Page 107 - 1961-03

Nr. 1949 D R U M U L SOCIALISMULUI f>aţ? 3

Cu planul frimeslria m mOfGilUiÂlMíU,LmDimL

îndeplinii i APRILIE 1961

Zîlede tr'ecţe, tov. Cornel defieienţă, au găsit modul de Programul 1: 5,10 Muzică uşoară; 5,40 bat lum ea; 14,40. Muzică populară ro-
Melodii populare romîneşti şi ale mi­ mînească din diferite regiuni ale ţâ­
Fulga, directrul întreprinde­ rezolvare a ei. Aşa de pildă, la norităţilor naţionale; 7,30 Sfatul me­ rii; 15,45 Actualitatea literară în zia­
dicului : Despre abuzul de antinevral­ rele şi revistele noastre; 16,15 Vor­
rii forestiere din Petroşani, sectorul Lonea, se înregistra o g ic e ; 8,00 Din presa de astăzi; 11,03 beşte Moscova ; 17,45 Ştiinţa în sluj­
Cîntăreaţa sovietică Bella Rudenko, ba păcii; 20,40 Concert de muzică
ne-a comunici că întreprinde­ prea mare fluctuaţie a munci­ pe scena Teatrului de Operă şi Ba­ populară romînească ; 21,30 Muzică
let al R.P.R.; 13,05 Melodii ce stră- de dans ; 23,15 Muzică de cameră.
rea a indeplit planul trimes­ torilor. Organizaţia de partid a

trial la toţi ideii cu 6 zile mai analizat această problemă şi a

devreme şi cila obţinerea a- îndrumat conducerea adminis­ Programul U : 14,08 Muzică din o-
cestui succes, \ contribuţie în­ trativă a sectorului să ia mă­

s e m n a tă a aâo mecanizarea suri pentru permanentizarea pere; 15,00 Gîniece din folclorul nou

intr-o rnăsurăporită a prin- muncitorilor. In prezent, secto­ / pEfliăsiEFHymITTBsCseBi BEICE şi jocuri populare; 16,30 Cîntcce din
ţări prietene; 17,30 Carnet de repor­
eipaleior opcii. S-au eViden- rul Lonea este unul dintre sec­

iiai" cu acest prilej sectoarele toarele fruntaşe şi obţine cea ter ; 18,25 Tineri artişti afirmaţi în
anii puterii populare: Valentin Lo-
Lupeni şi Roşia, brigăzile con­ mai mare productivitate pe în­ 1 APRILIE 1961

duse de tovarăşii tosif Tămă- treprindere. D E V A : Torero; H U N E D O A ­ ghin şi Teodora Lucaciu; 19,30 Pe
R A : Sfioasa ; P E T R O Ş A N I : teme internaţionale; 20,20 Noapte bu­
r/lâ. Iosif Hapca. Dan Bădicu, Dar nu-i numai atît. Sub în­ Sfioasa ; Haiducul de pe Cere- nă, cop ii: „Una de-a lui Păcală“,
Ncrtae Roba, U ie^ op Homtu. drumarea organizaţiilor de par­ muş ; S E B E Ş : Miciman Panin; snoavă ; 21,10 Muzică de dans : 21,30
A L B A I U L I A : O m u l cu panta­ Moment poetic: Demostene Botez ;
r u i v . i t orii de la gt l'rde II şi tid de Ia I.F. Petroşani, s-a pus 22,30 Concertul în re major pentru
jtj Lonea. procunuşi maiştrii un accent deosebit pe mecani­ loni scurţi ; lize ; S I M E R I A : U n pian şi orchestră de Mozart; 23,15

Dumitru Roba şi Constantin zarea operaţiunilor grele. Pen­

Carde). •k tru anul in curs, forestierii de
aici s-au angajat să mocani-
strigăt in stradă: O R Ă Ş T I E : Muzică de dans.
La sîirşitul a dou luni de zexe procesul de producţie în
Ceasul s-a oprit Ia miezul n o p ­ Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
muncă (ianuarie şi februarie proporţie de cei puţin 44 la

a.c.), ooleictivuil sută. Pe aceas- Noi blocuri ăe locuinţe moderne, la Zielona Gora, R.P. Polonă, unde intre anii 1956— ţii : H A Ţ E G : Soldaţi fără uni­ 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
1960, s-au construit peste 4.000 de locuinţe. formă; B R A D : In u m b r a legii; 22,00; 23,52(programul I ); 14,00:
întreprinderii fo­ ta linie s-au şi
restiere din Pe- EXPERIENŢA obţinut o seamă L O N E A : lize ; T E I U Ş ; Enrico 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,00; 23,00
Caruso ; Z B A T N A : Darclée ; (programul II).
troşani a înche CSLCriVELOR FRUNTAŞE de realizări. Ast-

