Page 104 - 1961-03
P. 104
¦nag 4 DRU MUß SOCIALISMULUI Nr. 1947
flE8oȔt*iyxrinx.tr-?
gnram«i*pr.3«»wHPig«CTWMTOaCTCTg»gFg.»«ftq^.>7^^ tSXSBSSm
185 de suis de Sa înfiinţarea Teatrului
M a r e d in M o s c o v a
M O S C O V A 28. Corespon- 1
t dentul Agerpres transmite : 1
ră frumuseţe şi măreţie ale 1
teatrului. -j
Azi se împlinesc 185 de ani In afara prezentărilor per- j
de la înfiinţarea Teatrului manente ale spectacolelor cla- .]
(. M a r e din Moscova. C u a- sice colectivul teatrului pre-
C cest prilej, Gheorghi Orvid, zintă in fiecare an 5— 6 pre- -j
L directorul teatrului, Melik Pa- miere. In prezent este cu ma- j
^ şaes, dirijorul principal, Bo- re interes aşteptată opera lui î
M y ! Cosmosului c o lţii cu sucs Şedinţa plenară a Adunării i ris Pokrovski, regizorul prin- Dzerjinski „Soarta unui o m “ , ^
Generale a O. N. ii. l cipal şi o serie de alţi artişti du p ă povestirea lui Miliail -j
[• de s e a m ă au relatat, in cadrul Şolohov, baletul lui Jukovski j
L unei conferinţe de presă pen- „Cintec de pădure", d u p ă poe- )
C o n ferirla de presa de la A cadem ia de Şfiinfe a U.R.S.S. N E W Y O R K 28 (A g erp res). lor lui Mobutu îm potriva trupe i. tru ziariştii străini, despre bo- m u l Lesei Ukrainka, no u a re- }
In şedinţa din după-am iaza lor O .N .U . dau o lovitură gravă L gata şi multilaterala activita- daciare a baletului lui Hacia- |
unde se desfăşoară conferinţa de pre zilei de 27 m artie a A d u n ă rii prestigiului O .N .U . şi atestă o
MOSCOVA 28 (Agerpres) TASS Acad. Sisakian a caracterizat cele să nu a cunoscut niciodată o anima Generale a O .N .U . a continuat politică de slăbiciune. l te a acestui aşezămint de cui- turia i „Spartacus“ şi altele, ,
transmite: două aspecte, ce se completează reci ţie atît de mare ca atunci cînd au discutarea problemei situaţiei
proc, ale zborului omului în Cosmos fost aduşi cîinii cosmonauţi. din Republica Congo. La discu Reprezentantul Congou lu i cu tură. 1 care sînt in pregătire.
La 28 martie, ţa Academia de Ştiinţe a — aspectul tehnic şi cel biologic. Din ţie au luat parte delegaţii Gha- capitala la BrazzaviUe,, care a
U.R.S.S. s-a organizat pentru repre punct de vedere al posibilităţilor teh Obiectivele aparatelor de filmat şi nei, Republicii A rab e Unite, U - luat cuvîntul la sfîrşitul şedin C in prezent, teatrul are in In ultimii ani trupa de ba- 1j
zentanţii presei sovietice şi străine, nice, a declarat el, zborul unui om de fotografiat au fost îndreptate asu ruguayului, R.S.S. Ucainene şi ţei, ,a folosit tribuna A d u n ă rii let a teatrului a fost primită -j
radioului şi televiziunii, o conferinţă în Cosmos ar fi putut fi înfăptuit pra animalelor pe care te cunoaşte în. delegatul R epublicii Congo cu t repertoriul său 23 de opere şi cu entuziasm in Anglia, Fran- j
de presă cu privire ia unele rezultate încă în anul 1960. In ceea ce priveşte freaga lume. Corespondenţii radioului capitala la B razzaviU e. cmerale pentru atacuri calo m ţa, R. F. G e rmană, Olanda, 1
ale cercetărilor efectuate cu ajutorul latura biologică a zborului omului tn s-au străduit să obţină chiar un soi i’ 16 spectacole de balet, dintre
navelor cosmic« sovietice. Cosmos ea este foarte complexă si de interviuri de Ia cîini şi numai după Ako Adjei, m inistrul Afacerilor nioase îm potriva unor state afri (¦ cele mai de s e a m ă ale culturii
