Page 108 - 1961-03
P. 108
T>ae. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1P4 g
VNX6ÍX0
In Adunarea G enerală a O. N. U. •uitlmaia şlu â • _uJ±ir!xeis alini • jidiim&ts şiu i • ultímale ştiri
Continuă discutarea problemei
situaţiei din Congo
NEW YpRK 30 (Agerpres). - In Assuan a încercat să dovedească că colonialiştilor să cîştige timp pentru După prim a săptăm înă a trata tiv elo r S.U.A. pregătesc un oraplot
şedinţa din după-amlaza zilei de 29 „puterea legală“ ar fi deţinută în Con a-1 extermina pe priţmul ministru Lu- sie la g e n e v a cu p riv ire la în c e ta re a împotriva revoluţiei ubane
martie a Adunării Generale a O.N.U. go de mănunchiul de marionete Ka-
a continuat discutarea prob'emci situa savubu-Ileo şi a cerut „să nu se gră mumba. experienţelor nucleare H A V A N A 30 (A g e rp re s ). — ap a rţin în d g u v iu lu i S .U .A .
ţiei din Congo. bească" convocarea parlamentului. Trădînd interesele poporului congo
M O S C O V A 30 (A g e rp re s). — pune capăt prim ejdiosului plan Agenţia Prensa Latina citează D upă cu m i r a t ă j n conţi-
Delegatul Irakului, Pachachi, a su A luat apoi cuvîntul şeful delega lez, intrînd în cîrdăşie cu colonialiştii, Pravda publică sub semnătura de experienţe nucleare. S-ar pă noi fapte care ilustrează pregă
bliniat că Belgia care nesocoteşte cu ţiei R. P. Romîne, E Mezincescu, ad devenind complice la asasinarea lui lui V . Jukbv, următoarea cores rea că ar fi trebuit de m ult să tirea de către serviciu l de in nuare în ^
încăpăţînare rezoluţiile donsiliului de junct al Ministrului Afaceri lor Externe. Patrice Lumumba şi a tovarăşilor lui pondenţă specială din Geneva : se tragă co n clu ziile corespunză formaţii al S .U .A . a unui com
Securitate poartă principala răspundere de luptă, a declarat in continuare re toare. plot îm potriva revoluţiei cu- 20 martie la Puerto Cabezas au
pentru înrăutăţirea situaţiei din Con Reprezentantul Argentinei, M. Ama- prezentantul R. S. S. Bieloruse, Dag Prim a săptăm ină a tratative bane. ancorat trei nave americane
go. O bună parte din răspundere revi deo, a vorbit despre criza încrederii în Hamjtnarskjoeld s-a discreditat complet, lor de la Geneva a adus noi do Cu toate acestea însă, în câl care au »dus utilaje şi mate
ne şi O.N.U. care nu a reuşit să ob O.N.U. datorită rolului ei în eveni şi a atras condamnarea şi dispreţul tu vezi ale faptului că poziţia pu cind rezoluţia adoptată de A d u După cum transmite cores
ţină îndeplinirea propriilor ei hotărîri. mentele din Congo. turor oamenilor cinstiţi, şi s-a situat în terilor occidentale mai este de narea Generală a O.N.U-, Fra n pondentul din San Jose (Costa riale penfu construirea acestei
Pachachi a declarat că pentru resta afara Organizaţiei Naţiunilor Unite. La term inată in m are m ăsură de ţa desfăşoară din plin pregătiri Rica) al agenţiei, săptăm înalul baze.
