Page 104 - 1961-03
P. 104

¦nag 4                                                                                                                        DRU MUß SOCIALISMULUI                                                                                                                       Nr. 1947
flE8oȔt*iyxrinx.tr-?
                                                    gnram«i*pr.3«»wHPig«CTWMTOaCTCTg»gFg.»«ftq^.>7^^                              tSXSBSSm

                                                                                                                                                                                                                      185 de suis de Sa înfiinţarea Teatrului

                                                                                                                                                                                                                             M a r e d in M o s c o v a

                                                                                                                                                                                                                              M O S C O V A 28. Corespon-                                                         1
                                                                                                                                                                                                                      t dentul Agerpres transmite :                                                               1

                                                                                                                                                                                                                                                                ră frumuseţe şi măreţie ale 1

                                                                                                                                                                                                                                                                teatrului.                       -j

                                                                                                                                                                                                                      Azi se împlinesc 185 de ani               In afara prezentărilor per- j

                                                                                                                                                                                                                      de la înfiinţarea Teatrului manente ale spectacolelor cla- .]

                                                                                                                                                                                                                      (. M a r e din Moscova. C u a- sice colectivul teatrului pre-

                                                                                                                                                                                                                      C cest prilej, Gheorghi Orvid, zintă in fiecare an 5— 6 pre- -j

                                                                                                                                                                                                                      L directorul teatrului, Melik Pa- miere. In prezent este cu ma- j

                                                                                                                                                                                                                      ^ şaes, dirijorul principal, Bo- re interes aşteptată opera lui î

M y ! Cosmosului c o lţii cu sucs                                                                                               Şedinţa plenară a Adunării                                                            i ris Pokrovski, regizorul prin-          Dzerjinski „Soarta unui o m “ , ^
                                                                                                                                    Generale a O. N. ii.                                                              l cipal şi o serie de alţi artişti        du p ă povestirea lui Miliail -j
                                                                                                                                                                                                                      [• de s e a m ă au relatat, in cadrul     Şolohov, baletul lui Jukovski j
                                                                                                                                                                                                                      L unei conferinţe de presă pen-           „Cintec de pădure", d u p ă poe- )