reclamă un studiu aprofundat şi plnâ ce aceştia au consimţit să latre, co Externe al G hanei, a am intit cane independente, inclusiv G u i
in faţa ziariştilor au luat cuvîntul în cele mai mici amănunte. respondenţii şi.au îndepărtat microfoa propunerile prezentate Adunării (ţ muzicale ruse, sovietice şi u- 5 . U. A., Canada, Australia, ^
Alexandr Topciev, vicepreşedinte al nele. Căţeluşele Cernuşka şi Zviozdoci G enerale de Nlorumah, preşedin neea şi M a li. Folosin d use de t niversale. In fiecare seară
Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., a- După cum a arătat Sisakian, ex ka au pozat pe rînd cîteva minute. tele Ghanei, apreciindu-le ca re dreptul la răspuns, delegatul gui- N o u a Zeelandă, Japonia, R.P. j
cad. Norair Sisakian, secretar al fi perienţei« biologice în 6osmos au fost neez a declarat că după dis 2.155 de spectatori se delec-
lialei de ştiinţe biologice a Academiei organizate astfel încît să cuprindă cît Oleg Gazenko, colaborator ştiinţific zonabile şi realiste. E l şi-a ex cursul vorbitorului precedent n i
de Ştiinţe a U.R.S.S., prof. Vasili Pa. mai multe sisteme biologice şi fiin al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., meni nu se va m ai îndoi că L tează la spectacolele de o ra- Chineză şi in alte ţări. ^
rin, membru activ al Academiei de ţe. In acest scop au fost folosiţi fer primat indignarea in legătură colonialiştii au desfăşurat o „a c
ştiinţe medicale a U.R.S.S. menţi bacferiofagi, virusuri, alge, se a descris apoi amănunţit animalele L»7<-J > t u—/ i— >U u / U V '__t.-I --1
minţe de plante, şoareci, cobai. care au efectuat zboruri cosmice pe cu agresiunea belgiană îm potri tivitate intensă“ tn A frica .
Ne apropiem de zborul omului în navele-satelit sovietice. Urm ătoarea şedinţă a A du n ă Scurte ştiri ©Scurte ş tir i
Cosmos, a declarat Alexandr Top Oamenii de ştiinţă sovietici au re va poporului congolez, agresiune
ciev, vicepreşedinte al Academici de zolvat cu succes sarcina asigurării Oamenii de ştiinţă sovietici au răs rii G enerale are loc la 28 m a r RANGOON 28 (Agerpres). TASS LONDRA 28 (Agerpres).
Ştiinţe a U.R.S.S. „se înţelege, a a- oare continuă. D elegatul G h an ei transmite : Corespondentul din Kuala-Lumpur al
dâugat el că acest zbor va fi efec condiţiilor de mediu necesare pentru puns ta numeroasele întrebări ale co ziarului „Daily lelegraph" relatează
tuat atunci cînd oamenii de ştiinţă La 28 martie, generalul NeWin şeful că Abdul Rasak, vicepreşedinte al Gon-
sovietici vor avea convingerea deplină partea locuită a navei cosmice. statului major general din Birmanja sliuiui de Miniştri şi ministrul de Răz
câ primul cosmonaut se va înapoia pa Prof. Parin a relevat că organis şi persoanele care-I însoţesc au pără boi al Malayei a declarat că dacă
Pâmînt în bune condiţii, teafăr şi sit Rangoonul pleeînd cu avionul la
nevătămat". Deocamdată, a spus el, mele vii sînt supuse unei mari soli
principala atenţie este concentrată a- citări în perioada trecerii de la sta respondenţilor. a su blin iat că atacurile so ld a ţi tie. Moscova. După cum se ştie, N. S. S.E.A.T.O. va interveni în Laos, Ma-
supra studierii stării numeroaselor fi rea de inponderabilitate la acţiunea
inţe şi preparate biologice care au suprasolicitărilor în timpul coborîrii Hruşciov, preşedintele Consiliului de !aya nu va îngădui ca teritoriul ei sâ
efectuat deja zboruri pe nave satelit. navei cosmice.
