Page 11 - 1961-03

N r. 1924
C A N D ID A I! A I F.D.P.
S u d o ru l
din paravanul 11
Uriaşa hală, cu geamurile
fumurii, clocoteşte. Agrega­
tele îşi deapănă melodia ne­
întreruptă, care se revarsă
ca un Pal lin pînă în cele mai
îndepărtate colţuri. Oamenii
de aici au reuşit să le înţe­
leagă murmurul, au răuşit
să le îndrăgească. 7A de si,
ceas de ceas, minut de mi­
nut, alături de ele au sim­
ţit adevărata satisfacţie a
unei munci rodnice. Cu aju­
torul acestor maşini ei au
făcut ca minutul să devină
mai scurt şi tonele de utilaj
minier să fie mult mai repe­
de trimise în aăîncuri.
...Din paravanul wr. 11, un
fum albăstrui se ridică ale­
ne spre bolta înaltă a halei.
Aplecat asupra unui stîlp de
abataj, cu electrodul în mîna
dreaptă, un muncitor sudea­
ză. Pentru el nu mai există
nimic altceva In jur, ăeclt
munca sa — tremurul uşor
al electrodului care se con­
topeşte cu masa stupului,
strălucirea aceea scînteietoa-
re ce se zăreşte prin mască...
E un muncitor între două
vîrste. II cheamă Kovacs A-
lexandru. De pe fişa de pla­
tă, care a primit-o acum cî-
teva minute, reiese că a avut
un cîştig lunar de 1.660 lei.
Pe fişă, însă, alături de su­
ma de bani amintită, se află
şi o cifră — o cifră care a-
ratâ că acest harnic munci­
tor şi-a depăşit sarcinile de
plan în primele decade din
februarie cu 30—55 la sută-
...Seara coboară fără gra­
bă, învăluind curtea Uzinei
de reparat utilaj minier din
Petroşani, în voalul ei cenu­
şiu.
Zgomotul din hală se stin-
AUREL BOLUNDUŢ
Directorul S.M.T. Alba ’lulia,
candidat în circumscripţia e-
lectorală regională nr. 6 Teiuş.
La
u id ru sn a re
Pe lingă cele nouă cercuri de
citit cu femeile, în fiecare joie
după masa, în sala Şcolii ele­
mentare din Şoimuş, are loc
cursul de îndrumare politică.
La acest curs participă 26 de
femei, care ascultă cu mult in­
teres expunerile prezentate de
tov. învăţătoare Chiţiba Dina.
Prihtre cele mai active
cursante sîrat Dubaru Maria,
Fecheci Maria, Avram Clara
Muntean« Aurelia, Munteanu
Maria, Corccş Corneli a. Maier
Bo^âlia şi altele.
In prezent, membrele cursu­
lui de îndrumare, în cinstea
zilei de 8 Martie, pregătesc o
expoziţie cu cele imai frumoase
bbiecte ccnfecţîoriate de ele.
AURELIA MOI SE
învăţătoare matic de inovaţii“. S-a mai pre­
N oi insfalajii
de flofare
Pentru a face faţă planului
de extracţie mărit, la I.M. Să-
carimb-Certej, s-a reconstruit
notaţia. Odată cu aceasta, uti­
lajele vechi s-au înlocuit cu al­
tele noi, au fost montate insta­
laţii de mare productivitate,
s-1 mecanizat procesul de pro­
ducţie. Drept urmare, capacita­
tea de prelucrare a flotaţiei â
crescut cu 48 la sută.
După terminarea probelor,
acum cîteva zile, flotaţia a re­
început să producă.
ge treptat, trep ta t; maşinile
au primit şi ele răgaz de o-
dihnă. Doar în paravanul nr.
11 zgomotul uşor al agrega­
tului de sudat tulbură odih­
na celorlalte maşini. Sudorul
Kovacs Alexandru mai are
puţin de sudat la un stîlp
şi nu vrea să-l lase netermi-
năt. Iată, sîîlpul e g a ta !