C o n ferirla de presa de la A cadem ia de                                            Şfiinfe a U.R.S.S.                            N E W Y O R K 28 (A g erp res).          lor lui Mobutu îm potriva trupe­         i. tru ziariştii străini, despre bo-      m u l Lesei Ukrainka, no u a re- }
                                                                                                                                    In şedinţa din după-am iaza              lor O .N .U . dau o lovitură gravă       L gata şi multilaterala activita-         daciare a baletului lui Hacia- |
                                                                                      unde se desfăşoară conferinţa de pre­     zilei de 27 m artie a A d u n ă rii          prestigiului O .N .U . şi atestă o
   MOSCOVA 28 (Agerpres) TASS                 Acad. Sisakian a caracterizat cele      să nu a cunoscut niciodată o anima­       Generale a O .N .U . a continuat             politică de slăbiciune.                  l te a acestui aşezămint de cui-          turia i „Spartacus“ şi altele, ,
transmite:                                 două aspecte, ce se completează reci­      ţie atît de mare ca atunci cînd au        discutarea problemei situaţiei
                                           proc, ale zborului omului în Cosmos        fost aduşi cîinii cosmonauţi.             din Republica Congo. La discu­                   Reprezentantul Congou lu i cu        tură.                                1    care sînt in pregătire.
   La 28 martie, ţa Academia de Ştiinţe a  — aspectul tehnic şi cel biologic. Din                                               ţie au luat parte delegaţii Gha-             capitala la BrazzaviUe,, care a
U.R.S.S. s-a organizat pentru repre­       punct de vedere al posibilităţilor teh­       Obiectivele aparatelor de filmat şi    nei, Republicii A rab e Unite, U -           luat cuvîntul la sfîrşitul şedin­        C in prezent, teatrul are in                  In ultimii ani trupa de ba-  1j
zentanţii presei sovietice şi străine,     nice, a declarat el, zborul unui om        de fotografiat au fost îndreptate asu­    ruguayului, R.S.S. Ucainene şi               ţei, ,a folosit tribuna A d u n ă rii                                              let a teatrului a fost primită   -j
radioului şi televiziunii, o conferinţă    în Cosmos ar fi putut fi înfăptuit          pra animalelor pe care te cunoaşte în.   delegatul R epublicii Congo cu                                                        t repertoriul său 23 de opere şi          cu entuziasm in Anglia, Fran-    j
de presă cu privire ia unele rezultate     încă în anul 1960. In ceea ce priveşte     freaga lume. Corespondenţii radioului     capitala la B razzaviU e.                       cmerale pentru atacuri calo m ­                                                 ţa, R. F. G e rmană, Olanda,     1
ale cercetărilor efectuate cu ajutorul     latura biologică a zborului omului tn      s-au străduit să obţină chiar un soi                                                                                            i’ 16 spectacole de balet, dintre
navelor cosmic« sovietice.                 Cosmos ea este foarte complexă si          de interviuri de Ia cîini şi numai după       Ako Adjei, m inistrul Afacerilor         nioase îm potriva unor state afri­       (¦ cele mai de s e a m ă ale culturii
                                           reclamă un studiu aprofundat şi plnâ       ce aceştia au consimţit să latre, co­     Externe al G hanei, a am intit               cane independente, inclusiv G u i­
   in faţa ziariştilor au luat cuvîntul    în cele mai mici amănunte.                 respondenţii şi.au îndepărtat microfoa­   propunerile prezentate Adunării                                                       (ţ muzicale ruse, sovietice şi u-         5 . U. A., Canada, Australia, ^
Alexandr Topciev, vicepreşedinte al                                                   nele. Căţeluşele Cernuşka şi Zviozdoci­   G enerale de Nlorumah, preşedin­             neea şi M a li. Folosin d use de         t niversale. In fiecare seară
Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., a-           După cum a arătat Sisakian, ex­         ka au pozat pe rînd cîteva minute.        tele Ghanei, apreciindu-le ca re­            dreptul la răspuns, delegatul gui-                                                 N o u a Zeelandă, Japonia, R.P. j
cad. Norair Sisakian, secretar al fi­      perienţei« biologice în 6osmos au fost                                                                                            neez a declarat că după dis­             2.155 de spectatori se delec-
lialei de ştiinţe biologice a Academiei    organizate astfel încît să cuprindă cît       Oleg Gazenko, colaborator ştiinţific   zonabile şi realiste. E l şi-a ex­           cursul vorbitorului precedent n i­
de Ştiinţe a U.R.S.S., prof. Vasili Pa.    mai multe sisteme biologice şi fiin­        al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,                                                   meni nu se va m ai îndoi că              L tează la spectacolele de o ra-          Chineză şi in alte ţări.         ^
rin, membru activ al Academiei de          ţe. In acest scop au fost folosiţi fer­                                              primat indignarea in legătură                colonialiştii au desfăşurat o „a c­
ştiinţe medicale a U.R.S.S.                menţi bacferiofagi, virusuri, alge, se­    a descris apoi amănunţit animalele                                                                                              L»7<-J > t u—/ i— >U u / U V                          '__t.-I --1
                                           minţe de plante, şoareci, cobai.            care au efectuat zboruri cosmice pe      cu agresiunea belgiană îm potri­             tivitate intensă“ tn A frica .
   Ne apropiem de zborul omului în                                                    navele-satelit sovietice.                                                                  Urm ătoarea şedinţă a A du n ă­      Scurte ştiri ©Scurte ş tir i
