Page 105 - 1961-03

C o m u n i c a tLr PROLETARI DIN TOATE TARII,R, UNIŢI VAi

cu privire la şedinţa Comitetului Politic
Consultativ al statelor participante

la Tratatul de la Varşovia de prietenie,
colaborare şi asistenţă mutuală

In m iîm pm area aniversarii a 4© de ani de la infiim|area partidului L a 28 şi 29 m artie 1961 în oraşul M oscova a m uniste şi m uncitoreşti, docum entele ei istorice
avut loc şedinţa ordinară a Com itetului P o­ în care sînt date răspu nsu ri la problem ele cele
C K X ÎC .O O O C X X > < X > 0 <X X X X >00<X >O O O O O O O O O C >C X X >O O O O O O O O O O O O O O O O O C -O 000 •'-^O O O O O O O O O O O O O C O O O O O O O O O O O O O O O O C O C ^O O O O O O O c ;. v litic Consultativ al statelor participante la T ra ­ m ai arzătoare şi de im portanţă v ita lă ale luptei
tatul de la V a rşo v ia de prietenie, colaborare şi pentru pace şi pentru preîntîm pinarea războ­
Calitatea superioară a producfiei — asistenţă mutuală. iului.
principal obiectiv al întrecerii socialiste
L a şedinţa C om itetului P o litic C o n su ltativ au P a rticip a n ţii Ia şedinţa C om itetului P o litic
în sectorul p articip at în calitate de re p re z e n ta n ţi: C onsultativ au constatat cu satisfacţie că în
forestier perioada care a trecut de ia C onsfătuirea prece­
Din partea Republicii Populare Albania : Be- dentă a Com itetului Politic Consultativ (fe­
Baru Mare quir Balluku, prim-vicepreşedinte al C onsiliului bruarie 1960), ţările lag ărului socialist au ob­
de M in iş tri, m in istru l A p ă ră rii, K o cio Theodhosy, ţinut noi; succese rem arcabile în dezvol­
P rin tre harnicele b rig ă z i de preşedintele C o m isiei de Stat a P Ian ii icării, v i­ tarea economiei, culturii, ştiinţei şi teh­
m uncă ale sectorului forestier cepreşedinte al C o n s iliu lu i de M in iştri, Behar nicii, în ridicarea bunăstării materiale a popoa­
din B a ru M a re, se num ără şi Shtylla, m inistrul Afacerilor E x te rn e ; relor lor, în întrecerea economică paşnică 5in-
aceea condusă de tov. loan tre cele două sisteme. Datorită p o liticii ex­
N ăsui. D in brigadă iac parte din partea Republicii Populare B u lg a r ia ; terne de pace a ţă rilo r la g ă ru lu i socialist, po­
G avrilă Pop, loan Necşu, C on­ Todor jivkov, prim-secretar al C .C . al P .C .B ., litica leninistă de coexistenţă paşnică a state­
stantin Izvoreanu, V asile Bora, A nton lu g o v , preşedintele C o n s iliu lu i de AAt- lor cu o rîn d u iri sociale diferite a obţinut noi
Grigore Pop, Gheorghe Barna, niştri, Ivan M ih ailov, vicepreşedinte al Consi­ victorii im portante. Sub lo viturile m işcării de
loan Tom oioagă şi alţi m unci­ liu lu i de M in iş tri, m inistrul A p ă ră rii Naţionale, eliberare naţională a popoarelor înrobite, care
tori forestieri, toţi din comuna K arlo Lukanov, m inistrul Afacerilor Externe, luptă pentru independenţa lor naţională, con­
Vişeu, regiunea M aram ureş. Peko M o no v, vicepreşedinte al C om isiei de Stat tinuă destrămarea sistemului colonial.
