Page 12 - 1961-03
P. 12
r-*u 4 J Nr. 1fe24
DRi’Mru. t n t '/ ai r ^ w ' i r i nsnaniMKi
*>*k-wvctîtwtes«w.‘*\*um*#o-riiî*üwfWR«fiak»mR
í • A Ü ftm e te & tlra • ju itir r ie le s J tiri * judiimjetja stsrX Conferinţa 0. N. U. pentru elaborarea
unei convenţii cu privire
la relaţiile diplomatice
VIENA 2 (Agerpres). — La Presa vieneză acordă o mare
2 martie s-a deschis la Viena atenţie Conferinţei. Ziarul „Das
Conferinţa O.N.U. pentru elabo Kleine Volksblat“ scrie că a-
rarea unei convenţii cu privire ceastă Conferinţă ar putea ti de
la relaţiile şi imunităţile diplo numită un „al doilea congres
Postfte şl ?refeuSe s ă fie c r e a tă Consfătuirea fruntaşilor din agricultura Uralului matice. La această conlerinţă, de la Viena" avind în vedere
o stavilă de netreeist şi-a încheiat lucrările care va dura circa şapte săptă faptul că un acord cu privire la
mâni, participă reprezentanţi din relaţiile diplomatice a fost în
SVERDLOVSK 2 (Agerpres). vîntare la Consfătuirea frunta peste 80 de state membre ale cheiat pentru prima oară la Con
gresul de la Viena din 1815.
O.N.U. printre care R. P. Ro-
mină.
în c a le a răzb oiu lu i atom ic TASS transmite: La 2 martie, şilor din agricultură din Ural. Trupele v est—germane vor face din nou
N. S. Hruşciov, prim-secretar al Această consfătuire, la care
Adunarea reprezentanţilor opiniei publice sovietice C.C. al P.C.U.S., preşedintele
Consiliului de Miniştri al au participat aproape 1.000 de
persoane, şi-a încheiat lucrările
MOSCOVA 2 (Agerpres). _ o stavilă de netreout în calea tat cu hotârîre împotriva expe U.R.S.S., a rostit o amplă cu- la 2 martie. manevre pe teritoriul Franţei
TASS transmite : In secolul războiului atomic. rimentării pe continentul afri
nostru atomic nu trebuie amâ can a bombelor atomice fran -zWSfe PARIS 2 (Agerpres). — Incepînd
Participanţii la adunare au
In cursul anului vor face de aseme
nată lupta împotriva războiu tntîmpinat cu aplauze furtu ceze. El a declarat că popoarele din luna aceasta trupele vest-germane nea instrucţie în aceeaşi bază unităţi
vor Face din nou manevre pe terito de paraşutişti. ¦
O nouă crimă a contrarevoluţionarilorlui, nu trebuie de aşteptat pînă noase cuvîntarca japonezului Africii apreciază cel mai mult
cînd vor începe să se audă ex Iciro Ono, student la Faculta aportul Uniunii Sovietice la riul Franţei. La începutul lunii martie Potrivit unor informaţii obţinute ia
ploziile bombelor atomice şi ou tea de Economie a Universită lupta pentru pace.
din C u la două batalioane de infanterie moto Ministerul de Război de la Bonn a-
hidrogen, au declarat partici ţii din Moscova, oare a avut de La adunare au luat de ase HAVANA 2 (Agerpres). — Nu de mult ierarhia catolică rizate şi alte unităţi ale Bundesweh- genţia France Presse relatează de a-
panţii la adunarea reprezentan suferit de pe urma exploziei a- menea cuvîntul Pavel Semin, Contrarevoluţionarii din Cuba rului vor sosi în acest scop la Mour semenea că tabăra de instrucţie pentru
ţilor opiniei publice sovietice tomice de la Hiroşimia. muncitor de la Uzina „Ditiamo“ au săvîrşit o nouă crimă jos reacţionară din Cuba a încer melon. In cursul lunii aprilie unităţi tancuri de la Sissonne din Ghampag-
care s-a ţinut la 1 martie cu din Moscova, Aleksandr Kuzln, nică. Ei au aruncat o bombă cat să organizeze o grevă anti de infanterie motorizată şi un bata
prilejul zilei acţiunilor comune Poporul japonez, a declarat membru corespondent al Aca cu efect întîrziat într-unul din guvernamentală a elevilor de la ne, va fi pusă şi ea în cursul verii
împotriva pericolului războiului Iciro Ono, care este singurul demiei de' Ştiinţe a U.R.S.S. şi colegiile din Havana. Au fost colegiile particulare. In acest lion de infanterie vor face instrucţie la dispoziţia Bundeswehrului vest-ger
nuclear. Ei şi-au exprimat soli popor care a suferit grovăziile alţi reprezentanţi ai opiniei pu răniţi mai mulţi elevi şi profe scop avioane decolate de la ba la Bitche, în Lorena. man.