Cosmos, a declarat Alexandr Top­              Oamenii de ştiinţă sovietici au re­                                               va poporului congolez, agresiune
ciev, vicepreşedinte al Academici de       zolvat cu succes sarcina asigurării            Oamenii de ştiinţă sovietici au răs­                                               rii G enerale are loc la 28 m a r­          RANGOON 28 (Agerpres). TASS               LONDRA 28 (Agerpres).
Ştiinţe a U.R.S.S. „se înţelege, a a-                                                                                           oare continuă. D elegatul G h an ei                                                   transmite :                                  Corespondentul din Kuala-Lumpur al
dâugat el că acest zbor va fi efec­        condiţiilor de mediu necesare pentru        puns ta numeroasele întrebări ale co­                                                                                                                                    ziarului „Daily lelegraph" relatează
tuat atunci cînd oamenii de ştiinţă                                                                                                                                                                                      La 28 martie, generalul NeWin şeful    că Abdul Rasak, vicepreşedinte al Gon-
sovietici vor avea convingerea deplină     partea locuită a navei cosmice.                                                                                                                                            statului major general din Birmanja       sliuiui de Miniştri şi ministrul de Răz­
câ primul cosmonaut se va înapoia pa          Prof. Parin a relevat că organis­                                                                                                                                       şi persoanele care-I însoţesc au pără­    boi al Malayei a declarat că dacă
Pâmînt în bune condiţii, teafăr şi                                                                                                                                                                                    sit Rangoonul pleeînd cu avionul la
nevătămat". Deocamdată, a spus el,         mele vii sînt supuse unei mari soli­
principala atenţie este concentrată a-     citări în perioada trecerii de la sta­     respondenţilor.                           a su blin iat că atacurile so ld a ţi­ tie.                                           Moscova. După cum se ştie, N. S. S.E.A.T.O. va interveni în Laos, Ma-
supra studierii stării numeroaselor fi­    rea de inponderabilitate la acţiunea
inţe şi preparate biologice care au        suprasolicitărilor în timpul coborîrii                                                                                                                                     Hruşciov, preşedintele Consiliului de !aya nu va îngădui ca teritoriul ei sâ
efectuat deja zboruri pe nave satelit.     navei cosmice.
                                                                                                                                                                                                                      Miniştri al U.R.S.S., l-a invitat in fie folosit ca bază pentru desfăşurarea
   Acad. Topciev a constatat că „asal­        La cîinele Cernuşka, pasagerul ce­
tul Cosmosului continuă cu succes".                                                   Lucrările celei de-a treia conferinţe                                                                                           timpul vizitei sale în Birmania în a-     operaţiunilor militare
Acest lucru este dovedit de sateliţii      lei de-a patra nave cosmice sovietice,                                                                                                                                     nul 1960 pe generalul Newin să vizi­         PARIS 28 (Agerpres).
artificiali sovietici ai Pămîntului şi de                                                                                                                                                                             teze Uniunea Sovietică.                      Este necesar să se păşească pe ca­
navele cosmice, de fanionul sovietic       Ia sfîrşitul zborului pulsul era de 70-
de pe lună, de staţia interplanetară                                                                   a popoarelor Africii                                                                                           PRAGA 23 (Agerpres).                      lea dezarmării generale, să se pună
automată care şi-a luat zborul de pe       90 pe minut. In primele minute de
un mare satelit artificial şi care zboa­                                                                                                                                                                              Al V-lea Congres naţional al coope­ capăt războiului din Algeria, să se re­
ră acum spre Venus şi, în sfîrşit, do      coborîre pulsul a ai'ins la 2-10 pe mi­
cea de-a patra şi cea de-a cincea                                                                                                                                                                                     rativelor agricole unice din R.S. Ce­ nunţe Ia înarmarea Germaniei occiden­
navâ-sateHt. Aceste nave. a subliniat      nut, iar apoi a scăzut treptat pînă ia
acad. Topciev, sînt remarcabile nu nu­     120-140 pe minut. Aceasta arată St         CAIRO 28 (Agerpres). — La înlocuirea imediată a lui Dag rile Africii, ci şi unor puteri hoslovacă şi-a încheiat lucrările.                                                tale şi la crearea de baze vest-germane
mai prin uriaşa lor greutate, ci şi
prin faptul că ambele au aterizat în­      de mare este sensibilitatea sistemului     şedinţa din dimineaţa zilei de Hammarskjoeld din postul de imperialiste ca Statele Unite şi                                     In hotărirea adoptată de Congres se pe teritoriu! Franţei, au declarat par­