iat următorul fei, în prezent ILIA: Revolta Peonilor ; A P O L -

bilanţ: planul in sectoarele SPOR D U L D E S U S : Culisele varie- ANUNŢ
producţiei globale — depăţ cu forestiere de pe raza I.F. Pe­ teului.
26 la sută ; planul producşj troşani lucrează 19 fierăstraie O.C.L. C O M E R Ţ M IXT
marfă — depăşit cu 16 la s- mecanice, 12 funiculare, 4 trac­ miETMMéteoBGios/u ALBA IULIA

ta."'',.' oroductivitatea muncUa toare KD, două cojitc-are me­ anunţă consumatorii că

crescut cu 1 2 1a sută fai de canice, nn transportor şi alte Restaurantul „Dacia"

plan; la p.- "et.ul de cost -7).000 utilaje oare fac munca mai u- După prima etapă Dsnamo Ba r z a —-
Dinamo Bacău
Iei economii ..j&lm&nitaire, şoară, mai spornică. De aseme­ P E N T R U 24 O R E renovat
2 —1 (2 -0 ) Vreme nestabilă cu cerul mai mult şi înzestrat cu mobilier nou,
45.000 lei beneficii peste plan nea, colectivul forestierilor din noros. Vor cădea ploi slabe.' Tempe­
ratura staţionară; ziua între 13 şi 18 SERVEŞTE ZILNIG:
utilizarea masei "¦lemnoase la Petroşani s-a preocupat de grade iar noaptea între minus 1 şi 5 e UN BOGAT SORTIMENT DE
grade. Vînt potrivit din sectorul vest
fag — realizat 77,5 la sută — s'curtarea distanţei de scos-a- Primul „act“ din cadrul returului sportive ale unor jucători. Astfel la şi nord-vest. PREPARATE GULINARE
campionatului regional de fotbal s-a Deva, unii jucători de la Şurianul Pe- « SPECIALITĂŢI LA GRATAR
planificat 55 la sută... pr.-opiat, prin prelungirea dru- consumat. Etapa I-a nu a adus nici treşti, ca Dâneţ (căpitanul echipei), Intîlnirea am icală de fotbal
o surpriză. Echipele şi-au dovedit prin Kelinger şi alţii au încercat să-şi în­ dintre cele două echipe a stîrnit
După cum se vede, succese îmiuiriior auto pînă în parchete. evoluţia lor, felul în care s-au pregă­ locuiască lipsa unor calităţi de pre­ un viu interes. A tît băeăoanii
tit pentru începerea sezonului oficial. gătire fotbalistică cu jocul dur. Nu o- cit şi brădenii, merita felicitări
deosebite. Şi ele au ovaloare Merită subliniat, în acest sens, pentru spectacolul oierit. F a ­
zele de gol te ambele porţi, ac­
deosebită dacă ţinem seama de faptul că numai anul trecut ţiunile pline de fantezie ale ce­ PENTRU URMĂTOARELE • VINURI ALESE
lor două înaintări, au m ulţum it 3 ZILE Seara, muzică de dans
faptul că au fost obţinute în sau diat în exploatare 24 km. Iată cîteva constatări pe marginea pri­ dată jucătorii de la Şurianul au ur­ pe deplin pe su sţinătorii echipei
condiţii grele, în timp de iar­ de dru'm forestier auto. din B arza. Vremea se va încălzi treptat.

nă, cînd munca forestierilor La obţinerea acestor succese, mei etape. mărit omul şi nicidecum mingea. Rău Băeăoanii ¦ s-au întrebuinţat -VVNAiW V W W ' / W V W N . ^ X , N /V S /V v- , -.
mult pentru a obţine un rezultat
nu-i deloc uşoară. In martie, a contribuit în miare măsură şl Prima etapă a campionatului în se­ este că şi unii jucători ai Minerului /V W A i

realizările sînt la fel de impor­ extinderea, în peste 80 la sută ria I-a a opus pe truntaşele Minerul (Nistor) au „acceptat" acest joc răs-

tante. Dovadă, îndeplinirea pla­ din parchete, a metodei de ex­ Aninoasa şi Minerul '/ V W V \ 'W W \ punzînd în acelaşi IMTUEPUiDEREA DE SOMgTBUCŢII
Vulcan. Meciul a mod.
nului trimestrial înainte de ploatare în trunchiuri lungi şi M A R G IN % L
fost socotit pe bu­ Comportare ne­
termen. catarge. Practicarea acestei FORESTIERE SLUJ