...Pe sudorul Kovacs Ale­
xandru. îl cunosc ca pe un
tovarăş de nădejde, mereu la
datorie, nu numai muncitorii
din U.R.U.M.P.. ci şi oamenii
din cartierul său, care îl sti­
mează şi-l apreciază pentru
hărnicia şi spiritul său gos­
podăresc.
La întilnirea pe care a a-
vut-o cu cetăţenii care l-au
propus candidat in circum­
scripţia electorală regională
nr. 70, el a vorbit în cuvinte
calde despre ceea ce s-a rea­
lizat în oraşul Petroşani în
anii regimului democrat- s
popular, cit şi despre schim- )
bările din viaţa sa. t — E drept ce spui dumneata,
— Tatăl meu n-a votat în )
trecut niciodată, a spus el. }
In regimurile burghezo-mo-
şiereşti, minorităţile naţio­
nale nu aveau dreptul la vot.
Numai vrajbă băgau între
oamenii de diferite naţiona­
lităţi zbirii regimurilor tre­
cute. Astăzi, sub conducerea
înţeleaptă a partidului, nos­
tru, această vrajbă a dispă­
rut. Toţi cei ce muncesc
luptă cot la cot pentru în­
florirea patriei noastre so­
cialiste, pentru ca realizările
pe care le vedem tot mai bo­
gate în jurul nostru, să fie
mereu mai mari, mai fru­
moase.
MARIN CALIN
lăcătuş - U.R.U.M.P.
.'V>A
TRAIAN CONŢAN,
directorul şcolii elementare de
7 ani din Şibot, candidat în cir­
cumscripţia electorală comuna­
lă nr. 13.
Zilele trecute, la întreprinde­
rea forestieră Sebeş a avut loc
o sesiune tehnico-ştiinţifică or­
ganizată de comitetul sindica­
tului, sub îndrumarea or­
ganizaţiei de partid. La se­
siune au participat majoritatea
inginerilor, tehnicienilor şi mai­
ştrilor din I. F. Sebeş. Cu a-
ceastă ocazie, s-au prezentat 5
referate care au oglindit cele
mai importante probleme tehni-
co-ştiinţifice care trebuie rezol­
vate de tehnicienii din sectorul
silvic.
Astfel, ing. loan Zachiu, res­
ponsabilul colectivului de inova­
ţii, a prezentat un referat privind fost date in funcţiune pentru
„Contribuţia inginerilor şi teh­
nicienilor din I. F. Sebeş la rea­
lizarea sarcinilor din planul te­
zentat un referat privitor la ino­
vaţiile prezentate, acceptate şi
aplicate la I. F. Sebeş în anul
1960.
Referatele au scos în evidenţă
faptul că în anul 1960, inginerii,
tehnicienii, maiştrii şi muncito­
rii din întreprindere, prin cele
38 inovaţii-propuse, din care 31
au fost acceptate, au rezolvat
o serie de sarcini importante din
planul tematic -şi în afara pla­
nului tematic, îmbunătăţind pro­
cesul de producţie şi adaptînd
unele noi mecanisme, la condi­
ţiile din exploatările forestiere
De asemenea, au scos în eviden­
tă faptul că la regulamentul ac­
ÎNCEPUTUL ESTE BUN
Cu toate că în raionul II lu­
crau cele inai bune echipe de
mineri, planul continua să ră-
mină nerealizat. Unii oameni
începuseră chiar să fie indife­
renţi faţă de ceea ce se intîm-
plă in abataje.
Aceasta pentru că in activi­
tatea raionului existau multe
deficienţe. Se ducea lipsă de
rambleu şi de lemn de mină ; de
asemenea, existau multe goluri,
din cauză că se urmărise doar
extracţia şi se neglijaseră lu­
crările de asigurare.
