Page 106 - 1961-03

pa?. 2 D R U M U L SOCIALISMULUI i*r. Iî.49

G. A. G. 0 GOSPODĂRIE COLECTIVĂ MILIONARĂ
APOLDUL DE SU S

/s A A A A A A /V V v \A A A . Se face altoi­ VA PREZENTAM:
rea viţei de vie.
ff martie 1950. Un număr de 73 familii de ţărani mun citori, romîni şi saşi, din Apol- Colectivişti
ăul de Sus, urmind îndemnul partidului, au hotărlt să păşe ască pe drumul imuncii în In clişeu: Un fruntaşi
comun, constituind în acea si de primăvară, o gospodărie ag ricolâ colectivă, căreia i-au grup de colec­
dat numele : „Brazdă nouă". N -aveau decît 219 ha. teren şi cîteva animale. Var au hotărît tivişti printre tmllfm."m' m'
să muncească astfel, încît să facă din tînăra gospodărie co lectivă ce a luat fiinţă în satul care Rieger Eli­
lor, o unitate puternică, înflo ritoare. se, Sonnleitner
Andrei şi Rors-
Şi hotărîrea lor a prins viaţă. Gospodăria colectivă ca re la înfiinţare cuprindea doar dorfere I o an,
73 familii cu numai 219 ha. te ren, cîteva animale şi un fond de bază mai mic de 130.000 lucrează la pre­
lei. numără în prezent 355 fa milii. Ca avuţie obştească, co lectiviştii. din Apolăul de Sus
deţin acum. 1.260 ha. teren agr icol, 1692 animale, numeroase maşini şi unelte agricole, ate- gătirea altoilor
liere de tîmplărie, rotărie şi fierărie, o pepinieră de viţă al toită care le aduce anual ve­
nituri mari etc. Fondul de Pasă a ajuns la sfîrşitul anului 1960 la 1.778.385 lei. care vor lua

Aceste succese au fost ob ţinute prin munca perseveren tă desfăşurată de colectiviştii, drumul diferi­
care, avînd în faţă exemplul insufleţitor al comuniştilor, au ridicat colectiva lor la nivelul
gospodăriilor colective fruntaşe din regiune. telor unităţi a-

In pagina de faţă vom re da cîteva aspeete din activitatea pe care colectiviştii o des- gricole din ţară.
fâşoară cu însufleţire, zi de si, pe ogoarele gospodăriei, la fermele de animale, la ateliere

şi în timpul liber.