tr-o regiune dinainte stabilită a Uni­     circulator la schimbările condiţiilor de   27 martie a celei de-a 3-a con-           secretar general al O.N.U., re­              Germania Occidentală.                    subliniază necesitatea luptei pentru re­  ticipanţii la cel de-al XVII-lea Congres
unii Sovietice.                            zbor.                                      'ferinţe a popoarelor Africii au          tragerea trupelor O. N. U. din                 Statele Unite, a declarat Aii          colte bogate şi pentru o înaltă pro­      al Federaţiei republicane a ofiţerilor
                                                                                      continuat să facă declaraţii şe­          Congo, darea în judecată a lui                                                        ductivitate a creşterii animalelor, pe    şi subofiţerilor de rezervă, care şi-a
   El a vorbit apoi despre importanţa         Vastul program de cercetări biolo.      fii delegaţiilor.                         Chornbe, Kasavubu, Mobutu,                   Muhsin. reprezentantul Z a n zi­         baza unei mecanizări largi şi a agro­     încheiat lucrările la Marsilia.
                                                                                                                                Ileo şi a celorlalte persoane                darului, cheltuiesc fonduri uria­        tehnicii înaintate.
ştiinţifică a înfăptuirii programului so­  gice întreprinse de oamenii soviefici         La începutul şedinţei condu­                                                        şe pentru construirea unei ba­