bilirea păcii şi legalităţii în Congo, Ultimul a luat cuvîntul la şedinţă acest pasaj preşedintele Adunării Ge cercurile influente care s-au cu i pentru a o a patra experienţă iocal „A d e la n te " a p ublicat un
O.N.U. este datoare ca în termenul sta K. V. Kiseliov ministrul Afacerilor Ex nerale, irlandezul Boland,- l-a întrerupt bărit in tranşeele „războiului re nucleară in Sahara. P o triv it re articol în care se spune că la Săptăijinalul scrie de aseme
bilit să obţină retragerea belgienilor, terne al R. S. S. Bieloruse, şeful dele pe şeful delegaţiei bieloruse. Luînd din ce“ dus sub egida N .A .T .O . P en latărilor presei, experienţa u r Puerto Cabezas, pe coasta atlan
recurgînd în caz de nevoie la forţă, şi gaţiei bieloatse. El a declarat că după nou cuvîntul, K. V, Kiseliov a subliniat tru a justifica cum va faptul că tică a statului N ica ra g u a , se nea că /ginerii care conduc lu
convocarea imediată a parlamentului consultarea raportului „Comisiei de că R. S. S. Bielorusă sprijină cu fermi nu doresc să abordeze intr-un m ează să aibă loc în aprilie. construieşte o bază aeriană se
congolez. tate cererea a i privire la înlocuirea lui mod nou rezolvarea problemelor Toate acestea sînt simptome cretă. crările e construire a bazei
conciliere a O.N.U. pentru Congo“ se Hammarskjoeld din postul de secretar litigioase, propaganda occidenta
Delegatul Goastei de Fildeş, Usher general. lă desfăşoară în aceste zile o de rău augur care arată că în in inform aţie se arată că, în sînt oferi am erican i care se
creează impresia că această comisie a vastă cam panie, avind scopul de afara unei piste de decolare —
a discredita elementele noi şi Occident îşi continuă activitatea aterizare, în pădure se constru dau fpt civili. G uvernul din
avut rolul unui paravan care a permis constructive aduse de delegaţia cei ce sînt dispuşi, ca nedindu-
sovietică. . se în lă tu ri de la n ici un m ijloc,
să frineze rezolvarea unei pro N icarF3 a întărit paza m ili
C ei ce s-au specializat în a se bleme de im portanţă excepţio
Cuuîniul şefului delegaţiei măna neîncredere atacă printre nală pe plan internaţional. tară ţpuerto Cabezas şi local
altele propunerea U .R .S -S. de a-1
nicii^ sînt autorizaţi să SC
apro'de bază.
Eduard Mezincescu iesc adăposturi subterane şi pis- ------- m -
te de rezervă pentru a se as- |
descoperireacunde avioanele şi că în ultimp-' unor
Agresiunea colonialiştilor belgieni Singura activitate militară a trupe oare o compromite prin comportarea
împotriva noului stat independent afri lor O.N.U. este blocada împotriva re sa incompatibilă cu principiile Cartei vreme la această bară an tac/ C e / lf r ® d 8 a C t t V j t a t p
can, Republica Congo, a început în giunii unde funcţionează guvernul O. N. U., cu onoarea şi demnitatea
condiţii cînd procesul de lichidare a condus de Antoine Gizenga, singurul umană“. put să sosească avioane cvadri^ _
ultimelor rămăşiţe ale sistemului colo succesor legitim al guvernului legal
nial, urît de popoare a intrat într-o fază central condus în trecut de Patrice Pentru aceste motive guvernul romîn motoare fără semne d istin cţive.'vSS’SWîtiS'îă ig$ asifyâîÎS
decisivă. Lumumba. a hotârît să nu-i mai recunoască lui
Hammarskjoeld nici o calitate oficială. înlocui pe conducătorul unic al Fărădelegile crim in alilo r fascişti .fu ( • Agerpres). -
Aşa cum se întîmpla întotdeauna în Cercurile colonialiste invocă acum viitoarei organizaţii de control
ajunul marilor înfrîngeri, cei care pierd necesitatea de a se lua ca bază a so Critica noastră este severă şi im printr-un organ colectiv care •Jupa curii .menţionează in co
aruncă în bătălie toate resursele de luţionării problemei congoleze starea placabilă — a spus E. Mezincescu, — să fie alcătuit din reprezentanţi
care mai pot încă dispune. Tocmai a- de fapt creată de acţiunile lor, adică lucru pe care noi îl recunoaştem des ai puterilor socialiste, ai blocu săvârşite în Letonia în snis ocupaţiei municatul «Ministerului Forţelor
cestor împrejurări li se datoreşte fap de a se consacra lichidarea unităţii chis. Insă numărul ţărilor care critică lui occidental şi ai ţărilo r neu AArrmm aattee aallme rCnuhbae,;i, p.„u.tb-.lii;c—a ti li_a» ------