'A A V V W V V W W ',/ “

Creşterea anim alelor Pepiniera viţel de vie

o muncă rentabilă întărirea econom ico-organiza- te de la pepiniera de viţă în cei care-şi iubesc meseria şi care se NJCOLAE JUTARU
forică a gospodăriei şi creşterea 5 ani de cind a fost înfiinţată, străduiesc să execute num ai lu ­
bu năstării m em brilor ei, a co n s­ ne-am da seama că ele se r id i­ cru de calitate. E deajuns să lucrează la grădina de zarzavat
de peste 9 ani. In 1960 el a
B u n i gospodari şi pricepuţi porcin (din care 45 sînt con- altor plante furajere, gospodă- tituit întotdeauna o preocupare că la 3.630.000 lei- O sumă a- amintim că în toţi anii, propor­
crescători de anim ale, colecti­ tractaţi cu statul, urm înd ca Ia ria va cultiva în acest an po- de seamă pentru co lectiviştii din preciabilă din care gospodăria ţia de viţe altoite calitatea I-a, realizat 315 zile m uncă.
viştii din A p o ld u l de Sus au greutatea de peste 90 kg. să rumb siloz pe 38 ha. şi bor- Apoldul de Sus. O dovedesc rea­ a realizat numeroase construcţii s-a ridicat la peste 50 la sută,
pornit ch ia r din p rim ul an de fie livra ţi) etc. In acest an, e- ceag pe 30 ha. Întreaga pro­ liză rile obţinute în anii care ş-iau gospodăreşti, şi-a cumpărat au­ uneori ch iar la peste 60 la sută,
muncă în comun, să dezvolte iectivul de anim ale va spori la ducţie ce se va obţine, va îi în- scurs de la înfiinţarea colectivei. tocam ion şi a reuşit să îm partă faţă de 32 la sută cît este p la­
sectorul zootehnic, unul din iOO vaci, 112 viţele, 33 capete silozată în spaţiul de pe acum colectiviştilor la ziua-m uncă tot nificat. L-a acest lucru a co n tri­
cele mai rentabile sectoare de tineret femei şi m ascul, 945 oi, asigurat. La început, activitatea colec­ mai m ulţi bani. buit în bună m ăsură şf aceea că
producţie în gospodăria agri­ un num ăr însem nat de porcine tiv iştilo r se rezum a la num ai
colă colectivă. etc. V a lo rificîn d producţia rea- Dem n de rem arcat este fap- două ram uri de producţie : c u l­ C hiar din prim ul an, cind co­ membrii gospodăriei colective
lizată în sectorul zootehnic, tui că pentru stim ularea creş- tura m are şi creşterea ani miale­
D a r începutul n-a fost lipsit gospodăria şi-a propus ca în terii productivităţii anim alelor, lor. Treptat, colectiviştii au dez­ lectiviştii au altoit şi plantat în care muncesc în acest sector,
de unele greutăţi. N u m ăru l mic anul curent, să realizeze veni- întreaga muncă în sectorul zoo- voltat noi ram uri de producţie :
de ţărani m uncitori care în 1950 furi de aproape 1 m ilion şi ju ­ tehnic se desfăşoară pe baza a legum icultura, pom icultura, albi- pepinieră 80.000 buc. viţe, pe sînt retribuiţi după producţia
se hotărîseră să păşească pe o mătate lei. cordului individual, colectiviştii măritul, atelierele de tîm plărie.
cale nouă, n-a putut înscrie în fiind astfel cointeresaţi să în ­ rotăria, fierăria, şi, în anul 1955, 0,75 ha., g ospodăria colectivă a realizată şi după calitatea lu cră ­
gospodăria colectivă decît 5 Pentru a avea vaci cu o pro­ pepiniera de viţă de vie.
vaci, 8 cai şi 14 boi pentru ducţie tot mai mare de lapte, grijească şi să hrănească cit obţinut venituri de peste 180.000 . rii efectuate. N um eroşi sînt co­
muncă. Dorinţa colectiviştilor, colectiviştii din A p o ld u l de Sus mai bine anim alele. Această din urmă ram ură —
hotărîrea lor de a spori num ă­ aii aolicat şi aplică o selecţie ne spunea preşedintele gospodă-' lei. In u r m ă t o r ii. ani, văzîn d cît lectiviştii care pentru m unca e-
rul anim alelor, a învins însă m inuţioasă, oe baza re g istru lu i Dînd şi în viitor atenţia cu­ riei colective f'ov. loan K ir r —
pînă la urmă. Din veniturile genealogic. Ţin înd evidenţa v a ­ venită dezvoltării sectorului este pentru noi o adevărată co­ de rentabilă este această ram u­ Fectuată la pepiniera viţei de vie
realizate după prim ul ăn, gos­ cilor cu producţii m ari de iapte. m oară. Ne aduce venituri cît
podăria a şi procurat 200 de gospodăria măreşte si îm pros­ zootehnic, m embrii gospodăriei toate celelalte sectoare de acti­ ră, co lectiviştii au extins su pra­ au prim it, în afara v a lo rii zilei-
oi. Treptat apoi, avînd şi sp ri­ pătează lotul de vaci de lapte, colective din A p o ld u l de Sus, vitate luate !a un loc. faţa pepinierei m ai întîi pe 2 m uncă, şi sume de bani, drept
jinul statului, prin acordarea de reţinînd num ai viteluşele de la vor realiza venituri din ce în ha., apoi pe 3 ha„ in anul trecut depăşire, care se ridică la
credite, s-au cumpărat nume­ acele vatib care s-au dovedit ce m ai m ari. venituri care vor U n adevăr de netăgăduit. D a ­ pe 8 ha., ia r în acest an pe 10 4-100— 4.500 'lei.
roase anim ale de rasă, s-a re­ cele mai productive. contribui ia consolidarea gos­ că am aduna veniturile obiinu- ha. Se preconizează ca din pro­
ţinut tineretul bun de prăsilă, podăriei, ia ridicarea bunăstă­ ducţia anului 1961 (1.500.000 v i­ Prod u cîn d în pepinieră num ai
şi concomitent cu aceasta, s-au Procedînd în felul acesta, pro­ rii lor.
înlocuit toate anim alele slab ducţia de lapte a sporit an de ţe altoite), să se obţină un v e­ viţă de calitate superioară, pro­
an. Dacă în 1951 se realizase­
nit de cel puţin 1.200 000 lei: ducţia colectiviştilo r din A po ld ul BIRTHELMER ELIZA