daritatea cu toate forţele iubi bombardamentului atomic, se blice din capitala Uniunii So sori. O parte din clădire a fost ze de pe teritoriul S.U.A. au a-
toare de pace din lume, oare se pronunţă cu hotărîre împotriva vietice. distrusă. runcat deasupra Havanei mani La 9 aprilie
pronunţă pentru Încetarea experienţelor nucleare, împotri feste contrarevoluţionare care
cursei înarmărilor, pentru de va repetării catastrofei de ia Dezarmarea generală şi tota Această sălbatică acţiune te îndemnau la grevă. Locuitorii A leg eri prezidenţiale
zarmarea generală şi totală. Hiroşima şi Nagasăki în ori lă este pe deplin realizabilă au roristă a produs o vie indignare Havanei au ars însă aceste ma in V ietn am u l de sud
care oraş de pe glob. subliniat participanţii Ia întru nifeste, iar elevii de la colegi
Această adunare care a avut nire în rezoluţia adoptată în în rîndul cubaniior, care cer în ile particulare au organizat o SAIGON 2 (Agerpres). — După cum lua în consideraţie dorinţa compatrio
loc în Casa Sindicatelor din Popoarele Africii ca şi cele unanimitate. Popoarele tuturor unanimitate aplicarea legii care mare demonstraţie în sprijinul s-a mai anunţat, la 9 aprilie urmea ţilor lor, atunci ei ar fi trebuit de
Moscova a fost deschisă de a- lalte popoare din lume, urăsc ţărilor pot să obţină lichidarea prevede condamnarea la moarte revoluţiei şi guvernului revolu ză să aibă loc în Vietnamul de sud mult să demisioneze în colectiv...“.
cad. Evgheni Jukov. El a subli războiul, a declarat un alt vor mijloacelor pentru ducerea răz a tuturor teroriştilor, complici ţionar al Cubei.
niat că prin eforturile unite ale bitor — Abraham Afolabi Afi- boiului, pot să pună capăt mi
laka (Nigeria), student la Fa lor şi inspiratorilor lor.
popoarelor tuturor ţărilor se cultatea pregătitoare a Univer litarismului. „alegeri prezidenţiale“. Potrivit obser Agenţia United Press International
poiate şi trebuie să fie creată sităţii din Moscova. El a protes-35 Noi, oamenii sovietici, se spu LAOS: Partizanii îşi Intensifica vatorilor, nu există nici o îndoială că transmitea recent că Phan Hoe, mem
ne în rezoluţie, sîntem ferm ho- acţiunile de luptă Ngo Dinh Diem va ti „reales". To bru al unui grup sud-vietnamez din
1 mar fie — Z i u a naţională de f-upfă- tărîţî să nu ne precupeţim nici tuşi, de ochii lumii, au fost puşi să Franţa, a declarat că viitoarele „ale
a poporului japonez pentru pace în viitor eforturile în lupta co în sprijinul patrioţilor candideze şi alte două persoane, cu geri“ nu vor fi altceva decît o „mis
mună a tuturor popoarelor pen totul necunoscute. tificare“. Ziarul sud-vietnamez ,,Buoi
Sang" a condamnat de asemenea au
tru pace. Chemăm pe toţi oa Referindu-se la aceste „alegeri", zia
In numeroase oraşe au avut loc menii de bună credinţă să-şi HANOI 2 (Agerpres). — Pu aliate, (trupele Patet Lao şi re rul cambodgian „Depeche du Cambod torităţile din Vietnamul de sud pentru
unească eforturile pentru a sal ternice forţe ale rebelilor spriji gale) precum şi detaşa meii le ge“ scrie : „Alegerile din Vietnamul faptul că încearcă să forţeze popu
va popoarele de cursă pericu nite de tancuri şi blindate, con înarmate ale potrioţilor apără
mitinguri şi demonstraţii Phusung nepermiţind adversaru de sud au fost întotdeauna falsificate. laţia să voteze pentru Ngo Dinh
loasă şl costisitoare a înarmă tinuă să atace localitatea Phu- lui să înainteze nici un pas şi In Vietnamul de sud conducătorii nu Diem.