Dar cel mai important suc­ metode pe scară cit mai lar­ nă dreptate derbiul ' sportivă au avut şi
gă atrage după sine o utiliza­ seriei. Deşi avantajaţi de jocul acasă, jucătorii de la G.F.R. Teiuş, care pentru
ces al forestierilor din Petro­ re mai raţională a masei lem­ fotbaliştii din Aninoasa au pierdut. a-şi suplini lipsa în pregătirea fizică, cit mai onorabil. D in a m o B arza
noase şi m'al ales reducerea
şani îl constituie fără îndoială pierderilor de exploatare, do­ intrind pe teren înorezătoare în Str. Maramureş nr, 90 tel. 29-53
meniu în care I.F. Petroşani a
.îmbunătăţirea calităţii produ­ obţinut succese deosebite. Cauza înfrîngerii a pornit tocmai din au practicat un joc dur protestînd posibilităţile ei reuşeşte să des­
lipsa unei orientări tactice a echipei
selor. Numai la cherestea, in­ Bun s-a dovedit şi sistemul şi slabei comportări a liniei de atac. mai de fiecare dată la deciziile arbi­ chidă scorul în min. 9 prin ANGAJEAZA IMEDIAT
de lucru cu brigăzi complexe, Minerul Vulcan a ştiut să se apere or­
dicele ne calitate a fost depă­ cu plata in acord global. Pînă ganizat uneori chiar în 7 oameni, dar trului. Noian. A poi asistăm 1a încă un ps°Iiî tran sfer smu rep artizarea
acum. prin acest sistem, s-a iot atît de bine a plecat la atac cu S a rie la r sie in ise c ă :
şit cu 7 la sută. exploatat 50 la sută din masa 5—6 oameni. Cît despre arbitraje, au fost în mare gol înscris de M a x im ilia n în
lemnoasă. Evident, dat fiind
Cum au fost obţinute aceste realizările frumoase obţinute, Interesantă a' fost şi evoluţia celor­ parte bune, un calificativ mai slab s-a min. 39. B ăeăo anii forţează, dar
procedeu] va fi extins. lalte două echipe fruntaşe în clasamen­
succese ? te, Parîngul Lonea şi Minerul Petrila. dat arbitrajului de la Lonea, unde ar­ apărarea echipei din B ra d şi în
¦rfr Meciul a fost cîştigat de echipa care
Realizările forest^riibr sînt Prin Directivele C.C. al P.M.R. a menţinut acelaşi ritm de Ia primul bitrul de centru a fost slab ajutat de special B icu şi G ris, opresc o ri­ ® in gin eri constructori d rum uri şi poduri
cu privire la criteriile princi­ pînă la ultimul minut de jo c : Parîn-
ur— rea muncii însufleţite a pale ale întrecerii im cinstea gul Lonea. De altfel jucătorii de Ia Pa­ cei de la tuşă,, La-meciul, Metalul Cris- ce acţiune. B ăeăo anii reuşesc r c iiii u ..ruiiCjia Mc U i s p c o c n ¦
rîngul au cîştigat meciul în ultimele
mtfrcsuiO"« ! in fruntea 10 minute de joc. 3 Guglr, arbitrul de t v t u y i «_»ci X u u u i i o t u o x t» ^ »_»» >--