tul, că criza din Congo a adus pe pri naţionale şi teritoriale a ţării şi res actuala stare de lucruri, exprimîndu-şi tre. O r, traducerea în viaţă a
mul plan, în atenţia opiniei publice taurarea dominaţiei coloniale în Congo. dezaprobarea faţă de activitatea lui acestei propuneri ar constitui o 29
mondiale, criza profundă a Organiza Hammarskjoeld şi a comandamentu garanţie serioasă îm potriva ori
ţiei Naţiunilor Unite. Ideea constituirii unei federaţii dez- • lui forţelor Naţiunilor Unite, se lăr căror încercări de a se folosi me ses da iv e a la martie m presa cubanâ, organele
iînate, în locul unui sfat naţional in geşte considerabil. can ism ul de control în interesul
După ce a amintit obiectivele acţiu dependent şi unitar, nu este un pro unui grup de puteri. RIGA 30 (Agerpres). — TASS lui, a fost şef de stat majrir aJ securităţii au arestat la H avana
nii O.N.U. în Congo reprezentantul ro- dus original al reuniunii de la Ta- Guvernele a opt ţări participante
mîn a subliniat că în prezent situaţia nanarive. Această idee aparţine colo Ia forţele Naţiunilor Unite din Congo A trecut destulă vreme, scrie transmite : La muzeele Marelui grupării de trupe fasciste un grup de căpetenii ale bande
din Congo este mult mai gravă decît în nialiştilor belgieni. Ideea unei astfel şi anume Marocul, R.A.U., Guineea, autorul, de cînd U .R .S .S . a a-
urmă cu nouă luni cînd a început ac de federaţii este ceea ce au opus ei Indonezia, Ceylonul, Mali, Sudanul, vertizat cu toată . seriozitatea Război pentru Apărarea Patriei • „Kurland“. Bl a participat l-a lor contrarevoluţionare in timp
ţiunea Naţiunilor Unite. mişcării de unitate naţională a po iugoslavia, au hotărît să-şi retragă partea occidentală despre efectul
porului congolez, al cănii lider era contingentele care însumau apro-ape negativ pe care îl poate avea din oraşele letone Liepaia şi evacuarea forţată a uraor ce ce erau adunate la o consfătuire
Primul ministru al guvernului legal marele erou al poporului congolez 7.000 de oameni. Aceasta este o măr asupra rezultatului tratativelor
central al Republicii Congo, Patrice turie zdrobitoare a nemulţumirii şi ne Ventspils sînt expuse materiale tăţeni sovietici, la organizarea pentru coordonarea activităţii lor
Lumumba, erou naţional al luptei de e- încrederii provocate de acţiunile lui
liberare a poporului congolez, a fost Hammarskjoeld şi ale cornandamen.- de arhivă care cuprind date de expediţii de pedepsire îm crim inale. Printre cei arestaţi,
asasinat mişeleşte sub ochii forţelor tului forţelor O.N.U.
armate ale Naţiunilor Unite, agresiu noi referitoare la fărădelegile potriva partizanilor, j la distru se arată in com unicat, se află un
nea colonialiştilor belgieni continuă. Declaraţiile critice ale unor şefi de
unitaL, alişM°r ^ a | j rjj au fost state sau de guverne Ia adresa Iui săvîrşite de criminalul fascist gerea unor oraşe letone, la îm oarecare Rodrigues Cabo, agent
„ v ! u e L , . 1 1 roţiiJ Hammarskjoeld şi a comandamentului
forţelor Naţiunilor Unite alcătuiesc de Friedrich Foertsch în Letonia puşcarea unor locuitori paşnici. al agenţiei centrale de in vesti
ja un dosar voluminos. In afară de a-
ceste critici, refuzul majorităţii state- în anii ocupaţiei hitleriste. Intr-un ordin semnat de Fo gaţii a S .U .A ., căruia i s-a în
'v‘ M.v.m/i c1uv m uwiri, ?pui lit- imninaivn
activităţii ilegale ale lui Hammar In anii de război Friedrich ertsch se spunea că toţi slnt credinţat m isiunea de a coordona
skjoeld în Congo, adaugă falimentului
politic al O.N.U. în Congo, primejdui Foertsch, care a fost numit re obligaţi să plece în Germania, activitatea bandelor teroriste in
rea balanţei financiare a organizaţiei.
cent inspector general al co iar cei ce nu vor executa ordi legătură cu planurile ce se în
Apărătorii actualei stări de lucruri
Patrice Lumumba. convenabile puterilor colonialiste — a încăpăţinarea Franţei de a nu mandamentului Bundesvvehru- nul vor fi pasibiii de sancţiuni tocmesc peste graniţă in vede
Subliniind că în stadiul Ia care a spus în continuare delegatul romîn —
încearcă să semene confuzie, pretextînd aspre, mergind pină la împuş rea unei agresiuni armate Împo
ajuns criza din Congo se impun mă că reorganizarea Secretariatului ar pa
suri hotărîtoare, şeful delegaţiei R. P. raliza Naţiunile Unite. Ei au afirmat care. triva Cubei.