Această sumă Va fi fără în d o ia ­ de Sus este tot m ai mult s o lici­ participă zi de zi la m unca ce
se desfăşoară în gospodărie. In
lă realizată dacă avem în ve­ tată de către g ospodăriile a g ri­ aceiaşi timp, ca deputată şi
preşedintă a com isiei de femei
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOC I dere faptul că în acest sector cole de stat şi colective din re­ din gospodărie, este nelipsită
m uncesc un grup de colectivişti, giunea noastră şi chiar din alte de la orice acţiune patriotică.
regiuni.
M E Ş T E R I I ;o ! ! I F m .......................
ră num ai 1.100 litri lapte pe adevăraţi m aiştri ai altoitului,
cap de vacă furajată, în anul
productive. trecut, producţia a fost de pes­ ^ Ii înlîtneşti des în G.A.C. din formele dorite, iar bucata de lemn !
te 2.500 litri, iar în anul acesta, O Apoldul de Sus. Uni-s meşteri buni se transformă într-un lucru util. '
A n u l trecut, gospodăria co­ colectiviştii şi-au propus să o L la cultura mare, alţii la brigada De la grădina de zarzavaturi
ridice la cel puţin 2.700 litri. $ zootehnică, la sectorul viticol, po- Urmărind mişcările ritmice ale '
lectivă din A p o ld u l de Sus a fierarilor Feyri Sanioil (senior) şi
* Pentru" m ărirea producţiei şi micol, ori la grădina de legume şi Feyri Samoil (junior)',5 bb'sfervr cuiîi
realizat, numai din sectorul zoo­ nrnductivităţii anim alelor, mem­ $ zarzavaturi. Fiecare în telul său, într-un timp scurt, -barando ¦metal-
brii acestei gospodării colective ia formă de potcoavă, de scoabă,
tehnic, un venit bănesc de S prin activitatea rodnică pe care o ori altă accesorie necesara unei că­ In cadrul gospo­ m e şi zarzavaturi trecut, spre exem­
se preocupă atît de perfecţio­ ruţe, unui plug ori unei semăna dăriei a fost înfiin­ care le-au adus ve­ plu, valorificînd
3S5.000. lei............ .......... q desfăşoară, este un meşter. Dar cei toare. ţată in primăvara nituri însemnate. prin unităţile de
narea metodelor de în g rijire , cît ^ care se pot numi pe drept cuvînt anului 1955 şi o stat şi pe piaţă le­
A şa se face că în prezent, şi de asigurarea unei baze fu­ ^ meşteri, sînt colectiviştii de la a- In gospodărie se construieşte Acest lucru, i-a
O telierele de Fierărie şi rotărie. mult. Nu există maşini speciale ca grădină pe 2,5 ha. făcut să înţeleagă gumele şi zarzava­
colectiviştii deţin ca proprietate rajere bogată şi cît mai com ­ O in niîinile lor, fierul brut capătă Chiar din primul că şi grădinăritul
pletă. In acest scop, în afara Pe Şantierele de construcţii, pentru constituie o înde­ turile recoltate, ei
obştească 08 vaci de lapte, 3 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO ca fierul beton să ia forma adec­ an, colectiviştii din letnicire rentabilă. au realizat venituri
Apoldul de Sus au O dovedesc de alt­
juninci care vor îi trecute cu- obţinut de aici pro­ fel faptele. In anul care depăşesc su­
rînd în grupa vacilo r, 04 cape­ ducţii mari de legu­
te tineret bovin, 20 boi pentru ma de 50.000 lei.
muncă, 805 oi mame, 10 scroa­
fe, 9 scroîiţe, 70 capete tineret