provocindu-i pierderi grele in sînt interesaţi să afle dorinţa poporu
rilor, pentru realizarea dezar sung. Postul de radio „Vocea oameni şi tehnică. lui. Populaţia este doar obiectul tor Populaţia din Vietnamul de sud a
organizat numeroase adunări şi de
TOKIO 2 (Agerpres). — La 35 milioane de japonezi au sem mării generale şl totale. i Patet Lao“ relatează că trupele Folosindu-se de faptul că re turilor, întemniţărilor. Cea mai nea monstraţii cerînd demisia lui Ngo
1 martie, in oraşele Tokio, Osa- nat acest document. belii şi-au concentrat torţele în gră dictatură domneşte acolo. Dacă Dinh Diem şi formarea unui guvern
ka, Kioto, Fukuoka, în insulele In întreaga Franţă regiunea Sala Fukun trupele a- conducătorii Vietnamului de sud ar
Hokkaido, Sikoku şi în alte re De atunci, ziua de 1 martie democratic.
giuni din Japonia au avut loc a devenit Ziua naţională de lup
tă a poporului japonez pentru
numeroase mitinguri şi demon pace, împotriva războiului. Anul
straţii care s-au desfăşurat sub acesta, ca şi în anii precedenţi, Se cere insistent încetarea liate şi-au intensificat acţiunile
în imediata apropiere de Vien-
lozincile i „Să se interzică ar în Japonia a avut loc un nou val războiului colonial din Algeria -famiineAi PESTENOTASiE(Piezanfetiane şi Luang Prabang. La 26
ma aducătoare de moarte 1“, „Să de mitinguri şi demonstraţii.
se înfăptuiască dezarmarea ge 5.000 de locuitori din Tokio s-au februarie un detaşament Patet
Lao a atacat prin surprindere
PARIS 2 (Agerpres). — Ho- ga' drepturilor omUlui,’:Confede poziţiile rebelilor situate la 15
nerală şi totală!“, „Jos cu ali adunat in parcul Hibia. Luînd
anţa militară japono-america- cuvîntul în faţa celor prezenţi, tărindu-se să lupte in comun raţia Generală a Muncii, Federa km. de Vientiane şi le-au prici
nă!“. Aceste mitinguri şi de prot. Kaoru Yasui, preşedintele pentru restabilirea păcii în Al ţia naţională a salariaţilor din nuit pierderi. In aceeaşi zi o sub Film ul „D ardée“ la Pekin
monstraţii au devenit tradiţio Consiliului naţional japonez geria pe calea tratativelor, toate învăţământ, Mişcarea partizani unitate a trupelor aliate a ata PEKIN 2. — Corespondentul Afacerilor Externe, Hu Iu-ţzi,
pentru interzicerea armelor ato organizaţiile sindicale din de lor păcii, Partidul Comunist cat localitatea Ban-Fik situată Agerpres !transmite : in seara locţiitor al ministrului Culturii,
nale în Japonia. mice şi cu hidrogen, a chemat partamentul Finistere, au dat Francez, Uniunea femeilor fran la 16 km. de Luang Prabang. zilei de 28 februarie, Barbu Ciu Ke-cen, vicepreşedinte al
Acum şapte ani, la 1 martie poporul japonez la unitate şi publicităţii o declaraţie in care ceze şi Partidul Socialist Unit, Zaharescu, ambasadorul extra Academiei de Ştiinţe a R. P.
coeziune în lupta împotriva tor se spune : „Conflictul algerian au adresat populaţiei apelul co Sosesc ştiri despre intensifica ordinar şi plenipotenţiar al Chineze, Lu Fin, rectorul Uni
1954, in urma experimentării de ţelor războiului. poate fi reglementat numai prin mun de a folosi toate formele de rea acţiunilor de luptă ale par R. P. Romîne la Pekin, a ofe versităţii de la Pekin, preşe
către Statele Unite a bombei cu tratative între guvernul francez luptă (petiţii, delegaţii, mitin tizanilor în Laosul central şi ul rit o gală de filme, In cadrul dintele Asociaţiei de prietenie
hidrogen pe atolul Bikini au a- In aplauzele celor prezenţi şi guvernul provizoriu al Repu guri şi demonstraţii), pentru a terior. Partizanii aruncă în aer căreia a fost prezentat filmul chino-romîne, fruntaşi ai vieţii
vut de suferit 23 de pescari de Yasui a anunţat că plenara con blicii Algeria, referitoare la în se începe imediat tratative cu poduri, baricadează drumurile şi rominesc „Darclée". La spec politice şi culturale, reprezen
pe vasul pescăresc japonez „Fy- siliului a hotărlt să iniţieze in- cetarea simultană a focului şi la guvernul provizoriu al Republi atacă garnizoanele rebelilor. Nu tacol au participat Ţzen Iun- tanţi ai corpului diplomatic a-
kuriu Maru“. Acest incident tra cepînd cu ziua de 1 martie o garanţii în vederea autodetermi cii Algeria. de mult partizanii au aruncat în Ţziuan, locţiitor al ministrului creditat la Pekin.