Miniştri al U.R.S.S., l-a invitat in fie folosit ca bază pentru desfăşurarea
Acad. Topciev a constatat că „asal La cîinele Cernuşka, pasagerul ce
tul Cosmosului continuă cu succes". Lucrările celei de-a treia conferinţe timpul vizitei sale în Birmania în a- operaţiunilor militare
Acest lucru este dovedit de sateliţii lei de-a patra nave cosmice sovietice, nul 1960 pe generalul Newin să vizi PARIS 28 (Agerpres).
artificiali sovietici ai Pămîntului şi de teze Uniunea Sovietică. Este necesar să se păşească pe ca
navele cosmice, de fanionul sovietic Ia sfîrşitul zborului pulsul era de 70-
de pe lună, de staţia interplanetară a popoarelor Africii PRAGA 23 (Agerpres). lea dezarmării generale, să se pună
automată care şi-a luat zborul de pe 90 pe minut. In primele minute de
un mare satelit artificial şi care zboa Al V-lea Congres naţional al coope capăt războiului din Algeria, să se re
ră acum spre Venus şi, în sfîrşit, do coborîre pulsul a ai'ins la 2-10 pe mi
cea de-a patra şi cea de-a cincea rativelor agricole unice din R.S. Ce nunţe Ia înarmarea Germaniei occiden
navâ-sateHt. Aceste nave. a subliniat nut, iar apoi a scăzut treptat pînă ia
acad. Topciev, sînt remarcabile nu nu 120-140 pe minut. Aceasta arată St CAIRO 28 (Agerpres). — La înlocuirea imediată a lui Dag rile Africii, ci şi unor puteri hoslovacă şi-a încheiat lucrările. tale şi la crearea de baze vest-germane
mai prin uriaşa lor greutate, ci şi
prin faptul că ambele au aterizat în de mare este sensibilitatea sistemului şedinţa din dimineaţa zilei de Hammarskjoeld din postul de imperialiste ca Statele Unite şi In hotărirea adoptată de Congres se pe teritoriu! Franţei, au declarat par
tr-o regiune dinainte stabilită a Uni circulator la schimbările condiţiilor de 27 martie a celei de-a 3-a con- secretar general al O.N.U., re Germania Occidentală. subliniază necesitatea luptei pentru re ticipanţii la cel de-al XVII-lea Congres
unii Sovietice. zbor. 'ferinţe a popoarelor Africii au tragerea trupelor O. N. U. din Statele Unite, a declarat Aii colte bogate şi pentru o înaltă pro al Federaţiei republicane a ofiţerilor
continuat să facă declaraţii şe Congo, darea în judecată a lui ductivitate a creşterii animalelor, pe şi subofiţerilor de rezervă, care şi-a
El a vorbit apoi despre importanţa Vastul program de cercetări biolo. fii delegaţiilor. Chornbe, Kasavubu, Mobutu, Muhsin. reprezentantul Z a n zi baza unei mecanizări largi şi a agro încheiat lucrările la Marsilia.
Ileo şi a celorlalte persoane darului, cheltuiesc fonduri uria tehnicii înaintate.
ştiinţifică a înfăptuirii programului so gice întreprinse de oamenii soviefici La începutul şedinţei condu şe pentru construirea unei ba
vietic de cercetare a spaţiului Cosmic, cu ajutorul navelor cosmice, a spus cătorul delegaţiei Rhodesiei de răspunzătoare pentru asasina ze pentru rachete în Zanzibar, CAIRO 28 (Agerpres). LONDRA 28 (Agerpres).