Pentru a îndrepta situaţia,
conducerea întreprinderii a e-
tectuat cîteva schimbări in or-’
ganîzarea unor sectoare. Cu a-
cest prilej, in fruntea raionului
II a fost pus comunistul Ionuţ
Radu, un maistru tînăr, dar pri­
ceput şi mai ales cu multă dra­
goste de muncă.
Lui Ionuţ Radu i-a fost tea­
mă la Început: i se încredinţa
pentru prima oară o sarcină a-
til de importantă. De aceea,
chiar a doua zi i-a spus ingi­
nerului şef temerea sa.
Inginerul şef a început să zîm-
bească. II cunoştea bine pe Io­ are de făcut.
nuţ. Pe de altă parte, conducerea net de minereu.
tovarăşe Radu. Dar uiţi ce oa­
meni ai? La raionul II sint a-
proape cei mai buni mineri ai
întreprinderii. Cu ei poţi face
La Hunedoara a
tost construită o
staţie centrală au­
tomată de preparai
betoane.
IN FOTOGRA­
FIE: Un grup de
fruntaşi care au lu­
crat la montarea
staţiei: ing. Traian
Neagu, şelui lotu­
lui montaj. Aurei
Popa, maistru mon.
tor, loan Călin, şi
Nicolae Păucescu,
lăcătuşi, loan Gec-
sei, sudor electric,
Marin Pircăiabu.
şef de brigadă şi
loan Boţilă, sudor
autogen.
tual de invenţii, inovaţii şi ra­
ţionalizări, sint necesare anu­
mite îmbunătăţiri corespunzătoa­
re stadiului actual de dezvoltare
a tehnicii.
Ing. loan Răulea, a prezentat
apoi raportul privind „Mecani­
zarea lucrărilor de exploatare a
pădurilor“. Lucrarea a trecut in
revistă utilajele introduse şi fo­
losite în anul 1960 la seos-apro-
piatul materialului lemnos, pre-
zentind totodată avantajele şi
dezavantajele acestora, în func­
ţie de condiţiile existente.
S-a arătat că în anul 1960 au
scos-apropiatul lemnului în ex­
ploatări, 2 funiculare tip Mîne-
eiu şi 4 funiculare Wyssen. De
asemenea, s-au subliniat rezul­
tatele bune obţinute cu fierăstra- industrializare a lemnului.
iele mecanice „Drujba“, intro­
duse în exploatările de răşinoa-
se de pe Valea Sebeşului în a-
nul 1960.
S-au mai scos în evidenţă şi
unele deficienţe în ce priveşte
introducerea şi folosirea utilaje­
lor şi mecanismelor noi In ex­
ploatări, la unele mecanisme ne-
realizindu-se indicii de producti­ cerea preţului de cost, mecanis­
vitate (de exemplu cojitoarea
mecanică, instalată la sectorul
Zlatna, unele funiculare şi trac­
toare etc.). S-a mai arătat că u
nii tehnicieni manifestă încă ti­
miditatea în introducerea meca­
nismelor, lipsuri care vor trebui
înlăturate pe viitor.
DRUMUL SOCIALISMULUI
minuni dacă ştii să-i conduci.
Or, dumneata ai dovedit că poţi
face acest lucru. Cît priveşte go­
lurile, si dreptate, nu-i uşor. To­
tuşi, le poţi lichida. Uite, să fa­
cem o mică socoteala...
Şi cei doi s-au aşezat alături,
judecind pe toate feţele o situa­
ţie care greva bunul mers al
producţiei. „Cu acest prilej —
Succesul furnaIişti lor
începe în abataje
ne spunea inginerul şef — mi-am
întărit convingerea că Radu e
un maistru capabil“.
— Ei, ce zici? — l-a întrebat
la sfîrşit inginerul şef pe Radu.
O să meargă ?
— Cred că da... Adică, sigur.