vietic de cercetare a spaţiului Cosmic,    cu ajutorul navelor cosmice, a spus        cătorul delegaţiei Rhodesiei de răspunzătoare pentru asasina­ ze pentru rachete în Zanzibar,                                    CAIRO 28 (Agerpres).                      LONDRA 28 (Agerpres).
   Cu mult interes au ascultat ziariştii   prof. Parin, a furnizat un bogat ma­
                                                                                      nord l-a informat pe preşedin­ rea bestială a lui Patrice Lu- în timp ce populaţia ţării este                                   in Capitala R.A.U. s-a deschis            Trei tineri englezi membri ai Co­
explicaţiile renumitului biolog Norair     terial ştiinţific a cărui prelucrare con­
                                           tinuă încă.                                tele conferinţei asupra trata­ mumba şi a tovarăşilor săi şi nevoită să trăiască in sărăcie. expoziţia internaţională agricolă, la care mitetului englez pentru acţiunea di.
Sisakian care t-a condus parcă prin
                                              Participanţii ta conferinţa de presă    tivelor oare au loc tn prezent            a declarat că sprijină guvernul              Poporul din Zanzibar se ridică participă 23 de ţări.                               rectă împotriva războiului nuclear şi-au
noul laborator al biologiei cosmice. El                                               la Lusak-a, centrul administra­           Antoine Glzenga. Cereri simi­
                                           au văzut-o pe Strelka cu căţeluşii ei      tiv al Rhodesiei de nord, între           lare au formulat în ouvîntările              la lupta împotriva dominaţiei            R.P. Romînă participă la această ex­      demonstrat din nou protestul împotriva
a explicat amănunţit cum de la un                                                     reprezentanţii africani şi en­            lor şl alţi delegaţi.                                                                                                           creării de baze pentru submarinele a-
                                           născuţi după zborul cosmic, precum         glezi. Delegaţii au hotărît să                                                         néocolonialiste, a spus el, tot poziţie cu un pavilion, în care sînt
zbor la altul s-au complicat şi s-au                                                  trimită guvernatorului Rhode­                Delegatul Nigerului, Bakarl                                                                                                  tomice americane in Scoţia.
                                           şi pe Beika, Cernuşka şi Zviozdocika.      siei de nord o telegramă în               Djibo, secretarul generai al                 aşa cum a luptat împotriva co­ expuse numeroase maşini agricole.                      LONDRA 28 (Agerpres). - TASS
înmulţit sarcinile asigurării condiţi­                                                oare îşi fac cunoscută hotărî-            Partidului „Sawaba“, a cerut să
                                           Este de ajuns să priveşti aceste ani­      rea „de a se opune intenţiilor            se acorde imediat, o indepen­                lonialismului.                           DJAKARTA 28 (Agerpres). — După            transmite:
ilor pentru desfăşurarea normală a         male pentru a te convinge că starea        Imperialiste ale guvernului en­           denţă reală ţărilor şl teritori­                                                                                                   In Kenya a fost arestat cunoscutul
                                                                                      glez In Rhodesia de nord".                ilor aflate sub dominaţia fran­                Nana Nelson Mahomo, repre­             cum anunţă corespondentul din Dja­
 activităţii vitale a omului în timpul      lor este foarte bună.                                                               ceză. El a condamnat faptul că               zentantul Uniunii Sud-Africa­            karta al agenţiei China Nouă, la 28       fruntaş al Congresului naţional african
                                              Făptui că Strelka a născut demon­          La şedinţă au luat cuvîntul            Franţa acordă unor ţări africa­              ne, a chemat popoarele Africii           martie preşedintele Indoneziei, Su-       din Uniunea Sud-Africană, Piter Rabo-
 zborului în Cosmos şi înapoierii Iu»                                                 de asemenea reprezentanţii din            ne o independenţă fictivă.                   să lichideze din rîndurile lor pe        karno, l-a primit pe Gen I, locţii­       roco. Raboroco a lost arestat de au­
                                           strează că zborul cosmic nu a dău­         Ruanda Uruinldi, Ghana, Guine­                                                         trădătorii şi marionetele colo­          torul premierului Consiliului de Stat     torităţile coloniale engleze la Nairobi
 pe Pămînt.                                                                           ea, Kenya şi din alte ţări.                  Tom Mboya, reprezentantul                 nialiştilor pentru oa să nu se           al R. P. Chineze, ministru al Aface­      unde se afla în drum spre Cairo la cea
                                           nat activităţii vitale normale a orga­                                               Uniunii naţionale africane din               mal permită asasinarea unor              rilor Externe, care a sosit în aceeaşi    de-a treia Conferinţă a popoarelor A-
                                                                                         Ceea ce a caracterizat în cea          Kenya, a cerut lichidarea baze­              lideri naţionali cum a fost a-           zi în Indonezia într-o vizită de prie­
                                            nismului şi în special uneia din cele     mai mare măsură ouvîntările               lor militare Imperialiste din                sasinarea iul Patrice Lumumba            tenie la invitaţia ministrului Afaceri­   fricii.
                                                                                      rostite la conferinţă a fost în           Kenya şi din întreaga Africă                 şi a tovarăşilor săi. Popoarele          lor Externe al Indoneziei.
                                            mai importante funcţii ale sale, func­    primul rînd faptul că delega­             şi a subliniat îndeosebi că po­                                                                                                    LONDRA 28 (Agerpres).
                                                                                      ţii nu s-au limitat numai să              poarele africane trebuie să a-               Africii, a spus el, condamnă cu          PRAGA 28 (Agerpres).                         Greva celor 2.000 de muncitori por-,
                                            ţia de reproducere.                       vorbească despre lupta popoa­             corde tot sprijinul poporului                                                                                                   tuari din Avonmouth şi Bristol care
                                               Sala Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,  relor lor, oi au ridicat proble­          Angolei, crunt asuprit de colo­              hotărîre aşa-ziseile „hotărîri“          In 1958 în Cehoslovacia existau           revendică îmbunătăţirea condiţiilor de
                                                                                      mele de cea mal mare impor­               nialiştii portughezi. El a che­                                                                                                 muncă continuă. In urma grevei pe
                                                                                      tanţă care stau în prezent în             mat de asemenea la unitatea                  de la Tananarive. „Chornbe. 137.000 de specialişti cu studii supe­                 39 de nave au încetat lucrările de in-
                                                                                      faţa Africii. Toţi vorbitorii au          mişcării sindicale în ţările Afri­
                                                                                      cerut lichidarea imediată a               cii, declarînd : „Va veni timpul             Kasavubu, Mobutu şi ceilalţi de rioare, faţă de numai 47.700 în 1946.              cărcare-descărcare. La mitingul care a
                                                                                      ruşinosului sistem colonial.              cînd conducătorii oamenilor                                                                                                     avut loc Ia 27 martie, greviştii au ho­
                                                                                                                                muncii se vor întruni la o con­              teapa lor nu vor mai putea să Pînă în 1965 numărul specialiştilor ur­              tărît sâ continue lupta pînă cînd re­
                                                                                         Imperialiştii şi colonialiştii, a      ferinţă şi vor crea o federaţie
                                                                                      declarat reprezentantul Kenyel,                                                        mai existe mult timp în Afri­ mează să crească cu circa 50 la sută.                vendicările lor vor ti satisfăcute in
                                                                                                                                                                                                                                                                întregime.
                                                                                                                                                                             ca, a declarat el, deoarece vor          In prezent nevoia de specialişti este