gic a fost picătura care a um campanie pentru strîngerea de nării“.
plut paharul suferinţelor indu semnături pentru dezarmare ge O serie de organizaţii demo aer două poduri pe şoseaua Sa- O expoziţie a arhitecturii şi industriei
rate de poporul japonez. In ţară nerală şi totală. In întreaga Franţă răsună tot cratice din departamentul Aisne construcţiilor la Riga
s-a desfăşurat cu o nouă inten mai puternic cererea cu privire au prezentat cereri similare vannaket — Tahek, pe care se,
sitate mişcarea pooulară pentru Potrivit datelor preliminare, la încetarea războiului colonial fiind sprijinite de un mare grup
punerea în afara legii a armei la mitingurile şi demonstraţiile care continuă încă. Potrivit rela de cunoscute personalităţi din aduceau alimente şi armament
nucleare. La 1 martie 1954 a în care au avut loc in Japonia la 1 tărilor presei, zeci de organiza localitate. In prezent, în depar
ceput mişcarea pentru strânge ţii obşteşti şi politice din ora tament se desfăşoară activ pre rebelilor.
rea de semnături pe apelul pen martie au participat peste şul Montpellier, printre care. Li- gătirile in vederea marelui mi
tru interzicerea armei nucleare. ting pentru pace în Algeria care RIGA 2 (Agerpres). — TASS combinate chimice, termocentra
100.000 de persoane. va avea loc la 19 martie din ini le, întreprinderi ale industriei a-
ţiativa comitetului departamen transmite : La palatul culturii al limentare şi textile sînt intere
tal pentru apărarea păcii. sante, a spus el. V. Apsitis a elo
Interz cerea unor uzinei electrotehnice „VEF“ din giat de asemenea calităţile es
Ziarele anunţă despre mitin tetice ale noilor blocuri de lo
guri şi demonstraţii in sprijinul organizaţii reacţionare Riga s-a deschis o expoziţie a cuinţe.
păcii în Algeria care au avut loc, din Indonezia arhitecturii moderne şi industriei
de asemenea, în oraşele Saint construcţiilor din R. P. Romină, LENINGRAD 2 (Agerpres).—
Mammes (departamentul Seina TASS transmite : La 1 martie
Noi uneltiri colonialiste în Congo DJAKARTA 2 (Agerpres). organizată de A.R.L.U.S. s-au deschis la Pulkovo (lingă
et Marne), Beziers (departa Leningrad) lucrările plenarei
TASS transmite: Ziarele indo Intr-o convorbire cu un cores Consiliului astronomic al Aca
mentul Herault) şi într-o serie
neziene din 2 martie au publi pondent al agenţiei TASS, Vai-
de alte localităţi.
A trecut mai mult de o săp- într-un viitor nedefinit „să în ignoreze rezoluţia Consiliului cat hotărîrea preşedintelui Su delotis Apsitis, arhitectul princi
tămină de la ultima şedinţă a treprindă o anchetă imparţială
Consiliului de Securitate în ca a asasinării liderului congolez de Securitate. karno cu privire la interzicerea pal al planului general al ora
drul căreia a fost adoptată ul Lumumba şi a tovarăşilor lui". Colonialiştii şi acoliţii lor
tima rezoluţie în problema Con- unor organizaţii reacţionare din şului Riga, a declarat că este
goului. Nu există, însă, nici cel La raport este anexată scri congolezi urzesc noi planuri şi
mai mic semn că această ho soarea adresată de Hammarsk comploturi împotriva poporului ţară. Printre aceste organizaţii uimit de uriaşa amploare a con
tărîre de compromis şi, în pri- joeld lui Kasavubu în care iubitor de libertate din Congo.
mul rînd cea mai importantă Hammarskjoeld îi cere acestuia La 28 februarie la Elisabethvi- se numără „Liga democrată" strucţiei industriale şi de locu
1le a fost semnat un pact mili
„să colaboreze cu O.N.U.“. Du tar îndreptat împotriva luptei anticomunistă, „Loja masonică inţe din Romînia. Soluţiile arhi-
indoneziană" şi altele. I tectone ale construcţiei noilor
prevedere a ei în legătură cu pă cum se ştie, cererile verba poporului congolez pentru in demiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,
retragerea imediată a belgieni le ale lui Hammarskjoeld n-au dependenţă. Participanţii la a- ¦ v." consacrate rezultatelor şi peri
lor din Congo ar fi adusă la influenţat de fel pe colonialiştii ceastă cîrdăşie — Chombe, lleo spectivelor activităţii instituţiilor
îndeplinire. După cum reiese belgieni, care se străduiesc să şi Kalonji au hotărît. după cum astronomice sovietice. La lucră
din raportul Iui Hammarskjoeld, pună din nou jugul colonial pe transmite agenţia United Press rile plenarei participă reprezen
dat publicităţii la New York în gâtul poporului congolez. Acest International să menţină legă tanţi ai celor mai mari obser
legătură cu aşa-numitele „mă turi militare permanente şi să vatoare din U.R.S.S.