Numai să ne ajutaţi.
După aceasta, maistrul s-a
sfătuit cu ortacii. Fiecare dintre
mineri, şi Aurel Ropan şi Nico-
lae Cazacu şi Dumitru Herge-
legiu şi îoan Şoit, şi toţi ceilalţi, nereu de cea mai bună calitate :
au venit cu propuneri preţioase.
Munca s-a reorganizat. Fiecare
şef de echipă ştia din timp ce
întreprinderii a pus la punct pro­
blema aprovizionării cu materia­
le şi.energie, precum şi asigu­
rarea cu suficient rambleu.
Cu toate acestea, planul lunii
Ia !» F» Sebeş
In continuare au fost descrise
mecanismele cele mai adecvate
condiţiilor de exploatare pe Va­
lea Sebeşului, pentru atingerea
înainte de termen a sarcinii tra­
sate de Directivele Congresului
ăl IIMea al P.M.R., ca în 1965,
să se realizeze in exploatările
forestiere un indice de mecani­
zare de 50—55 la sută la dobo-
rît şi scos-apropiat.
Ing. Vitalie Ştefănescu, a pre­
zentat referatul privitor lâ „Me­
canizarea lucrărilor în cadrul
sectorului de industrializarea
lemnului“. Referatul a scos in
evidenţă diferite soluţii pentru
mecanizarea anumitor operaţi­
uni, soluţii ce necesită un studiu
mai amănunţit, precum şi sar­
cinile legate de activitatea in­
ginerilor, tehnicienilor şi maiş­
trilor din cadrul sectorului de
Cu acest prilej, s-au prezentat
unele soluţii privitoare la intro­
ducerea unor mecanisme şi ma­
şini noi, care să ducă la redu­
cerea efortului fizic al muncito­
rilor, să contribuie la creşterea
productivităţii muncii şi redu­
me încă nepuse în funcţiune la
U.I.L. Sebeş din cauza lipsei de
spaţiu la secţia tîmplărie şi fa­
laj-
Raportul privitor la „Rolul
mecanismelor în producţie şi
decembrie n-a fost realizat. Mi­
nusul înregistrat in prima parte
a lunii n-a mai putut ii recupe­
rat. S-au obţinut în schimb alte
realizări. Minereul extras a fost
de calitate mai bună, volumul
de „gol“ a scăzut foarte mult.
Şi acest lucru era de cea mai
mare importanţă.
In luna ianuarie însă, planul
trebuia realizat cu orice preţ.
Pentru aceasta, noul şef de ra­
ion a prelucrat sarcinile de plan,
cu cîteva zile mai devreme, pen­
tru ca fiecare om să ştie din
timp ce are de făcut şi să ia mă­
surile necesare. De asemenea,
alte cîteva măsuri luate atunci,
au făcut ca munca să fie şi mai
spornică. Şi realizările frumoase
nu s-au lăsat aşteptate. La sfîr-
şitul lunii ianuarie, planul a
fost depăşit.
In februarie, succesul a fost
şi mai mare. Din abatajele ra­
ionului II s-au extras peste plan
658 tone de minereuri, t'oate e-
chipele avind planul oepăşit.
Numai echipa condusă de mine­
rul Victor Jalbă a extras peste
plan 142 tone de minereu ; în
afară de aceasta, ei au dat mi­
de la începutul anului şi pînă
acum n-au rebutat nici un vago-
Şi acesta nu-i decit începutul.