a Planificării ;
B rig a d a munceşte la fasona­ Au crescut nem ăsurat forţele reale ale so­
tul buştenilor, la corhănit, vol- din partea Republicii Socialiste Cehoslovace : cialism u lu i şi păcii, capabile să zădărnicească
tat, stivuit pe ram pă şi în c ă r­ A ntonin Novotny, prim -secretar al C. C. al p la n u rile im perialiste agresive şi să instaureze
catul în vehicole. P .C .C ., preşedintele R epublicii Socialiste Ceho­ o pace trainică.
slovace, V ilia m Siroki, preşedintele Consiliu lui
In prim ul trim estru al anului, de M in iştri, O ta k a r Sim unek, preşedintele C o ­ Totodată, p articip a n ţii la şedinţă relevă că
brigada lui loan N ăsui şi-a de­ m isiei de Stat a P la n ific ă rii, vicepreşedinte al cercurile agresive continuă să pună piedici în ­
C o n siliu lu i de M in iş tri, B o h u m il Lom sky, m i­ să n ăto şirii clim atu lu i internaţional, se îm potri­
păşit sa rcin ile de plan cu 60 nistrul A părării Naţionale, V aclav David, mi­ vesc eforturilor statelor iubitoare de pace în ­
la sută. M aterialul lemnos pre­ nistrul Afacerilor E x te rn e ; dreptate spre menţinerea şi întărirea păcii.
gătit de m em brii b rig ă zii, este
din partea Republicii Democrate G e rm a n e : Statele im perialiste membre ale N .A .T .O . şi
de calitate su p e rio a ră ,'fa p t ca-' W alter U lb richt, prim -secretar al C. C. al ale altor grupări m ilitare agresive continuă
re a •perm is ca din acest m a­ P. S. U . G., preşedintele C o n s iliu lu i de Stat, cursa înarm ărilor, lărgesc pregătirile militare,
terial, să se extragă peste nor­ Erich Honecker, secretar al C .C . al P .S.U .G ., caută să creeze noi baze m ilitare în Europa şi
ma stabilită cu. 120 la sută mai Lothar Bolz, m inistru! Afacerilor Externe, vice­ în alte părţi ale lum ii, sporesc stocurile de arma
m ult lemn de lucru. preşedinte al C o n s iliu lu i de M in iştri, Heinz Hof- atomice şi rachetă, transformă N .A .T .O . în a
mann, m inistrul Apărării Naţionale ; patra putere atomică.
IOAN ŞO LC O !
corespondent din partea Republicii Populare Polone : W la- Cu ajutorul S .U .A ., A n g lie i şi Franţei are loc
dislaw Gom ulka, prim -secretar al C. C. al accelerarea refacerii armatei vest-germane agre­
.1 T în ă ru l strun- P .M .U .P ., Jozeî Cyrankiew icz, preşedintele Con­ sive sub comandamentul generalilor hitlerlşti
s iliu lu i de M in iştri, Ştefan Jendrychow ski, pre­ şi înzestrarea ei cu arme racheto-nucleare şi
l gar Nicolae Mu- Constructorii îşi respectă cuvîntul şedintele C o m isiei de Stat a P la n ific ă rii, M a ­ cu alte m ijloace dintre cele mai moderne de
] reşan, de la ate­ rian Spychalski, m inistrul Apărării Naţionale, exterminare în masă. Germ aniei occidentale i
ii lie r u f. presături Adam Rapacki, m inistrul Afacerilor E x te rn e ; se pun la dispoziţie baze m ilitare pe teritoriile
altor ţări.