                                                                                                                                                                             fi măturaţi de popoarele iubi­ mai mare decît în trecut. In anul şco­
                                                                                                                                                                             toare de pace din întreaga
                                                                                                                                                                                                                      lar 1901—1982 în institutele de învă-
                                                                                                                                                                             Africă“.
   Zece cap ete sparte                                                                                                                                                       La 28 martie, în cadrul con- ţămînt superior va fi primit un mare
p en tru un ca p iiseurum at                                                                                                                                                 ferinţei vor începe lucrările ce­ număr de studenţi, în special în ins-

                                                                                                                                                                             lor cinci comitete create de ea. ' titutele tehnice şi agricole.

                                                                                      Ronald Ngala, vor ca în cazul sindicală pe întreaga Africă in

                                                                                      cînd din Africa vor fi Izgoniţi interesul general al tuturor po­

Primul care a căzut a fost limările ce se aflau în in­                                colonialiştii englezi, francezi,          poarelor africane“.                              A le g e r                           ile d in B e lg ia
Paterne. Desfigurat, el a cintă, cuprinse de frenezie,                                belgieni şl ceilalţi colonialişti           Delegaţii care au luat cuvîn­
                                                                                      el să fie înlocuiţi cu colonia­                                                            Belgienii s-au prezentat dum i­
fost scos din luptă in pri­ împreună cu sticlele goale,                               liştii din Statele Unite. „Ei             tul la şedinţa din după-amiaza               nică 26 m artie la urnele de vot         electorală, apreciată de acest            m ini, a făcut să crească numă-
                                                                                      uită Insă că popoarele africa­            zilei de 27 martie a celei de-a              pentru a alege :212 deputaţi, 106        zia r oa „a p a tică “ - M u lţi se tem,  rul de voturi pentru P a rtid u l co­
mele clipe. Alţii l-au urmat cu servietele, bastoanele,                               ne cer şl luptă pentru lichida­           3-a conferinţe a popoarelor                  senatori, din 175, precum şi 695         sería ziarul englez „G uard ian",         munist. La alegerile de dum ini­
                                                                                      rea completă a dominaţiei co­             Africii au sublimat că neoco-                de co n silie ri p ro vin cia li.        că această „apatie" ar putea fi           că P a rtid u l com unist a obţinut
de îndată. Locul bătăliei era scrumierele, scaunele, au în­                           loniale pe continentul african.           lonialismul este propriu nu nu­                                                       „expresia unui adine dezgust, in          o importantă victorie. E l dispune
un adevărat vacarm. Ziariş­ ceput să zboare prin sală.                                                                          mai vechilor puteri coloniale                    D upă cum se ştie, aceste ale­       mod egal, atît faţă de partidul           acum de cinci deputaţi, faţă de
tii care au fost de faţă şi Bieţii ziarişti veniţi să-şt fa­                             In aplauzele furtunoase ale            oa Anglia, Franţa, Belgia, Por­              geri au fost' o rg a n iza te cu un      oatolic, cit şi faţă de cel liberal       doi în cam era precedentă. In
                                                                                      delegaţilor Ronald Ngala a pro­           tugalia, care caută să se adap­              an înainte de expirarea m an d a tu ­    şi cel socialist".                        consiliile provinciale com uniştii
care au descris scena şi-au că meseria şi-au plătit cam                               pus ca cea de-a 3-a conferinţă            teze la condiţiile actuale şi                lui vechiului parlam ent. A les la 1                                               au obţinut 11 lo cu ri faţă de trei
primit şi ei, la înghesuială, scump curiozitatea, unit din                            a popoarelor Africii să ceară             să-şi menţină dominaţia In ţă-               iulie 1958, p arlam entul a iost d i ­       In aceste con diţii, nu apar de       in a legerile anterioare. P în ă şi
porţia-                                                                                                                                                                      zolvat la 21 februarie 1961 cu a-        loc su rp rinzăto are rezultatele a-      cei mai zeloşi adversari ai co­
                                           ei alegîndu-se cu răni din                    Şl»f (/                                                     Ghicitoarea în palmă :  sentimentul tuturor partidelor           leg erilo r generale care arată că        m uniştilo r recunosc in urm a a-
                                                                                                                                                     — ...Şi îţi este scris  politice. Aceasta a fost hotărită        p rin cip a lu l partid de guvernă-       legerilor că succesul comunişti-
Toate acestea s-au petre­ această aventuroasă ieşire                                                                                                 să slujeşti în oastea   ca urm are a grevei de cinci             mînt, Partidul social-oreştin a           lor, la care nu s-au aşteptat,
cut la Congresul Partidului pe teren.                                                                                                                lui Chornbe.            săptăm îni a oam enilor muncii           suierit o importantă infrîngere,          constituie o m ărturie a încrede-
                                                                                                                                                                             belgieni, prin care aceştia şi-au        pierzind m ajoritatea absolută pe         rii oam enilor m uncii in acest
Democrat Italian care şi-a                   Poliţia a trebuit să inter­                                                                                                     arătat nem ulţum irea ţaţă de ho-        care o deţinea în Senat şi opt            singur partid oare apără cu cu-
încheiat acum ctteva zile lu­              vină ca să calmeze spiritele                                                                                                      tărirea guvernului Eyskens de a          m andate in C am era D eputaţilor         raj pină la capăt interesele lor-,