Cu aşa oameni sint posibile rea­
lizări şi mai mari la mina Ghe- ! lare romîrfeşti; 6,30 Emisiunea pentru zică uşoară din ţâri prieteWe; T7.30
Iar. âate; Ne scriu corespondenţii volun­ Carnet de reporter: Mîine—âîe’gerile;
N. ANDRONACHE tari ; 7,15 Jocuri populare romîneşti; 19,30 Pe teme internaţionale; '20,20
7,45 „Viaţa e frumoasă“, muzică u-
mmsa Gîntece de alegeri; 11,30 Solişti şi
formaţii artistice dc amatori; 12,20 Al­
contribuţia lor la reducerea pre­
ţului de cost“, a fost prezentat
de tov. Cornel Mihălţan. S-a a-
rătat că prin introducerea me­
canismelor in producţie, creşte
productivitatea muncii, cel mai
important factor în reducerea
preţului de cost.
Discuţiile care s-au purtat pe
marginea referatelor — la care
au participat jumătate din par­
ticipanţii la sesiune — au scos
în evidenţă sarcinile importante
care stau în faţa personalului
tehnic din I. F. Sebeş pentru
traducerea în viaţă a sarcinilor
trasate de Congresul al IIMea
al P.M.R.
De asemenea, participanţii au
acceptat propunerea făcută de
comitetul sindicatului ca trimes­
trial să se ţină la I. F. Sebeş
cel puţin o sesiune tehnico-ştiin­
ţifică, la care să se prezinte ra­
poarte care să trateze cele mai
importante probleme ale tehnicii
noi legate de sectorul forestier.
In acest sens s-a întocmit un
plan de muncă pentru anul 1961.
Majoritatea participanţilor şi-ău
manifestat dorinţa ca la sesiu­
nile viitoare, să pregătească lu­
crări proprii la un nivel ştiin­
ţific cît măi înalt, pentru rezol­
varea celor mai importante pro­
bleme la locul lor de muncă.
CLEMENT BODF.A
preşedintele comitetului sindi­
catului la I. F. Sebeş
nng 3
«.
t
CONSILIUL GENERAL A.R.LU.S.
C
(
Lciio i g a s i l z e a s a în a n a l Î 9 6 i u r m ă -i
ct©as*ele fo e n u rl a l e p r ie te n ie i j
r o m în o —s n v ie tic e s
r 1. La data de 22 aprilie a.c., va pleca un tren pe ruta ţ
[K iev—Leningrad—Moscova. Turiştii vor participa la festivită-1
Cţile ce vor avea loc în ziua de 1 Mai Ia Moscova şi vor îi în j
^ Bucureşti în ziua de 4 mai a.c. ]
l Transportul de la Bucureşti, dus şi întors, costă lei 1.850;-)
Cpentru schimb (bani de buzunar), se vor pregăti lei 200. I
C 2. La data de 22 iunie, va pleca un tren pe ruta Kiev— J
9 Leningrad—Moscova. Turiştii se vor reîntoarce în Bucureşti pe j
data de 3 iulie a.c. ]
Transportul de la Bucureşti, dus şi întors, costă lei 1.850 ; n
Cpentru schimb (bani de buzunar), se vor pregăti 200 lei. î
C 3. La data de 19 august, va pleca un tren pe ruta Kiev— j
r Moscova. întoarcerea în Bucureşti pe data de 28 august 1961.^
Transportul de la Bucureşti, dus şi întors, costă lei 1.385;»
f. pentru schimb (bani de buzunar) se vor pregăti lei 116,40. -j
ţ 4. La data de 1 noiembrie a.c., va pleca un tren pe ruta]
!•Kiev—Moscova. Participanţii vor asista la testivităţile organi-i
^zate cu prilejul zilei de 7 Noiembrie. 1
Transportul de la Bucureşti, dus şi întors, costă lei 1.385 ; J
(pentru schimb (bani de buzunar) se vor pregăti lei 116,40.j
L 5. Intre data de 30 aprilie _ 7 mai 1961, se va organiză]
(o croazieră pe ruta Constanţa — Odesa — Ialta — Soci —
[¦Suhum — Batumi. *
? ci. II cabină cu 2 paturi a lei 875 locul ^
ci. II cabină cu 3 paturi a lei 825 locul
(. ci. III cabină cu 4 paturi a lei 675 locul ]
ci. III cabină cu 8 paturi a lei 625 locul ¦)
Informaţii şi înscrierile la aceste călătorii, se fac la Con- ţ
siliite A.R.L.U.S. 1
*J\_î l_I \-J <--î <-1v-
Mn m o a n m u L de
4 MARTIE 1961
PROGRAMUL 1 : 5,40 Melodii popu­ tece de alegeri; 16,30 Formaţii de mu­
Şoară ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 Noapte bună, copii: „Un băiat şedea
ta masă şi scria“ de Eduard Jurist.