Romîne Ia O.N U. a arătat că Adu că o astfel de reformă ar răpi, mai
narea Generală trebuie să condamne ales ţărilor mici şi mijlocii, senti !n colonia fran ceză M artinica Cea mai mîrşavă crimă a O rganele securităţii din Cuba
mentul de securitate pe care Naţiunile
hitleriştilor pentru care este au descoperit de asemenea un
Unite l-ar inspira. Ce rezonanţă ciu
agresiunea colonialiştilor belgieni în dată au aceste afirmaţii, în împreju P U T E R N IC E T U L B U R Ă R I răspunzător, printre alţii, şi alt centru de activitate diversio
rări în care caracterul unilateral al C U C A R A C T E R S O C IA L Foertsch, este asasinarea mişe- nistă şi teroristă într-o locuinţă
Congo şi să reînnoiască hotărîrea de conducerii aparatului executiv al Naţiu d u ..H a va n a unde au fost ares
nilor Unite a fost folosit ca principală lească în preajma capitulării a
< ? / e j |L ' 0 D B| V(Kbit în con; a evacua într-un termen scurt între- pîrghie pentru a lichida independenţa F O R T D E F R A N C E 30 (Ager- fost întotdeauna o sursă sigură tuturor deţinuţilor dintr-o se- tate c ite v l persoane şi a fos'
şi unitatea Republicii Congo şi pentru preş). — A gen da nasociaxea ae bogăţii pentru tezaurul fran rî-c tic oraşe letone.
-iioii. • « i.. - ttu .. . a săvîrşi asasiarea banditească a lui Press relatează că pe insula confiscată o ignU in r
Patrice Lumumba şi a altor patrioţi cez şi m arile întreprinderi co Numirea lui Foertsch într-o
comandamentul parţînind Belgiei şi altor puteri co congolezi I M artinica, colonie franceză din m erciale franceze. Îm preună cu funcţie înaltă în Bundeswehr de arm e, m unv^03\°° ţ s W v j ex
Antilele m ici s-au produs grave insula Guadelupa, M artinica tri stîrneşte indignarea populaţiei plozive. In aceasra jcu in ţă se
foi go, sub oblădui- lonialiste. Dacă Belgia nu s-ar su In realitate, în momentul de faţă Or tulburări cu caracter social. mite in parlam entul francez doi R.S.S. Letone.
ganizaţia Naţiunilor Unite este parali senatori şi trei deputaţi, dar în
rea c.. a îndeplinire pla- pune somaţiei în termenul prevăzut, zată şi ea nu-şi poate îndeplini în con „Autorităţile au luat m ăsuri se fabricau bombe pentru săvirşi-
formitate cu Carta rolul de a apăra
nul coloni- î dezmembrare a Consiliul de Securitate ar trebui să popoarele împotriva agresiunii. rea de acte diversioniste la H a
vana.
ţării. Delegaţi.. nîn a făcut un am aplice sancţiunile prevăzute de Cartă. Reorganizarea secretariatului pe ba
za reprezentării egale a celor trei gru
plu istoric a ceea ce se numeşte „ope Forţa Naţiunilor Unite, în colabo- pări de ţări existente in lumea actuală,
— a spus F„ Alezincescu — ar da
raţiunea Naţiunilor Unite în Congo, !are cu singurul guvern legal dîn tuturor sta lelor membre ale organiza vere pentru a com bate tu lb u ră general aceşti politicien i sint le-
ţiei garanţia că hotărîrile Adunării Ge
subliniind că cercurile colonialiste fclo- Congo, cel prezidat de Antoine Gi nerale şi ale Consiliului de Securitate rile provocate de şom ajul la rg gaţi de m arile trustu ri franceze, Criaa industriei carbonifere
vor fi aplicate în mod imparţial, fără răspîndit“ . La sfirşitul săptămi- Situaţia economică şi socială a
slndu-se de Comandamentul trupelor zenga, va trebui să întreprindă o ac prejudicierea intereselor vreunei ţări.