Cu mult interes au ascultat ziariştii prof. Parin, a furnizat un bogat ma
nord l-a informat pe preşedin rea bestială a lui Patrice Lu- în timp ce populaţia ţării este in Capitala R.A.U. s-a deschis Trei tineri englezi membri ai Co
explicaţiile renumitului biolog Norair terial ştiinţific a cărui prelucrare con
tinuă încă. tele conferinţei asupra trata mumba şi a tovarăşilor săi şi nevoită să trăiască in sărăcie. expoziţia internaţională agricolă, la care mitetului englez pentru acţiunea di.
Sisakian care t-a condus parcă prin
Participanţii ta conferinţa de presă tivelor oare au loc tn prezent a declarat că sprijină guvernul Poporul din Zanzibar se ridică participă 23 de ţări. rectă împotriva războiului nuclear şi-au
noul laborator al biologiei cosmice. El la Lusak-a, centrul administra Antoine Glzenga. Cereri simi
au văzut-o pe Strelka cu căţeluşii ei tiv al Rhodesiei de nord, între lare au formulat în ouvîntările la lupta împotriva dominaţiei R.P. Romînă participă la această ex demonstrat din nou protestul împotriva
a explicat amănunţit cum de la un reprezentanţii africani şi en lor şl alţi delegaţi. creării de baze pentru submarinele a-
născuţi după zborul cosmic, precum glezi. Delegaţii au hotărît să néocolonialiste, a spus el, tot poziţie cu un pavilion, în care sînt
zbor la altul s-au complicat şi s-au trimită guvernatorului Rhode Delegatul Nigerului, Bakarl tomice americane in Scoţia.
şi pe Beika, Cernuşka şi Zviozdocika. siei de nord o telegramă în Djibo, secretarul generai al aşa cum a luptat împotriva co expuse numeroase maşini agricole. LONDRA 28 (Agerpres). - TASS
înmulţit sarcinile asigurării condiţi oare îşi fac cunoscută hotărî- Partidului „Sawaba“, a cerut să
Este de ajuns să priveşti aceste ani rea „de a se opune intenţiilor se acorde imediat, o indepen lonialismului. DJAKARTA 28 (Agerpres). — După transmite:
ilor pentru desfăşurarea normală a male pentru a te convinge că starea Imperialiste ale guvernului en denţă reală ţărilor şl teritori In Kenya a fost arestat cunoscutul
glez In Rhodesia de nord". ilor aflate sub dominaţia fran Nana Nelson Mahomo, repre cum anunţă corespondentul din Dja
activităţii vitale a omului în timpul lor este foarte bună. ceză. El a condamnat faptul că zentantul Uniunii Sud-Africa karta al agenţiei China Nouă, la 28 fruntaş al Congresului naţional african
Făptui că Strelka a născut demon La şedinţă au luat cuvîntul Franţa acordă unor ţări africa ne, a chemat popoarele Africii martie preşedintele Indoneziei, Su- din Uniunea Sud-Africană, Piter Rabo-
zborului în Cosmos şi înapoierii Iu» de asemenea reprezentanţii din ne o independenţă fictivă. să lichideze din rîndurile lor pe karno, l-a primit pe Gen I, locţii roco. Raboroco a lost arestat de au
strează că zborul cosmic nu a dău Ruanda Uruinldi, Ghana, Guine trădătorii şi marionetele colo torul premierului Consiliului de Stat torităţile coloniale engleze la Nairobi
pe Pămînt. ea, Kenya şi din alte ţări. Tom Mboya, reprezentantul nialiştilor pentru oa să nu se al R. P. Chineze, ministru al Aface unde se afla în drum spre Cairo la cea
nat activităţii vitale normale a orga Uniunii naţionale africane din mal permită asasinarea unor rilor Externe, care a sosit în aceeaşi de-a treia Conferinţă a popoarelor A-
Ceea ce a caracterizat în cea Kenya, a cerut lichidarea baze lideri naţionali cum a fost a- zi în Indonezia într-o vizită de prie
nismului şi în special uneia din cele mai mare măsură ouvîntările lor militare Imperialiste din sasinarea iul Patrice Lumumba tenie la invitaţia ministrului Afaceri fricii.
rostite la conferinţă a fost în Kenya şi din întreaga Africă şi a tovarăşilor săi. Popoarele lor Externe al Indoneziei.
mai importante funcţii ale sale, func primul rînd faptul că delega şi a subliniat îndeosebi că po LONDRA 28 (Agerpres).