bum sportiv; 13,05 Concert de muzică
din operete; 14,00 Din muzica popoare, TRUSTUL DE C O N S ­
lor sovietice; 15,10 Muzică uşoară;
16,15 Vorbeşte M oscova!; 17,30 Roza TRUCŢII Şl M O NTA JE
vinturilor (reluare) ; 18,30 Concertul
nr. 1 în mi bemol major pentru pian
şi orchestră de L'iszt; 19,05 Scrisori Grupul de şantiere
din ţară ; 20,08 Muzică de dans : 21,15 Deva
Album artistic; 22,30 Muzică d dans.
PROGRAMUL II: 14,08 Muzică u-' A ngajează:
şoară de compozitori romi u i; 15,45 Cîn-
- 2 ingineri construc­
SfSlScéiD LC^ed tori;
- 1 contabil şef de
4 MARTIE 1961 şantier;
DEVA: Scrisoare neexpe­ - 1 contabil prin cipi;
diată ; ALBA IULIA : Cad frun­ - 1 şef depozit;
zele ; Norii părăsesc cerul ; - 1 merceolog;
ORAŞTIE : Normandie Niemen; - 1 ataşatoehtist;
Mantaua ; BRAD : Povestea ti­ - 1 normator;
nerilor căsătoriţi; HUNEDOA­
RA : lize ; HAŢEG : Dardée ; Prezeniarea lâ sedîul
ILIA : Răzbunarea ; PETRO­ g r u p u l u i din Slratfâ
ŞANI ; Cîhtecul mării ; soldaţi
fără uniformă ; SIMERIA : Mi-
ciman Pănin ; LONEA : Revol­
ta peonilof ; SEBEŞ : Culisele
varieteului ; TEtuş : O zi de
odihnă ; ZLATNA : Misiune pe­
riculoasă ; APOIjDUL DE SUS : Hînăslirii nr. 5 Deva
Cartea junglei.
ANUNŢ
INTREPIMMEA MINIERA
cu sediu! în Ceriejul de Sus, raionu! Mia,
^ N O J E A\ Z Â \i
miiBiclt©!9! su b te ra n i c a lific a ţi
şi n ecalifica ţi (m ineri, ajutori
m ineri, vagon etari m ina).
A n g ajările se fac numai pe bază de
aefe, care vor fi depuse de solicitant odată ;
cu cererea de angajare. i
Pentru informaţii suplimentare, cei \
interesaţi se vor adresa serviciului \
cadre al /. M. Certej. j
/. C. /. L. „SIBlANA“ SIBIU
face cunoscut gospodăriilor a g ri­
cole c o le c tiv e , în to v ă ră ş irilo r şf p ro ­
d u c ă to rilo r in d ivid u a li, dir» ra io a n e le
Mia şi A lba, că în ch eie c o n tra c tă >
pentru: >
# L ap te de v a c ă şi bivoliţă;
# L a p te de oaie şi p rod u ce
de lapte de oaie;
C o n tra ctan ţi beneficiază de irhportaiife \
avantaje ca: avansuri în bani, fu raje la
pref oficial etc.
C o n tr a c t e le se încheie prin o fic iile rfir/dnâfS
I.C.I.L. şi achizitorii de la centrele şl punctele de
colectare a laptelui.
V\i'’v'N/Wv v\»