mecanice al fabricii chim i­ din partea R epublicii Populare Romîne :
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim -secretar al C.C. Toate aceste acţiuni capătă un caracter cu
ce din O răştie, a cîştigat Vizit'ind - cele- trei blocuri al in aceste zile de îm bunătăţirea bine. Folosin d panouri m ari, bine al P .M .R ., preşedintele C o n s iliu lu i de Stat, Ion atît mai prim ejdios cu cît guvernul Germ aniei
căror stadiu de lu crări este mai calităţii apartamentelor. montate, v ib rin d betonul la de- Gheorghe M a u rer, preşedintele C o n siliu lu i de occidentale nu încetează să form uleze pretenţii te­
pe luna februarie locul 1 avansat, de pe şantierul noului cofrare, betoanele au prezentat o M iniştri, Leontin Sălăjan, m inistrul Forţelor ritoriale faţă de alte state şi să desfăşoare o
în- întrecerea socialistă pe cvartal dc locuinţe 23 August La blocul E 2 - d e pildă, se lu ­ faţă netedă, fără nici o carie. Arm ate, Gheorghe Gaston M arin , preşedintele propagandă revanşardă în rîndurile opiniei pu­
i profesii. Pe lingă faptul din Deva, ochiul este plăcut im ­ crează la zu grăvelile interioare. C it priveşte zid a rii, nici ei riu C o m itetu lu i de Stat al P la n ific ă rii, C orneliu blice vest-germ ane. G erm a n ia occidentală se
presionat de calitatea lucrărilor. Unele apartamente sînt gata. Z u ­ Mănescu, m inistrul Afacerilor Externe ; transform ă în p rin cip a lu l focar al prim ejdiei de
1 cf.ăîi-—şcii drtepnpiăÍQşef şte lu n a r nor- g ră ve lile sint frum oase, in cu ­ s-au lăsat mai prejos. Cei din război în Europa.
— Ne-arn pus la inim ă c a li­ lori odihnitoare. echipa lui M ihai Heinrich şi Şte­ din partea R epublicii Populare U n g a r e : Ja-
{ ma cu 30-33 la sută, pie- tatea lu cră rilo r, spunea m aistrul nos K ad ar, prim -secretar al C .C . al P .M .S.fJ., Cercurile agresive imperialiste depun eforturi
t seîe produse de el sînt de C u m ult gust se face şi ten­ fan Sem ciuc, au făcut cu că ­ Ferenc M unnich, preşedintele guvernului Revo­ disperate pentru a îm piedica înaintarea popoa­
] cea m ai bună calitate. rămidă eficientă ziduri drepte, luţionar M uncitoresc Ţărănesc Ungar, Endre relor pe drum ul păcii, dem ocraţiei şi progresu­
Sik, m inistrul Afacerilor Externe, Lajos Czi- lui. Puterile im perialiste recurg tot mai des la
Noi produse la c fa fe Petru Kertes. P artid ul ne-a che­ cuiala şi zugrăveala exterioară cu rosturi uniforme. nege, m inistrul A p ă ră rii Naţionale, Ervin .favor, forţa m ilitară directă încercînd să înăbuşe miş­
mat să facem num ai lucrări bu­ a blocurilor. De pildă, la blocul L u cră rile de bună calitate fă ­ vicepreşedinte al C om isiei de Stat a P la n ific ă rii, carea crescîndă de eliberare naţională din ţările
Toth Lajos, şef ad-interim al Aîarelui Stat M a ­ A fric ii, A siei şi A m ericii Latin e — lucru de­
In luna februarie colectivul I.C.I.L. ne, de calitate. De aceea am E 1, căruia i se face toaleta ex­ cute de betonişti şi zid ari, li în ­ jor al Armatei Populare Ungare ; m onstrat de fărădelegile sîngeroase săvîrşite
din Simeria a început fabricarea unui pornit Ia fapte. terioară, armonizarea culorilor de co lo n ialişti în C ongo, A lg e ria , A n g o la , Lao s,
nou produs: crema „Garainian". Pen­ este plăcută, atractivă. Astfel, deamnă şi pe in stalatori să de­ Din partea U n iun ii Republicilor Sovietice So­ precum şi de p rovocările continue îm potriva Re­
tru viitor, conform ' angajamentului D upă proiecte, ne-a spus tov. s-au stropit pereţii cu praf de pună tot interesul pentru o ca­ cialiste : N. S. Hruşciov, prim-secretar al C .C . publicii Cuba.