O.N.U. în Congo încearcă să consfin ţiune energică pentru a aresta pe toţi Dacă există o legătură evidentă în nii trecute, se spune în ştire, in celor două insule este asem ănă a m e r ic a n e
tre criza din Congo şi aceea a Orga toare cu a celorlalte colonii fran
ţească lichidarea unităţii naţionale şi acei care sînt răspunzători de asasi nizaţiei Naţiunilor Unite aceasta con localitatea Lam entin, in cursul ceze. Trei sferturi din păm înturi
stă în faptul că criza din Congo şi aparţin colonilor francezi, ca şi
teritoriale a ţării şl restaurarea domi narea lui Patrice Lumumba şi a ce rolul negativ jucat de Hammarskjoeld unor ciocniri dintre populaţie şi puţinele întreprinderi industriale NEW YORK 30 (Agerpres). — Unul produceau 4/5 din producţia total de
şi Comandamentul Naţiunilor Unite în şi m agazinele mai importante. din simptomele cele mai acute ale ac huilă a ţării, sint la pâmînt“.
naţiei coloniale în Congo,1 precum şi lorlalţi patrioţi congolezi şi pentru a Congo, au scos în evidenţă că este im poliţie trei persoane au fost u- B ăştinaşii posedă cel mult cîte tualei recesiuni a economiei americane
posibil pentru Organizaţie să prelun două sau trei hectare in regiunile este criza permanentă în care se află „Aglomeraţi în regiuni mizere, gi
să reabiliteze în ochii opiniei publice dezarma bandele teroriste ale lui gească această situaţie inechitabilă. cise, ia r 25 arestate. S-au operat vulcanice sau muntoase. In ju industria carboniferă. „Mai mult de o nerii şomeri şi familiile lor înfomete
Chombe, Mobutu, Kalonji şi ale al rul vulcanului M onte Pelee, care jumătate de milion de mineri au ră cer guvernului american de lucnişi
pe acei pe care toată lumea i-a înfie tora, creînd astfel condiţiile necesare In condiţiile in care lichidarea ulti arestări în rin d u rile dem onstran a erupt în 1902 provocînd peste mas şomeri în ultimele două decenii pîine“, scrie „National Guardian“.
pentru restabilirea instituţiilor demo melor vestigii ale sistemului colonial 30.000 de victim e, trăiesc sute — scrie săptămînalul american „Na
rat ca pe nişte asasini mîrşaii. Iată, a cratice şl peîîtru reluarea activităţii este o sarcină istorică imediată a po ţilor. C a urm are circa 800 de de fam ilii ţărăneşti. M artinica şi tional Guardian“ într-un comentariu In Virginia de vest, în octombrie aii
poarelor, a arătat în încheiere şeful de G uadelupa s-au specializat în consacrat situaţiei din industria carbo trecut 281.000 de oameni dlntr-o pc
spus în continuare reprezentartul R.P. legaţiei R. P. Romîne, este toarte peri manifestanţi s-au îndreptat spre cultivarea trestiei de zahăr şi a niferă americană... Sute de aşezări laţie de 1.800.000, depindea de ajut
culos să se permită ca aparatul execu fructelor. Societăţile franceze, miniere, odinioară înfloritoare, din sta
Romîne, ce-i scria lui Hammar tiv al O.N.U. să fie dominat de un clădirea prim ăriei cerînd elibe care controlează întreg comerţul tele miniere Pennşyîvsnia, Virginia de în alimente acordat de gprvJeh.jife
mic grup de puteri care sînd funda exterior, importă din metropolă vest, Kentucky. Ohio şi Illinois care
politice normale în ţară. rarea celor arestaţi. Poliţia a toate articolele in du stria le şi a- într-un rapîort Cit.Li*ţ'iţr/,tivire la regiunile
mental opuse lichidării colonialismului lim entele necesare populaţiei. Tn afectate de Cb/tpresiune eecconomică adre-
skjoeld primul ministru al guver Parlamentul congolez, întrunit în şi care nu dau înapoi de la nimic pen deschis din nou tocul rănind contrast cu bogăţia colon ilor şi sqţT preşedintelui Kennedy.