vată fundaţiei ori stîlpilor susţină­

mm tori. Acest lucru însă, îl tac cu mul­ e to t m ai frumoasă 1L1E BEJU
tă pricepere cei doi Feyri, ajutaţi
l- dc Wagner Mihai. unul din îngrijitorii-m ulgători
fruntaşi. A n u l trecut, el a rea ­
In curtea atelierului de rotărie, IIie M un teanu , este un om mindreţe. 500 de cu ib u ri de viţă lizat pe cap de vacă furajată
de vie am pus. Şi pom i, peste o producţie de peste 2.G00 litri
o mulţime de care şi căruţe stau mărunţel, cu o privire blindă şi 20. V rea u să-m i cum păr m obilă
şi apairat de radio. Soţia îm i tot lapte.
intr-o aliniere perfectă. Dintre ele, totuşi pătrunzătoare. C in d l-am spune să facem instalaţie de
baie. O să-i vină rîn d u l şi ei cit «P
trei poartă amprenta noului, întîlnit, discuta ceva cu soţia sa. de curind... G o sp o d ă ria noastră
colectivă e doar puternică şi bo­
— Sînt făcute de noi, în primă- - Ne-a prim it binevoitor. A m v o r­ gată. Iar bogăţia ei, se simte
vara aceasta, ne spune cu mîndrie ! bit îm preună despre multa cele. şi-n casele noastre. N um ai a-
în glas tov. Scheiber David. nul trecut, am prim it aproape
Cind a venit vorba despre co­ 4.000 kg- cereale, 200 kg. de
'Feyri loan, un alt membru al nu ' lectivă, pe dată s-a în s u fle ţit: varză, apoi zahăr, ulei, lină,
meroasei familii a Feyerilor ţine să ¦ — C in d am venit în A poldul nuci, v in , ţuică, brinză şi 5.000
ne lămurească: de lei...
de Su s, îm preună cu soţia şi cei
— Activitatea atelierului de rotă- , 5 copii, ni se spunea venetici. M ă simt altul acum. Şi viaţa
rie nu se limitează numai la atît. j Ştiţi ce avere am a v u t? Cîte este tot m ai frum oasă.
Tonte uşile şi Ferestrele de la grai- j un rind de haine pentru m ine şi
S dtiri şi de la maternitatea de scroa- ' soţia, două lin g u ri şi o furculiţă. Pagină redactată d e : mm ¦a»
g le au fost confecţionate de către N- ici ¦ p»
boi. 1 blide din care să m în căm Vasile Pîţan li
Aurel David
In atelier avem un herăstrău cir- [ n-aveam. Stăteam cu chirie şi Ăi:
cular, un strung, pentru prelucrarea ' munceam ca slugi pe la unul sau
lemnului şi o maşină de găurit, - pe la altul- La îm proprietărire,
am prim it şi eu 5 iugăre de pă-
acţionate de un motor electric. Cu
acestea, nu numai că satisfacem ne- \ mînt. Am căutat să scot de pe
voilc gospodăriei, dar mai putem ţ ele, cît mai mult. D a r tot nu a-
? ajuta şi pe alţii. Obţinem anual de ‘ jungea pentru 7 guri. In 1950
O parte din efectivul de animale al gospodăriei. Turma de oi, care nu mără in prezent «05 oi şi 005 miei şi < s-a făcut colectivă în sat. M -am PIR1NGER IOSIF
rnieiiije (toate cu lină semifină).
> aici venituri de peste 20.000 Iei. se num ără printre cei m ai p ri­
/ < înscris şi eu, printre prim ii. U i-
cepuţi viticultori ai gospodăriei.
> < x x > o o o o o o o o o o o OOOOOOOOOC 1 taţi-vă la casă şi la grajd. Le-am
M uncind la altoitul viţei, a

ridicat în cei 10 ani da cind sînt realizat o producţie

DUPĂ O Z IDE în colectivă. Am tot ce-mi tre­ Foto s 1. Terek la sută altoi cak"