ţii nu s-au limitat numai să poarele africane trebuie să a- Africii, a spus el, condamnă cu PRAGA 28 (Agerpres). Greva celor 2.000 de muncitori por-,
ţia de reproducere. vorbească despre lupta popoa corde tot sprijinul poporului tuari din Avonmouth şi Bristol care
Sala Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., relor lor, oi au ridicat proble Angolei, crunt asuprit de colo hotărîre aşa-ziseile „hotărîri“ In 1958 în Cehoslovacia existau revendică îmbunătăţirea condiţiilor de
mele de cea mal mare impor nialiştii portughezi. El a che muncă continuă. In urma grevei pe
tanţă care stau în prezent în mat de asemenea la unitatea de la Tananarive. „Chornbe. 137.000 de specialişti cu studii supe 39 de nave au încetat lucrările de in-
faţa Africii. Toţi vorbitorii au mişcării sindicale în ţările Afri
cerut lichidarea imediată a cii, declarînd : „Va veni timpul Kasavubu, Mobutu şi ceilalţi de rioare, faţă de numai 47.700 în 1946. cărcare-descărcare. La mitingul care a
ruşinosului sistem colonial. cînd conducătorii oamenilor avut loc Ia 27 martie, greviştii au ho
muncii se vor întruni la o con teapa lor nu vor mai putea să Pînă în 1965 numărul specialiştilor ur tărît sâ continue lupta pînă cînd re
Imperialiştii şi colonialiştii, a ferinţă şi vor crea o federaţie
declarat reprezentantul Kenyel, mai existe mult timp în Afri mează să crească cu circa 50 la sută. vendicările lor vor ti satisfăcute in
întregime.
ca, a declarat el, deoarece vor In prezent nevoia de specialişti este
fi măturaţi de popoarele iubi mai mare decît în trecut. In anul şco
toare de pace din întreaga
lar 1901—1982 în institutele de învă-
Africă“.
Zece cap ete sparte La 28 martie, în cadrul con- ţămînt superior va fi primit un mare
p en tru un ca p iiseurum at ferinţei vor începe lucrările ce număr de studenţi, în special în ins-
lor cinci comitete create de ea. ' titutele tehnice şi agricole.
Ronald Ngala, vor ca în cazul sindicală pe întreaga Africă in
cînd din Africa vor fi Izgoniţi interesul general al tuturor po
Primul care a căzut a fost limările ce se aflau în in colonialiştii englezi, francezi, poarelor africane“. A le g e r ile d in B e lg ia
Paterne. Desfigurat, el a cintă, cuprinse de frenezie, belgieni şl ceilalţi colonialişti Delegaţii care au luat cuvîn
el să fie înlocuiţi cu colonia Belgienii s-au prezentat dum i
fost scos din luptă in pri împreună cu sticlele goale, liştii din Statele Unite. „Ei tul la şedinţa din după-amiaza nică 26 m artie la urnele de vot electorală, apreciată de acest m ini, a făcut să crească numă-
uită Insă că popoarele africa zilei de 27 martie a celei de-a pentru a alege :212 deputaţi, 106 zia r oa „a p a tică “ - M u lţi se tem, rul de voturi pentru P a rtid u l co
mele clipe. Alţii l-au urmat cu servietele, bastoanele, ne cer şl luptă pentru lichida 3-a conferinţe a popoarelor senatori, din 175, precum şi 695 sería ziarul englez „G uard ian", munist. La alegerile de dum ini
rea completă a dominaţiei co Africii au sublimat că neoco- de co n silie ri p ro vin cia li. că această „apatie" ar putea fi că P a rtid u l com unist a obţinut
de îndată. Locul bătăliei era scrumierele, scaunele, au în loniale pe continentul african. lonialismul este propriu nu nu „expresia unui adine dezgust, in o importantă victorie. E l dispune
un adevărat vacarm. Ziariş ceput să zboare prin sală. mai vechilor puteri coloniale D upă cum se ştie, aceste ale mod egal, atît faţă de partidul acum de cinci deputaţi, faţă de