luat ' în cinstea aniversării partidu­ ing. O raviţan, nu prea am putut piatră şi ocru galben. Balcoanele al P .C .U .S ., preşedintele C o n s iliu lu i de M in iş ­
lui, vor fi asimilate încă 3 noi sor­ scoate un aspect plăcut aparta­ s-au stropit cu alb-gris, ia:r nişa litate tot mai bună. Dealtfel, e- tri al U .R .S .S ., R. I. M a lin o v sk i, m areşal al Ţ ă rile participante la Tra tatu l de ia V a rşo v ia
timente, mentelor- Aceasta pentru c.ă a balconului cu roşu-cărămiziu. chipele lui Constantin Richler şi U n iun ii Sovietice, m inistrul A părării, V . V. nu pot răm îne m artori indiferenţi la pregătirile
fost neglijată calitatea zu g ră ­ Gheorghe Tureschi, au dovedit Kuzneţov, prim -locţiitor al m inistrului Aface­ m ilitare tot mai intense ale statelor im peria­
Este vorba de crema de iaurt, cre­ velii. Noi însă ne-am consfătuit D a r g rija faţă de calitate nu in fapte acest lucru. rilor Externe. liste. Statele socialiste nu au încetat şi nu vor
ma de iaurt cu gem de căpşuni, şi şi am luat unele măsuri... se vede num ai la zu g răve li. A- înceta să depună eforturi în favoarea dezar­
brînza „Băneasa“. Prin punerea în fa­ ceeaşi atenţie se dă betoanelor, ...Betoniştii, zidarii, zugravii, C a observatori la şedinţă au p a r tic ip a t: m ării generale şi totale, pentru stăvilirea cursei
bricaţie a acesfor produse „marca fa­ ...Intr-adevăr, pe acest şantier, zidăriilor, instalaţiilor, parchete­ sau instalato rii, au in centrul din partea Republicii Populare Chineze: Liu în a rm ă rilo r şi pentru destinderea în co rd ă rii in ­
bricii“ respective va fi tot mai apre­ întregul colectiv este preocupat lor şi tencuielilor. activităţii lor pe lingă depăşirea Siao, membru al C .C . al P.C .C ., ambasadorul ternaţionale.
ciată. norm ei de producţie, şi proble­ R. P. Chineze în U .R .S .S .;
ma îm bunătăţirii continue a ca­ din partea R epublicii Populare Democrate Totuşi ţinînd seama de situaţia creată în le­
=8E?= Iată ce ne spun faptele. In lităţii. Predarea unor aparta­ Coreene : K im G van Heb, membru al P rezid iu ­ gătură cu noile pregătiri m ilitare ale puterilor
mente cit mai frumoase şi mai lui C .C . al P .M .C ., vicepreşedinte al Cabinetu­ occidentale, statele participante la Tra tatu l de
blocul C, se gietuiesc pereţii, iar confortabile, viitorilor locatari, lui de M in iş tri al R .P .D . Coreene, m inistrul la V o rşo v ia au căzut de acord, în cursul schim ­
este angajam entul şantierului. A părării Naţionale, Toi Gvan, locţiitor al m i­ bului m ultilateral de păreri, asupra m ăsurile
Întrecere în Ia blocul B, cel mai mare din C o nstru cto rii îşi respectă cti- nistrului Apărării Naţionale, Comandantul Fo r­ pe care consideră necesar să le înfăptuiască în
cvartalul 23 A ugust, se lucrează vînful. ţelor Aeriene Abilitare, Tiu Dian Sik, locţiitor al interesul în tă ririi continue a capacităţii lor de
la turnarea planşelor şi stilp ilor m inistrului Afacerilor Externe ; apărare şi în tă ririi păcii în întreaga lume. In
V. FUR1R din partea R ep u b licii Populare M o n g o le .: .T. acţiunile lor, ele pornesc de la co n clu zia C o n ­
>cxxxxxx O O O O O O C din beton şi la zidărie. Echipa Ţedenbal. prim-secretar al C .C . al P .P .R .M ., pre­ sfătuirii din noiembrie a reprezentanţilor parti­