Insuficient pregătite din punct de UIU I P T
vedere al condiţiei fizice s-au prezen­
căruia s ’^?situat întotdeauna tat echipele G.F.R. Simeria, Şantierul centru Cornel Pop (Hunedoara) nu m in. 81. S-au rem arcat M a -' şi şefi de şantiere, v e c h im e m
Hunedoara şi Minerul (ihelar care,
comunişti. M Organizaţiile de spre sfîrşitul partidelor, au dat semne s-a prezentat, Meciul a fost condus xim ilian , Ratz de la gazde, Iosif
de oboseală.
partid din sectoare au avut în de unul din tuşieri. Abaterea arbitrului La ză r, G ram şi C irn a ru de 1a @ ingineri mecanici ca dispece ve­
In seria a Il-a meciul care a trezit
atenţia lor principalele proble­ un interes deosebit în ce priveşte con­ C. Pop trebuie analizată şi sancţionată Bacău.
figuraţia clasamentului a fost cel de
me ale procesului de produc­ la Grişcior. Metalurgistul Cugir a cu atît mai mult cu cît nu a avut A condus bine M ihai Marta chime de 3 ani /
dovedit şi acum că este o echipă ma­ (Deva). Au jucat form aţiile:
ţie şi ori de cîte ori s-a ivit o tură, bine pusă la punct. motive să lipsească de la meci. Inegal ® maiştri şi t e h n ic ie n i constructori d r u ­
D IN A M O B A R Z A : Zam fir —
zilei de 8 Mai, partidul a che- Etapa de duminică a fost însă um­ a fost şi arbitrajul lui 0. Şiara (Alba Manole, Griss. B icu — M axi­
brită în unele meciuri de ieşirile ne- milian (Ivan), Stănilă — Schl-
miat toate coleotivele de mun­ Iulia). Dacă la început a fost exigent let, Tătăru că, Dănciulescu muri şi poduri, pentru ş a n tie re
(Ratz), Noian (M axim ilian)
Licutoţe pentru mineri că la luptă pentru sporirea pro­ cu orice abatere de la regulament, în Ratz, (Dănciulescu).
ducţiei şi continua îmbunătăţi-
repriza a doua, mai ales, a închis o- D IN A M O B A C Ă U : Bucur - # e co nom işti p la n ific a to r i şi n o rm a to ri
Giosanu, Iosif Lazăr (Cirnaru),
In aecst an, pentru minerii | re a calităţii produselor. Fo­ chii la unele faulturi, henţuri şi altele. Gin'cu, (G ro s) — Stoica, C irn a ­ pentru şantiere
ru (Vătafu) — D răgoi ( E llip î,
d Ia întreprinderea minieră restierii din Petroşani, organi- Prima etapă a demonstrat că nu F ilip , (D ră g o i), G ram , (Iosif
Lazăr), Ciripoi, (G ram ), Pu-
ertej, au fost terminate şi da- zîndu-şi mai bine munca, au toate echipele s-au pregătit suficient blik, (Ciripoi). @ e co nom işti c ontab ili şi contabili pentru

3 In folosinţă 3 oase ou 6 a- obţinut deja primele succese, în vederea începerii returului campio­ MIHAI SUSAN
corespondent
>artamente. Construcţiile au Pentru viitor, vrednicul colec­ natului, deşi timpul a fost foarte pri­ şantiere

ost realizate din fondul între­ tiv este hotărît să obţină noi elnic. Mai ales echipele din a doua

prinderii. Zilele trecute, la Cer- realizări, şi mai .frumoase, să jumătate a clasamentului au arătat S o l i c i t a t o r i i se vor ad re s a lei serviciului de
c a d r e at î n f r e p r liderii, unde se p o t da şi infor-
tej, s-a făcut recepţia unei noi cinstească cum se cuvine glo­ acest lucru. Ori trebuie ştiut că un mafiile suplimentare

case cu două apartamente. rioasa aniversare a partidului fotbal de calitate se poate practica

Peste cîteva zile, noii locatari nostru. numai dacă echipele se pregătesc cu

se vor miui'ta în ea. N. ANDRON ACHT. toată seriozitatea. V. F.