tii care au fost de faţă şi Bieţii ziarişti veniţi să-şt fa In aplauzele furtunoase ale oa Anglia, Franţa, Belgia, Por geri au fost' o rg a n iza te cu un oatolic, cit şi faţă de cel liberal doi în cam era precedentă. In
delegaţilor Ronald Ngala a pro tugalia, care caută să se adap an înainte de expirarea m an d a tu şi cel socialist". consiliile provinciale com uniştii
care au descris scena şi-au că meseria şi-au plătit cam pus ca cea de-a 3-a conferinţă teze la condiţiile actuale şi lui vechiului parlam ent. A les la 1 au obţinut 11 lo cu ri faţă de trei
primit şi ei, la înghesuială, scump curiozitatea, unit din a popoarelor Africii să ceară să-şi menţină dominaţia In ţă- iulie 1958, p arlam entul a iost d i In aceste con diţii, nu apar de in a legerile anterioare. P în ă şi
porţia- zolvat la 21 februarie 1961 cu a- loc su rp rinzăto are rezultatele a- cei mai zeloşi adversari ai co
ei alegîndu-se cu răni din Şl»f (/ Ghicitoarea în palmă : sentimentul tuturor partidelor leg erilo r generale care arată că m uniştilo r recunosc in urm a a-
— ...Şi îţi este scris politice. Aceasta a fost hotărită p rin cip a lu l partid de guvernă- legerilor că succesul comunişti-
Toate acestea s-au petre această aventuroasă ieşire să slujeşti în oastea ca urm are a grevei de cinci mînt, Partidul social-oreştin a lor, la care nu s-au aşteptat,
cut la Congresul Partidului pe teren. lui Chornbe. săptăm îni a oam enilor muncii suierit o importantă infrîngere, constituie o m ărturie a încrede-
belgieni, prin care aceştia şi-au pierzind m ajoritatea absolută pe rii oam enilor m uncii in acest
Democrat Italian care şi-a Poliţia a trebuit să inter arătat nem ulţum irea ţaţă de ho- care o deţinea în Senat şi opt singur partid oare apără cu cu-
încheiat acum ctteva zile lu vină ca să calmeze spiritele tărirea guvernului Eyskens de a m andate in C am era D eputaţilor raj pină la capăt interesele lor-,
crările. Congresul era desti bătăioşilor monarhişti. în- obţine aprobarea parlam entului şi obţinind cu 5 la sută m ai pu-
nat să fie un congres paşnic, fierbintaţl. cu hainele rupte pentru „legea u n ic ă “ . „Leg ea u- ţine voturi. Ş i celălalt partid dc Imediat după a legerile de du-
al unifîcărit, consfiinţind fu şi cu nasurile murdare de nică“ denumită şi „legea neno guvernăm înt, Partidul liberal a m inică, guvernul Eyskens şi-a
ziunea a două partide: Popu cerneală, fanaticii adepţi ai rocirilor“ , înseamnă noi im po pierdut cite un m andat «ttit in prezentat demisia- Totodată au
lar-Monarhic, şi Naţional restaurării monarhiei italie zite şi greutăţi pentru oamenii Cameră cît şi in Senat. început prim ele consultări in ve-
Monarhic. După cum vedeţi, ne, n-au ajuns plnă la urmă m uncii, urmăreşte să compen derea con stitu irii noului guvern,
popular şi naţional n-au la nici o concluzie tn legătu seze într-o oarecare m ăsură pier Referindu-se la rezultatul a- din care, p otrivit agen ţiilor de
prea mare importanţă. Co ră cu democraţia. derile m arilo r m onopoluri, ca ur legărilor, comentatorul agenţiei presă, ar putea face parte parti-
mună ambelor foste partide mare a aventurilor colonialiste France Presse, arată că „în an- dele fostei co aliţii guvernam en-
este noţiunea de monarhie. A doua zi ziarele din Ro în Congo. samblu, corpul electoral a deza- tale, precum şi Partidu socia-
Cele două partide luptătoa ma au descris pe larg in sti probat politica guvernului de list.