Împrejurări care să-i permită să se tru a amina scadenţa acestui sistem a întreprinderilor franceze, mii
nului legal central al Republicii Con facă uz în mod liber de împuternici detestat de popoare. două persoane. de fa m ilii băştinaşe trăiesc în JT
rile pe care i le conferă constituţia cea m ai mare mizerie. S a la riu l
go, Patrice Lumumba : ţârii, este singurul care poate să ho Cu cît Organizaţia va ieşi mai re mediu al unui m uncitor băştinaş
tărască asupra tuturor problemelor pede din această criză, prin reorgani este de zece ori mai m ic decît
„Dumneavoastră acţionaţi..; ca şi privind forma de guvernămînt, precum zarea Secretariatului, cu atît ea va Insula M artinica, cu o întin cel al unui m uncitor francez- A-
şi asupra oricărei alte probleme poli ieşi mai devreme din starea actuală ceastă situaţie a provocat o vie
cum guvernul meu, deţinător al auto care o împiedică să acţioneze conform dere de 1.106 km. pătraţi şi o agitaţie în rindurile m uncitori
Cartei, pentru a apăra dreptul la pa lor, m ai ales de pe plantaţiile de
rităţii legale şi singurul calificat să ce, la libertate şi la independenţa na populaţie de 280.000 lo cu itori, a trestie de zahăr. In ciuda repre
ţională a popoarelor. siunilor poliţieneşti şi alte cate
trateze cu O.N.U., n-ar exista". -----------35?----------- — g o rii de m uncitori şi sindicate
s-au alăturat m uncitorilo r din
,,Felul dv. de a acţiona nu face de Marionetele industria zahărului.
cît să întîrzie restabilirea ordinii în re tice* de competenţa sa. ooSonsaiişfilor din Congo ,rr>r*‘dvT-?tr‘!,MfT'TT. S'
publică şi îndeosebi în provincia Ka- Este necesară fixarea unui termen încalcă făţiş rezoluţia A N G L I A : începe fr adifionala campanie
pentru executarea programului de mă
tanga, în timp ce Consiliul de Securi suri privind restabilirea legalităţii şi Consiliului de Securitate de protest îm potrivii cursei înarm ărilor
ordinii în Republica Congo. Acest ter
tate a declarat în mod solemn că sco men ar putea fi de o lună. După ex ACCRA 80 (Agerpres). — nucle ire
pirarea acestui termen, forţele Naţiu TASS transmite : încurajate de
pul intervenţiei este deplina restabilire nilor Unite ar trebui să fie retrase. inactivitatea comandamentului LONDRA 30 (Agerpres). — La nizaţiei „Mişcarea pentru dezarmarea
a ordinii în Republica Congo. In afară trupelor O.N.U., marionetele co chemarea organizaţiei „Mişcarea pen nucleară", preotul .lohn Collins, a de
de convorbirile pe care tocmai le-aţi a- lonialiştilor din Congo continuă tru dezarmarea nucleară“ mii de en- j clarat că numărul persoanelor care
să încalce in mod făţiş rezolu glezi vor participa anul acesta la tra- / doresc să participe Ia acest marş a
vut cu Moise Chombe, asigurările pe Delegatul romîn a declarat că a ţia Consiliului de Securitate al diţionala campanie de protest îtnpo-/ crescut în aşa măsură îneît s-a ho
care i le-aţi dat şi declaraţiile pe care ridica în legătură cu situaţia din Con O.N.U. eu privire la evacuarea triva cursei înarmărilor nucleare. / tărît ca în afară de marşul de la Al-
el le-a făcut presei arată îndeajuns go problema răspunderii lui Hammar imediată clin Congo a tuturor
că dv. îi luaţi parte în conflictul care skjoeld şi a reorganizării secretaria mercenarilor. După cum rela Acum doi ani la marşul de la AU dermaston să se mai ihifieze un n-ţarş
tului O.N.U. nu înseamnă a intro tează corespondentul din Eli- dermaston au participat 5.000 de per de Ia baza militară aeria.,a america
opune guvernul rebel dîri Katanga gu duce o notă de război rece în acea sabethville al ziarului „Ghanian soane. Anul trecut numărul demon-' nă Wethersfield la Londră.