f'.vjui-uuK'-tîü -

Educarea copiilor preşcolari legerea cu grijă a m ăsurilor sti CONCURS
m ulative şi de sancţionare —
@&!(uL Ln spiriéul patriotism ul ui care coniribuie 1a realizarea u- ^întreprinderea de construcţii drumuri nr. 2 Oevaj
nei d iscipline conştiente.
învăţămintului I socialist — sarcin ă iimportantă aduce la cunoştinţă celor interesaţi că în ziua de 28 m a i1
D in discuţii s au desprins 1961, orele 10t va ţine la sed iu l întreprinderii, strada Dr.
A intrat în tradiţia învăţă - bu“ din Deva, s-au preocupat fluenţe directe şi deosebit de zează cu copiii, s-au prezentai multe învăţăm inte care au fost Petru G roza nr. 14, U N C O N C U R S P E N T R U O C U ­
m întului ca în tiecare an să se1 de form area dragostei pentru puternice asupra sentimentelor fără o motivare a alegerii lor. precizate în concluziile consfă­ P A R E A U R M Ă T O A R E L O R P O S T U R I D E M A IS T R U IN S P E - )
organizeze consfătuiri ale edu­ părinţi, făcind cunoscute copii­ copiilor. Dintre acestea, o aten­ fără arătarea locului pe care a- tuirii. Astfel, s-a su b lin ia t nece­ CIALITATEA CONSTRUCŢII DRUMURI
catoarelor, în cadrul cărora se lor aspecte din m unca lor în ţie deosebită trebuie dată acelor cestea il au in întreg com plexul sitatea rea liză rii unităţii de ac­
dezbat probleme de bază ale p ro ­ gospodărie, în fabrici, pe ogo a­ opere care fac cunoscut copiilor procesului de învăţăm înt. S-au ţiune din partea g răd iniţei şi 0 P E N T R U Ş A N T I E R U L D E V A , cîte un post de m aistru;
cesului instructiv-educativ, cu re. Pentru a lă rg i cercul de re­ trecutul de luptă al poporului, făcut puţine referiri cu privire a fam iliei. Asupra copilului tre­ la loturile B ăcia, V ă lişo a ra şi C e ic a ;
scopul de a orienta activitatea prezentări despre munca mame­ viaţa conducătorilor noştri. la desfăşurarea metodică a a cti­ buie să acţioneze un sistem u-
in Uuilaţile noastre preşcolare. lor, educatoarele de la g ră d in i­ vităţilo r, prea puţin s-a vorbit nitar de influenţe educative, P E N T R U Ş A N T I E R U L H A Ţ E G , cîte un post de m aistru;
ţele cu orar norm al de la C .S .H ., M ulte educatoare, participan­ de diferenţierea pe vîrstă a ac­ pentru a se putea consolida a- ,1a loturile Sîntăm ăria O rlea şi Pui, şi un post de m aistru c a -(
In acest an consfătuirea edu- ¦ I.C.S.H . şi nr. 1 din Hunedoara, te 1a consfătuire ca: Josan G lo ­ tivităţilor. cele sentimente şi deprinderi ce riere la Iotul Bretea Streiului ;
catoarelor din regiunea H une­ au org anizat cu copiii vizite la ria — Deva, Cîrcoană Elena — prind a se form a în perioada
doara, ţinută zilele trecute, şi-,a locul de muncă al mamelor Sebeş, Stamatoiu Elisabeta — In prea mică m ăsură s-a a- preşcolară. 0 P E N T R U Ş A N T I E R U L O D O R H E I , cîte un post de,
propus ca in lu cră rile ei să u r­ muncitoare. Lupeni, Pîrcălăboiu Berta — rătat sub ce formă se transm ite m aistru la loturile Corund şi Praid ;
mărească mai multe obiective Gurabarza, au vorbit despre v i­ conţinutul de idei al unor lec­ Intre educatoarele de 1a g ră ­
prezentarea m odului cum au fost U n rol important în educarea zitele şi excursiile organizate în turi şi poezii. U nele relatări au diniţele de copii şi învăţătorii P E N T R U Ş A N T I E R U L T G . M U R E Ş , cîte un post de
realizate practic prevederile re­ copiilor preşcolari in spiritul dovedit chiar nerespectarea prin­ claselor I — IV, trebuie să exis­ maistru la loturile lernut şi A că ţa ri.
zoluţiei consfătuirii de anul tre­ patriotism ului socialist îl are unităţile socialiste, în îm p rejuri­ cipiului accesibilităţii cunoştinţe­ te o colaborare strînsă, care are
cut şi clarificarea teoretică a u- trezirea şi educarea sentimentu­ mile satului sau oraşului, des­ lor din partea unor cadre. ca scop cunoaşterea reciprocă LA CONCURS SE POT PR EZEN TA:
nor problem e de educaţie, cu a- lui de dragoste faţă de locul na ­ pre în tîln irile co p iilor cu fruntaşi a sarcinilor didactice, a rolului — ABSO LVEN ŢII ŞC O LILO R TEH N IC E DE M AIŞTR I;'