şedintele C o n s iliu lu i de M in iştri, .1 Lhag-'ar- delor com uniste şi m uncitoreşti că prin efortu­
Şutul se terminase — Şi, zici că nu teau să se întrevadă de beton işti a lui Iosif Tondori suren, m inistrul A părării. P. Sagdarsuren, mi­ rile unite ale lagărului socialist m ondial, ale
de vreo jumătate de vrei să spui de ce câştigătorul. Ignat dis­ 0 şi-a dat aici examenul de c a li­ nistrul Afacerilor Externe. clasei m uncitoare internaţionale, aîe m işcăiii
oră. Pe o galerie strim­ eşti supărat ? pune de multă experi­ tate. Şi ca lific a tiv u l e s te : foarte La şedinţă au luat parte m areşalul U n iun ii de eliberare naţională, ale tuturor ţă rilo r
Sovietice, A. A. Greciko, comanclantui suprem care iau atitudine îm potriva războiului şi
tă, cu grinzi plesnite — Păi cum să nu fiu, senţă, Păcuraru de e- O al Forţelor armate unite ale statelor partici­ ale tuturor forţelor iubitoare de pace, războiul
din cauza presiunii, un tovarăşe Andrei? Azi iar pante la T ra tatu l de la V a rşo v ia . m ondial poate fi preîntîm pinat. In interesul a si­
om cu lampa în mină am rămas sub plan. Toa­ lan, tinereţe, voinţă. Şedinţa a fost prezidată de W alter U lbricht, g u ră rii păcii este absolut necesară în lăturarea
păşea domol, ginditor. te brigăzile îşi fac Totuşi... preşedintele C o n s iliu lu i de. Stat al Republicii răm ăşiţelor celui de-al doilea război m ondial
La ce se gândea oare? planul numai cele de Democrate Germane, prim-secretar a! Com ite­ prin încheierea tratatului de pace cu cele două
* * faptul că la „zi“ oare răspund eu, nu. Pe la începutul lui 3 tului C en tra l ai P a rtid u lu i S o cia list U n it din state germane şi, în legătură cu aceasta, stin­
Mă tot căznesc să G erm an ia. gerea focaru lu i de prim ejdie din B e rlin u l occi­
•'.eşte încă martie, Ignat avea.ee. ^ Intr-o atm osferă de deplină înţelegere reciprocă dental, prin transformarea acestuia într-un oraş
timinea- şi unanim itate, participanţii la şedinţa Com itetu­ liber dem ilitarizat.
va tone în plus faţă v lui P o litic C o n su lta tiv au făcut un schim b larg de
păreri asupra problem elor legate de evoluţia Statele participante la Tra tatu l de la V a rş o ­
de Păcuraru. Oare e $ evenim entelor internaţionale în ultim ul timp şi, via declară solem n că vor prom ova consecvent
in legătură cu aceasta, au exam inat m ăsurile şi pe v iito r politica de coexistenţă paşnică şi
în frunte ? g de viitor ale ţă rilo r participante la T ra tatu l de sînt gata să accepte în orice moment în fă p tu i­
la V a rşo v ia în vederea a sig u ră rii păcii în E u ­ rea celor m ai la rg i m ăsuri, de com un acorfl cu
puţulul găsesc cauza, dar nu — Hai să vedem q ropa şi în lumea întreagă. celelalte state, în scopul asig u rării păcii si secu­
’•au decît cum îi cu calitatea — Com itetul P o litic Consultativ a luat ca bază rităţii popoarelor.
-nineri ca. reuşesc să-i dau de i-a retezat-o scurt Pâ- ^ co n clu ziile teoretice şi politice ale C o n sfă tu irii
j rindul curaru, care era sigur din noiembrie a reprezentanţilor partidelor co­
nul s-a a- capăt. de cărbunele dat de
it, pe o ortacii săi. Pentru oţelăriile patriei
,ngă perete. — Da, da... înţe­
,1 pe gîn- leg... Vezi, tovarăşe Aici s-a constatat Acţiunea de colectare a fie­ Cea mai însemnată contribu­ temiştii P. Ianeş, N. Plorea, T.