vernului legal al Republicii, că inter Times“, aici a sosit cu avionul strahţilor a ajuns la aproape 10.000.v „Prin aceasta dorim să subliniem,
veniţi în acest conflict şi că folosiţi for stă dezbatere, ci a trage concluzia de la Johanmesburg Încă un La conferinţa de presă care a avut a declarat Collins, că Anglia trebuie
ţele O.N.U. pentru a-i influenţa rezulta logică din examinarea datelor acestei grup de soldaţi şi ofiţeri recru loc la 29 martie, conducătorul orga- nu numai să înceteze cursa înarmă
tul. taţi în bandele armate ale lui
Chombe. rilor nucleare, ci şi să lichideze toate
,,...Aţi trimis numai trupe suedeze şi probleme. bazele străine de pe teritoriul ei".
irlandeze în Katanga înlăturînd siste Mai devreme sau mai tîrzîu — a In relatare se arată că aces
matic pe acelea aparţinînd statelor a- ta este cel de-al patrulea grup Ambele marşuri care var începe Ia
fricane, deşi multe dintre acestea au spus E. Mezincescu — marea majori de mercenari sosiţi in ultima 31 martie se vor încheia ta 3 aprilie
tate a membrilor Adunării Generale săptămină în Katanga din Uni la Londra, unde va avea loc un mi
t vor - recunoaşte că Organizaţia Naţiu unea Sud-Afrloană. Din rîndu- ting al participanţilor la aceste tiţar-
nilor Unite nu se poate achita de rile acestora, ca şi din rîndu- şuri.
fost primele care au debarcat Ia Leo- obligaţiile stabilite de Cartă atîta rile mercenarilor vest-europeni,
poldville. In această chestiune aţi ac timp cît executarea hotărîrilor sale se vor forma „unităţile de şoc“ Trăsătura distinctivă a marşurilor
ţionat de acord cu guvernul rebel din este lăsată pe seama reprezentanţilor ale Iul Chombe. După cum re de anul acesta o va constitui partici
Katanga şi la instigarea guvernului latează corespondentul, unii parea sporită a reprezentanţilor altor
belgian". unui singur grup de puteri şi anume ţă r i: Franţa, italia, Japonia, S.T7A.,
a puterilor N.A.T.O. care reunesc în Canada, Belgia, precum şi dintr-o se
Această condamnare a rolului jucat tr-un buchet toate puterile colonia
de Hammarskjoeld în tragedia din Con rie de ţări africane şi scandinave. Se
aşteaptă un grup de aproximativ 501)
go are astăzi o rezonanţă de dincolo liste. persoane din Germania occidentală.
de mormînt care o face să fie şi ma; Guvernul R. P. Romîne — îl consi
apăsătoare.
deră pe Hammarskjoeld răspunzător
Comandamentul forţelor Naţiunilor
Unite în Congo şi alţi înalţi funcţio pentru dirijarea operaţiunii O.N.U. în
Congo în folosul puterilor coloniale.
nari ai Naţiunilor Unite împuternicii Prin telegrama trimisă Consiliului de dintre mercenari au recunoscut
de Hammarskjoeld — a spus în con Securitate la 15 februarie 1961 gu
tinuare şeful delegaţiei romîne — fra vernul romîn cere ca Consiliul „să că In timpul celui de-al doilea Aspect de la o recentă demon
înfiereze rolul nefast de unealtă a pu război mondial au luptat în ar straţie de la Londra împotriva ba
tează în prezent cu reprezentanţii gru terilor coloui 'iste şi a sprijinitorilor mata hitleristă. Ei au arătat zelor militare americane.
purilor secesioniste încheierea de acor că pentru serviciul prestat în
duri cu scopul de a prezenta aceste lor jucat de secretarul general al rindurile armatelor lui Chombe fN FOTO: Un grup de manifes
grupuri poporului congolez în postura O.N.U., Dag Hammarskjoeld, să-l în li s-a promis o mare recom tanţi se îndreaptă de la Trafalgar
de parteneri ai Naţiunilor Unite. lăture cît mai repede din funcţia pe pensă bănească. Square spre Whitehall.
Redacţia’ şi âdinlnisti ajia ?ferului: stri 6 Martie nr. 9. ielelor/: 188; 189; 75. Taxa plătită tn numerar con lorm aprobării Direcţiunii Generale P.i.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poli gralEâ „I Mai" - Deva.