re pentru aducerea în frun lul captivant al comics-uri A cţiu n ile sîngeroase ale colo coaliţie social-creştin şi liberal
lor. dezbaterile acestui „is nialiştilor belgieni în C o n g o .a u prezidat de Eyskens. Eşecul gu „D acă este sig u r că Eyskens
tea Italiei a unul rege, fu toric" congres. tăcut ca şi pe plan internaţional vernam ental se datoreşte nem ul a pierdut bătălia electorală şi
zionau sub denumirea Parti B elg ia să fie com prom isă în o- ţu m irii o am en ilor m uncii din odată cu ea şi puterea, arată a-
dului Democrat Italian. Bilei sau balamuc ? chii Întregii lumi. Acest lucru Belgia faţă de politica nepopulară genţla France Presse, situaţia
a determ inat pe conducătorul şi in special faţă de „legea uni- nu s-a lim pezit, doarece printre
Ce are democraţia cu ase Nici, una, nici alta. Sau P a rtid u lu i socialist', Spaak să c ă “ . P e de altă parte, adaugă a- partidele aşa-zise „ m a ri“ nu e-
declare că situaţia internaţională genţia citată, înfringerea Partir xistă nici un adevărat „învingă-
menea soi de partid ? vă mai bine zis şi una şi alta. a B elgiei este toarte proastă şi dului social-oreştin nu a făcut să tor“ .
că „B elgia are îm potriva sa toa triumfe opoziţia socialistă. A-
veţi întreba dv. Este atlt de Atmosfera de operetă care tă lum ea“ . ceasta, datorită faptului că con- Presa belgian ă din 28 martie,
ducerea P a rtid u lu i socialist s-a referindu-se la consultările care
evident faptul că într.ade însoţeşte astăzi oriunde no Aversiunea maselor populare com prom is in ochii opiniei pu- au loc in prezent intre partidele
faţă de vechiul parlam ent care blice prin tactica sa oportunis- politice prezice că „criza guver-
văr democraţia n-are ce că. ţiunea de monarhie nu izbu a adoptat legea antimuncitoreas- tă în tim p ul grevei generale. nam entală va dura pînă cînd se
că, scrie ziarul „New York Herald va reuşi pe calea tra ta tivelor de
uta aici, încît scandalul o. teşte să acopere însă faptul Radicalizarea maselor popu- culise să se găsească o nouă
izbucnit chiar de la această că într-o republică a seco
denumire. Mat mulţi dele lului XX poliţia arestează
gaţi au cerut ca partidul să pentru nevinovatul sport al
se numească Partid Monar- spartului capetelor, oameni
htc, acuzîndu-i pe ceilalţi de care ar trebui închişi pentru
„trădare'1. Cînd discuţia in. câ vor să întoarcă roata is
jurul acestei controverse era toriei. Aceasta nu-i decît o
în toi, un deputat mai slab dovadă că între republica
de înger nu s-a mat putut burgheză şi monarhie de de
stăplni şi a lansat o căli menţi nu e prea mare deo
mară în capul unui adversar sebire.
prea bun de gură. Toate, că- lD. P. (Desen din „Krokodil“) T rib u n e ", s-ia m anifestat şi prin lare din B elgia, dovedită şi prin form ulă a unui guvern de coali-
vv/*1 lipsa de interes faţă de cam pania
- 3 greva generală de c in ci săptă- ţie. G. O PR IC Ă
' Redacţia $1 administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. Ţelck-u; 138; 189; 75. 'laxa piuliţa in numerar con lorm aprobării Direcţiunii U-.-u-.iale P.T.f.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. t-i Tiparulîntreprinderea Roii grafică -„l, Mai“ — Beva.