M U N C Abuie. Să vedeţi şi grădina. E o de 32 la sută cît

Peste sat încep să coboare de colectivişti fac lectura nou­ Hans execută împreună cu jorul, tovarăşul Fisi Karol, • CwM. I "4Y-?m 1 %
umbrele inserării. Oamenii se lui text pentriL brigada artis­ instructoarea Engelleiter Eli- este mulţumit de felul cum au
întorc de la cîmp. Unii în că­ tică de agitaţie. Sînt redate ze, cîteva figuri ăintr-un fru­ fost învăţate noile melodii. Biblioteca colectiviştilor din A poldul de Sus numără peste 4.000 de volume editate în limbile
ruţe, fredonînd melodii popu­ aspecte din activitatea gos­ mos dans german. Colectivis­
lare romîneşti ori germane. podăriei agricole colective, tul Gheorghe Ciociu, împreu­ Mergem la bibliotecă. Aici e gci lă. '</t •
Alţii, în grupuri mai mici ori realizările ce au fost obţinu­ nă cu echipa de dansuri romî­ linişte. Colectiviştii vin, îşi a-
mai mari, formează plutoane te în ultimul an şi în prima neşti, repetă de cîteva ori la leg cărţile ce-i interesează,
de ciclişti, care se plimbă pe campanie agricolă a anului rină „Bărbuncul“. pleacă. Unii rămîn pentru a
şosea. Brigadierii şi şefii de 1961. După ce termină de ci­ consulta ziare şi reviste.
echipe, poposesc pentru scurt tit, tovarăşa Maria Muntean, De pe scenă, formaţia de
timp la sediul gospodăriei a- responsabila brigăzii, este a- teatru în limba romînă a ter­ Noaptea a cuprins totul in
gricole colective, pentru a ra­ saltată cu întrebări. Se încing minat repetiţia şi cedează lo­ jur. Becurile electrice lumi­
porta situaţia lucrărilor din discuţii aprinse: cul formaţiei de teatru -în nează însă fiecare stradă. în
cîmp şi pentru a face plani­ limba germană. Cei doi regi­ faţa cinematografului, este a-
ficarea muncii de a doua zi. — Versul acesta nu-i chiar zori, Elena Ivănescu şi Die- şezată o vitrină prin care se
reuşit! trich Hans, se asistă unul pe anunţă programarea filmelor.
După ora 20 însă, îi întîl- altul, intervenind cu observa­
neşti pe mulţi dintre ei la că­ — Pentru strofele în care-i ţii acolo unde observă inter­ — Astăzi, nu rulează. Mti­
minul cultural. împreună cu vorba de fruntaşii fermei de pretări greşite. ne însă e programat filmul
tovarăşa Elisabeta F a rc a şd i­ animale, să găsim altă melo­ „Micuţa“, ne spune însoţitoa-
rectoarea căminului cultural, die, mai vioaie! Formaţia de cor a colecti­ rea. Deocamdată, avem pro­
facem o vizită prin sălile de viştilor, în care activează 70 gram de trei ori pe săptămî-
unde străbat melodii, discu­ Se comentează mult şi a- de persoane. învaţă împreună nă. De săptămîna viitoare în­
ţii, ori acorduri de fanfară. supra rolurilor interpreţilor, a cu fanfara, cîntece noi, închi­ să, vom avea program în fie­
instrumentelor de care vor fi nate aniversării a 40 de ani care seară. Au cerut acest lu­
Deschidem o uşă. Adunaţi acompaniaţi. de la înfiinţarea Partidului cru colectiviştii. Şi s-a apro­
în jurul unei mese, un grup Comunist din Romînia. Diri­ bat. Va fi şi la noi ca la
Părăsim încăperea şi intrăm oraş...
la ’dansatori. Tovarăşul Kir

IN CLIŞEU : Un grup de colec tivişti romîni şi germani, veniţi să împrumute cărţi.