crările. Congresul era desti­              bătăioşilor monarhişti. în-                                                                                                       obţine aprobarea parlam entului          şi obţinind cu 5 la sută m ai pu-
nat să fie un congres paşnic,              fierbintaţl. cu hainele rupte                                                                                                     pentru „legea u n ic ă “ . „Leg ea u-    ţine voturi. Ş i celălalt partid dc           Imediat după a legerile de du-
al unifîcărit, consfiinţind fu­            şi cu nasurile murdare de                                                                                                         nică“ denumită şi „legea neno­           guvernăm înt, Partidul liberal a          m inică, guvernul Eyskens şi-a
ziunea a două partide: Popu­               cerneală, fanaticii adepţi ai                                                                                                      rocirilor“ , înseamnă noi im po­        pierdut cite un m andat «ttit in          prezentat demisia- Totodată au
lar-Monarhic, şi Naţional                  restaurării monarhiei italie­                                                                                                     zite şi greutăţi pentru oamenii          Cameră cît şi in Senat.                   început prim ele consultări in ve-
Monarhic. După cum vedeţi,                 ne, n-au ajuns plnă la urmă                                                                                                        m uncii, urmăreşte să compen­                                                     derea con stitu irii noului guvern,
popular şi naţional n-au                   la nici o concluzie tn legătu­                                                                                                    seze într-o oarecare m ăsură pier­           Referindu-se la rezultatul a-         din care, p otrivit agen ţiilor de
prea mare importanţă. Co­                  ră cu democraţia.                                                                                                                  derile m arilo r m onopoluri, ca ur­     legărilor, comentatorul agenţiei          presă, ar putea face parte parti-
mună ambelor foste partide                                                                                                                                                    mare a aventurilor colonialiste          France Presse, arată că „în an-           dele fostei co aliţii guvernam en-
este noţiunea de monarhie.                    A doua zi ziarele din Ro­                                                                                                       în Congo.                               samblu, corpul electoral a deza-           tale, precum şi Partidu socia-
Cele două partide luptătoa­                ma au descris pe larg in sti­                                                                                                                                               probat politica guvernului de            list.
re pentru aducerea în frun­                lul captivant al comics-uri­                                                                                                           A cţiu n ile sîngeroase ale colo­    coaliţie social-creştin şi liberal
                                           lor. dezbaterile acestui „is­                                                                                                      nialiştilor belgieni în C o n g o .a u   prezidat de Eyskens. Eşecul gu­               „D acă este sig u r că Eyskens
tea Italiei a unul rege, fu ­              toric" congres.                                                                                                                    tăcut ca şi pe plan internaţional        vernam ental se datoreşte nem ul­         a pierdut bătălia electorală şi
zionau sub denumirea Parti­                                                                                                                                                   B elg ia să fie com prom isă în o-       ţu m irii o am en ilor m uncii din        odată cu ea şi puterea, arată a-
dului Democrat Italian.                       Bilei sau balamuc ?                                                                                                             chii Întregii lumi. Acest lucru          Belgia faţă de politica nepopulară        genţla France Presse, situaţia
                                                                                                                                                                              a determ inat pe conducătorul           şi in special faţă de „legea uni-          nu s-a lim pezit, doarece printre
Ce are democraţia cu ase­ Nici, una, nici alta. Sau                                                                                                                           P a rtid u lu i socialist', Spaak să    c ă “ . P e de altă parte, adaugă a-       partidele aşa-zise „ m a ri“ nu e-
                                                                                                                                                                              declare că situaţia internaţională       genţia citată, înfringerea Partir         xistă nici un adevărat „învingă-
menea soi de partid ? vă mai bine zis şi una şi alta.                                                                                                                         a B elgiei este toarte proastă şi        dului social-oreştin nu a făcut să        tor“ .
                                                                                                                                                                              că „B elgia are îm potriva sa toa­       triumfe opoziţia socialistă. A-
veţi întreba dv. Este atlt de Atmosfera de operetă care                                                                                                                       tă lum ea“ .                             ceasta, datorită faptului că con-             Presa belgian ă din 28 martie,
                                                                                                                                                                                                                       ducerea P a rtid u lu i socialist s-a     referindu-se la consultările care
evident faptul că într.ade­ însoţeşte astăzi oriunde no­                                                                                                                          Aversiunea maselor populare          com prom is in ochii opiniei pu-          au loc in prezent intre partidele
                                                                                                                                                                              faţă de vechiul parlam ent care          blice prin tactica sa oportunis-          politice prezice că „criza guver-
văr democraţia n-are ce că. ţiunea de monarhie nu izbu­                                                                                                                       a adoptat legea antimuncitoreas-         tă în tim p ul grevei generale.           nam entală va dura pînă cînd se
                                                                                                                                                                               că, scrie ziarul „New York Herald                                                 va reuşi pe calea tra ta tivelor de
uta aici, încît scandalul o. teşte să acopere însă faptul                                                                                                                                                                  Radicalizarea maselor popu-          culise să se găsească o nouă

