
GH. BENDOSCHI
Fi*. 8
2
In raionul Alba
Acţiuni
fcultural-educative
casoarelor Sym ens, pentru a fi
g ranu lat m ai fin de unde, m ai ia sate
apoi, să fie transportat la gura
silo zu lu i de semi-brut. In intimpinarea aniversării a
40 de ani de la înfiinţarea P.C-R.
Cele două silozuri de seml- şi pentru întărirea economico-
brut privite din exterior, par organizatorică a gospodăriilor
nişte cisterne uriaşe. D in ele, agricole colective, in toate satele
m inereul trece direct în hala din raionul Alba s-a ţinut pină
m orilor, unde tuburile fluores­ in prezent conferinţa „Toate for­
cente fac ca diferenţa de ilu m i­ ţele pentru pregătirea in cele
naţie între zi şi noapte să fie mai bune condiţiuni a lucrărilor
aproape imperceptibilă. agricole de primăvară“.
C ele patru m ori, de dim en­ h a căminele culturale din
siuni neobişnuite, şi aidoma lor Benic, Berghin, Ciugud, Vinţul
clasoarele melc, dau acestei de Jos etc., au avut loc con­
hale un aspect de măreţie.. A- cursuri „Drumeţii veseli", orga­
lă tu ri de ea este hala etajată nizate de comitetele comunale
a celulelor şi filtrelor. Prim ele U.T.M. şi căminele culturale pe
sint instalate la etaj. M inereul t e m a : „Perspectivele luminoase
vine aici în stare coloidală. T re­ ce le deschide tineretului planul
ce m ai Intîi prin nişte hidrooi- de 6 ani". O activitate bogată
cloane, apoi în celulele de flotaţie au desfăşurat echipele artistice
unde tulbureala, amestecată cu de amatori din Alba Iulia in
diferite substanţe chim ice, este
agitată, form înd la suprafaţă un cele peste 20 deplasări in satele
fel de spumă care nu este alt­ înconjurătoare.
ceva decît m inereul concentrat.
In ziua de 26 martie a. c., in
Concentratul obţinut in celu­ toate gospodăriile colective din
le trece in cele din urmă prin raion s-a ţinut conferinţa: „ O r ­
conducte in hala filtrelor, ia r dc
aici, sub form ă de nisip foarte ganizarea muncii in G.A.C. şi
căite creşterii valorii zilei-mun-
pentru a lua d rum ul uzinei de că". Pentru viitor, s-a preconizat
preparaţie. să se ţină 12 schimburi de expe­
rienţă ale căminelor culturale şi
...Da etaj, celulele sint aşezate să fie trimişi la sate 10 confe­
renţiari de la centrul de raion.
în rîn d u ri, pe baterii. Jos, la In ziua de 2 aprilie, in satele
Ilăpria, Gatda de Jos şi lghiel,
parter, filtrele, stau înşirate pe se vor deplasa trei brigăzi ştiin­
ţifice.
un singur rînd.
Plecin d de aici, răm îi convins VICTOR M U R EŞAN
îndrumător cultural
eă nu va trece m ult şi ele vor
produce din plin.
GH. COMŞUŢA
BINPROeUAMUL
30 M A R T I E 1961
Programul 1 : 5,10 Melodii popu­ Burnea ) 11,30 Muzică uşoară sovle-i
lare romîneşti interpretate la diferite tică î 12,00 Reportaj: Colocviu despre
instrumente ; 6,30 Emisiunea pentru calitate ; 13,05 Muzică de estradă 1
sate: întreţinerea păşunilor; 7,30 Sfa­ 15,10 Concert de muzică uşoară romii
tul medicului: Despre fumat; 8,00 Din nească! 16,15 Vorbeşte M oscova! î
presa de. astăzi; 9,30 Vreau să ştiu ; 19,05 Tribuna Radio; 19,45 Transmi­
10,40 Melodii populare romîneşti inter­ sie din Studioul de concerte a con.
pretate de Felician Fărcaşiu şi Florea certului orchestrei simfonice a Radio-
televiziunii; 22,45 Muzică de dans.
Programul II: 14,30 De toate pentru
toţi (reluare) ; 15,00 Din operele com­
pozitorilor sovietici; 17,00 Muzică
populară din R.S. Cehoslovacă: 17,50
30 MARTIE 1961 Valsuri; 19,30 Din activitatea stătu,
DEVA: Torero; HUNEDOA­ rilor populare: 19,50 Muzică populară
romînească interpretată de Ion Luican
RA : Batalionul negru ; PETRO­
ŞANI : Bătrîna pianină ; Confi­ şi Ion Luca Bănăţeanu : 20,20 Noapte
dentul doamnelor ; SEBEŞ : Mî- ¦bună, cop ii: „Untul şi bulgărele de
ciman Panin ; ALBA IULIA : părnînt", poveste populară africană ;
Omul cu pantaloni scurţi ; lise; 21,45 Părinţi şi copii ; 22,00 Cîntece
SIMERIA : Un strigăt în stra­ de dragoste ; 22,28 Cvintetul nr. 3 în
dă ; ORĂŞTIE : Ceasul s-a o- Mi bemol major de Dvorak; 23,15
prit la miezul nopţii : HAŢEG : Concert de noapte.
Soldaţi fără uniformă; BRAD: Buletine de ştiri: 5,00 j 6,00 ; 7,00 ;
In umbra legii ; LONEA : lise ;
TEIUŞ : Enrlco Carusso: ZLAT- 11,00: 13,00: 15,00; 17,00; 19,00:
NA : Darclée ; ILIA : Revolta
22,30: 23,52 (programul I ) ; 14,00;
peonilor ; APOLDUL DE SUS:
16,00: 18,00; 21,00: 23,00 (prograi
mul II). !
Culisele varieteului.
A O .C.L. C O M E R Ţ M IXT
ALBA IULIA
P E N T R U 24 O R E
Vreme nestabilă cu cerul mai mult anunţă consumatorii că
noros. Vor cădea precipitaţii slabe lo­
cale. Temperatura staţionară va fi cu­ Restaurantul „Dacia"
prinsă ziua între 9 şi 14 grade, iar
noaptea între 4 şi — 2 grade, Vîn- renovat
tul va sufla potrivit cu intensificări şi înzestrat cu mobilier nou,
locale din sectorul vest şi nord.vest.
SERVEŞTE ZILN I8:
PENTRU URMĂTOARELE • UN BOGAT SORTIMENT, DB
3 ZILE
PREPARATE «ULINARS
Vreme nestabilă cu cerul variabil o SPECIALITĂŢI LA GRATAR
® VINURI ALESE
şi cu temperatura în scădere.
Seara, muzică de dans
AM Ü i |
In perioada 15 aprilie — 1 iunie 1961, va avea loc viza \
permiselor de port-armă şi a autorizaţiilor de deţinere, pe raza )
}
întregii regiuni Hunedoara.
Viza permiselor şi a autorizaţiilor, se face de miliţiile
raionale (orăşeneşti), pe raza cărora au domiciliul posesorii.
Informaţii suplimentare se pot obţine de la unităţile de
miliţie sau filialele de vînătoare.
Neprezentarea la viză în perioada stabilită, atrage anularea
permiselor sau a autorizaţiilor.
W W W W W v A W /V V V W A V V W V V N A A A A O W W V -