suri pentru aducerea la îndepli elaboreze planuri militare co MEXICO 2 (Agerpres). — In
nire“ a rezoluţiei Consiliului de mune. ţările Americii Latine se tac largi
Securitate în problema Congou- Se anunţă de asemenea că la pregătiri in vederea conierinţei
iui în loc să adopte măsuri ho- Leopoldville a sosit într-o vizită latino-americane in sprijinul sui
tărîte şi concrete pentru înde lucru este dovedit, între altele de cinci zile secretarul de stat veranităţii naţionale, eliberării e-
plinirea rezoluţiei, Hammarsk- de răspunsul delegatului bel adjunct al S.U.A. pentru pro conomice şi păcii, care va avea
joeld, slugă credincioasă a co gian la scrisoarea iui Hammar blemele Africii, AHennen Wil loc la Mexico in zilele de 5-8
lonialiştilor, s-a limitat să „a- skjoeld, răspuns dat publicităţii liams, care s-a întîlnit cu Ka martie.
vertizeze" verbal Belgia că tre la New York. Scrisoarea lui savubu. După cum anunţă n- GUATEMALA-CITY 2 (Ager--
buie „să ia măsuri eficiente“ Hammarskjoeld conţine o ex gentiile, în cursul convorbirii preş). Agenţia Associated Press
pentru retragerea personalului punere a hotărîrii Consiliului de avute, Williams î-a dat asigu relatează că in Guatemala a a-
său militar şi de altă natură Securitate, deşi după cum se rări lui Kasavubu că guvernul A In timpul recentelor demonstraţii studenţeşti împotriva barbariilor de la Bolzano au vut loc o demonstraţie în spriji
ştie delegatul belgian a parti S.U.A. ,.va continua să sprijine avut loc numeroase incidente în tre studenţii din Roma şi polii işti. nul revoluţiei cubane. Demon
din Congo. cipat direct la lucrările Consi guvernul din Leopoldville". stranţii au aruncat cu pietre şi
După cum reiese limpede din liului de Securitate şi cunoaşte IN CLIŞEU : Poliţiştii barează drumul manifestanţilor. beţe in clădirea ambasadei ame
foarte bine conţinutul acestei Pentru ca situaţia din Congo ricane.
raport, comandamentul trupelor hotărîri. să se limpezească este necesar
ca asasinii lui Lumumba şi a PARIS 2 (Agerpres). — Lo
O.N.U. nu ia nici un fel de mă In scrisoarea sa, delegatul celorlalţi conducători congolezi
suri practice pentru traducerea Belgiei declară cu făţărnicie că să fie traşi la răspundere, co catarii aşa-numitelor „locuinţe
în viaţă a cererilor popoarelor retragerea personalului belgian lonialiştii belgieni să părăseas ieftine“ administrate de Oficiul
de a fi pedepsiţi aspru asasinii că teritoriul Congoului. iar Dag municipal al Parisului sînt obli
primului ministru al Republicii din Congo „ar depinde de au Hammarskjoeld care după ce gaţi să plătească incepînd de la
s-a făcut complice al asasinilor, 1 ianuarie o nouă majorare a
Congo, Patrice Lumumba şi a torităţile congoleze“. De aici re întîrzie aplicarea noii rezoluţii chiriilor de 5 la sută. Adăugată
celorlalţi patrioţi congolezi. iese în mod cu totul evident că a Consiliului de Securitate să la majorările anterioare, aceasta
Hammarskjoeld n-a făcut decîi fie îndepărtat din funcţia de se face ca în ultimele 18 luni chi
să anunţe că a cerut Tribuna Belgia, simţind sprijinul aliaţi cretar general al O.N.U. riile „locuinţelor ieftine“ să fi
lului internaţional să recoman crescut cu 27 la sută.
de trei reprezentanţi ai Africii, lor din cadrul N.A.T.O., inten
Asiei şi Americii Latine, care ţionează si de data aceasta să
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar eon torni aprobării Direcţiunii Generale P.LF.R. nr. 263.320 dm 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.