rătareia că ilor şi m ijloacelor de tal. Importanţa cunoaşterii aces­ în m uncă, cu deputaţi, despre p ar­ In dezbaterea te m e i: „Metode fiecăruia în procesul unic al e- — ABSO LVEN ŢII ŞCO LILO R EC H IV A LA TE DE M I­
aplicare a lor in procesul de În­ tui mediu, mai la rg decît cel din şi procedee folosite de educa­ dticărli copiilor — condiţie a N I S T E R U L Î N V A Ţ A M I N T U L U I ŞI C U L T U R I I , C U Ş C O L I L E '
văţământ. familie, a determinat educatoa­ ticiparea co p iilor 1a viaţa că m i­ toare pentru realizarea disci­ realizării lui integrale. ‘ T E H N I C E D E M A I Ş T R I SI C A R E A U P R A C T I C A D E M A I - i
rele de la grădiniţa cu orar n o r­ nului cultural, despre grija pen­ plinei în grădiniţele de co­ ŞTRI ;
Tem a de bază a consfătuirii a mal din C u g ir, să viziteze cu co­ tru organizarea sărbătoririi z i­ p ii“ , s-a arătat importanţa Trebuie accentuat, în deosebi
constituit-o „Educarea copiilor piii uzina din localitate, unde se lelor festive, despre folosirea tea­ pe care o are buna o rg a ­ asupra sa rcin ilo r ce revin edu­ A tA lŞ T R I C A R E L A D A T A D E 1 I U L I E 1956 A U *
preşcolari în sp iritu l patriotis­ fabrică maşini de cusut. nizare a activităţilor obligatorii catoarelor din mediul sătesc,
m ului socialist — sarcină im ­ trelor de păpuşi şi a diafilm elor. şi 1a liberă alegere. Tovarăşele care alături de ceilalţi factori, A V U T O V E C H I M E D E 12 A N I IN A C E A S T Ă F U N C Ţ I E : !
portantă a educaţiei comuniste“ . La baza form ării sentimentului Varietatea acestor activităţi do­ educatoare Ropceanu Cornelia— sînt chemate să contribuie prin Cererile de înscriere la co n cu rs se vor depune la sediu!'
C u acest prilej s-a arătat că de dragoste faţă de patrie, stau vedeşte in iţiativa şi buna orien­ Brănişca, Loiş M aria — Orăş- m unca lor 1a consolidarea sec­
încă începînd cu vîrsta pre­ nsă şi alte elemente, cum e con­ tie, Golcea M a ria — B ra d , Cîm - torului socialist. (întreprinderii pînă cel tîrziu la data de 15 mai 1961, împreun?
şcolară, se pun bazele sentim en­ tactul direct al copiilor cu as­ tare a m ultor educatoare in a- peanu V io ric a — T eiu ş ş. a., in i cu urm ătoarele acte :
tului de dragoste faţă de patrie pectele realităţii socialiste, edu­ legerea form elor de activitate cuvîntul lor, au vorbit - despre Consfătuirea educatoarelor
munca de form are a acestui sen­ carea te copii a dragostei faţă pentru atingerea scopului pro­ stăruinţa cu care urm ăresc a- din regiunea Hunedoara a' con­ — certificat de naştere tip R .P .R . (în copie leg a liza tă ) ;<
timent deslăşurîndu-se din fa­ de lim ba maternă, de creaţiile pus. plicarea regim ului de zi, despre stituit un bun schim b de expe­ — diplom a de absolvire ( în copie leg a liza tă ), a unei şcoF,
milie, in raport cu particulari­ populare. atenţia pe care o dau o rg a n iză rii rienţă si un prilej de precizare Hehnice de m aiştri în specialitatea construcţii drum uri sau a<
tăţile specifice ale preşcolarilor. In cadrul d iscuţiilor, pe lingă activităţilor obligatorii, ca m ij­ a sa rcin ilo r de v iitor, care vor unei şcoli echivalente — sau acte din care să rezulte că l a 1
Astfel, educatoarele de la g ră d i­ Literatura cultă şi folclorul o- aceste laturi pozitive şi-au Fă­ loc im portant de închegare a contribui 1a ridicarea pe o .data de 1 iu lie 1956, ca n d id a tu l a avut 12 ani vechime înS
niţa cu orar normal „Elena Sîr- feră de asemenea la rg i posibili­ cut loc şi unele prezentări in- colectivului de copii, despre a- treaptă mai înaltă a învăţămîn- .funcţia de m aistru.
tăţi pentru exercitarea unei in- cornplecle sau insuficient adin- tului nostru preşcolar. — autobiografie;
cite ale unor probleme. — certificat medical.
PARASCHIVA NASTASE Cererile neînsoţite de actele arătate m ai sus nu se v o n
U nele activităţi ce se organi- inspector general în Ministe­ lua în considerare.
rul Invăjămîntului şi Culţtţrii