izbucnit chiar de la această că într-o republică a seco­

denumire. Mat mulţi dele­ lului XX poliţia arestează

gaţi au cerut ca partidul să pentru nevinovatul sport al

se numească Partid Monar- spartului capetelor, oameni

htc, acuzîndu-i pe ceilalţi de care ar trebui închişi pentru

„trădare'1. Cînd discuţia in. câ vor să întoarcă roata is­

jurul acestei controverse era toriei. Aceasta nu-i decît o

în toi, un deputat mai slab dovadă că între republica

de înger nu s-a mat putut burgheză şi monarhie de de­

stăplni şi a lansat o căli­ menţi nu e prea mare deo­

mară în capul unui adversar sebire.

prea bun de gură. Toate, că-                        lD. P.                                                                      (Desen din „Krokodil“)                       T rib u n e ", s-ia m anifestat şi prin  lare din B elgia, dovedită şi prin form ulă a unui guvern de coali-
                                          vv/*1                                                                                                                              lipsa de interes faţă de cam pania
                                                 -          3                                                                                                                                                         greva generală de c in ci săptă- ţie.                 G. O PR IC Ă

                       ' Redacţia $1 administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. Ţelck-u; 138; 189; 75. 'laxa piuliţa in numerar con lorm aprobării Direcţiunii U-.-u-.iale P.T.f.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. t-i Tiparulîntreprinderea Roii grafică -„l, Mai“ — Beva.
   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108