- îl întrebă că mai bine stă Pă­ rului vechi se desfăşoară pe ţie la colectarea fierului vechi, Kiss şi D. Ghiocel.
nat, un mai- Păcuraru... eu mă curaru. întreg cuprinsul regiunii. Ti­ au adus-o dispecerul Aurei
rmltă experi- gîndisem să ne luăm neri şi vtrstnici, organizaţi in Mocuţa, lăcătuşul Liviu Marin, in cinstea zilei de 8 mai, bri­
nir Păcuraru, Ia întrecere. Aşa în­ ...18 martie 1961. brigăzi de muncă patriotică, caş şi minerul Gheorghe Costin gada utemistă de muncă pa­
istru, dar mai să nu merge. Cu unul Sectorul I al minei răspund chemării oţelartlor hu- triotică de la Preparaţia din
a privit între- mai prejos decît mi­ Petrila, sector în care nedoreni, predînd zilnic la Muncitorii Petrila, s-a angajat să colec­
poi i-a zis : ne n-are rost... lucrează şi maiştrii . de !a preparaţie teze încă 10.000 kg. fier vechi.
aspre ce vor- Arghir Păcuraru şi I.C.M. importante cantităţi de
...Ei bine, ca să fie Andrei Ignat, a extrag fier vechi. Brigada utemfstă de muncă Mecanizatorii din G.A.S.
legămînt, bate pal­ ultimele tone de căr­ patriotică condusă de tov. Ioar
ma !... Aşa, de acum bune din planul tri. Minerii Marcu de la preparaţia cărbu­ Conştienţi fiind de importan­
om mai vorbi noi 1 nelui din Petrila, a expediat ţa pe care o prezintă fierul
De la începutul anului şl pî­ în aceste zile încă un vagon vechi pentru oţelăriile patriei,
Şi cei doi s„au des­ nă în prezent, tinerii de la I.M. de fier vechi pentru oţelăriile mecanizatorii gospodăriei agri­
Barza au colectat 65.210 kg. patriei. cole de stat din Galda de Jos,
Despre gînduri I părţit. mestrului 1 al anului. fier vechi, din care 52.210 kg. au colectat şi predat la I.C.M.
In luna martie, toate au fost predate I.C.M.-ului. In acest an, harnica brigadă cantitatea de 10.600 kg. fier
- ...? ...De atunci au tre brigăzile sectorului au vechi.
Pentru moment An­ cut multe zile. Crusta depăşit sarcinile de Se evidenţiază utemiştii din a colectat şi expediat nu mai
drei Ignat l-a lăsat în de zăpadă îngheţată sectorul transporturi subtera­ puţin de 20.000 kg. fier vechi. O contribuţie de seamă la
ne, cei din sectorul. „Tlie Pinti- strîngerea cantităţii respective,
pace pe tînărul mais­ a dispărut şi primii pian, iar conţinutul lie“ şi de la atelierul mecanic Printre fruntaşi la colectarea
al întreprinderii. fierului vechi, se numără şi u- au adus-o utemiştii Aurel Rai-
tru. Au intrat atnîndoi ghiocei an vestit so­ de cenuşă din cărbu­ Brigada de mineri, condusă de comunistul Ştefan Uantz, de la sectorul
în colivie şi n-au mai sirea primăverii. Ce; ne a fost mai mic de- II al minei Vulcan a dat în perioada 1-16 !II-a a.c. 200 tone de cărbune rle ca, Ioan Picoş şi ioan Panţiru.
schimbat nici un ou- doi maiştri munceau cîf procentul admis.
vînt pînă au ieşit pe însă la fel de aprig.

poarta minei. Rezultatele nu permi- A. N ICU LE5CU bună calitate pes’<> plan.

X * A A A A .*¦ A A A A, A IN FOTO: Un schimb din brigadă, după şut.