Page 14 - 1961-03
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. Í925
CuTÎniarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
(Urmare din pag. l-a). toate gradele, s-au creat mari înlesniri pentru zăşia îndeplinirii sarcinilor pe care ni le pro noastre constă in faptul că ele pornesc de ia sinii lui Lumumba şi toţi complicii lor la să-
copiii oamenilor munci'i de la oraşe şi sate, punem. studierea realităţilor, de la necesităţile obiec vîrşmea acestei crime odioase să-şi primească
întărirea economic-organizatorică a gospo şcolarizarea cuprinde pe toţi copiii de vîrstă In condiţiile noii etape a crizei generale a tive ale dezvoltării, trasind sarcini ce sînt pedeapsa meritată.
dăriilor colective, sporirea producţiei vegetale şcolară. S-a dezvoltat considerabil Învăţă capitalismului, apare mai evident superiori înţelese şi însuşite de mase. De aceea, fiecare In vederea rezolvării situaţiei serioase care
şi animale in G.A.S., continuarea mecanizării mântul profesional şi tehnic o dată cu şco tatea orînduirii socialiste asupra pseudo-de- succes obţinut in îndeplinirea lor a contribuit s-a creat jn Congo, ţara noastră s-a pronun
şi extinderea aplicării metodelor agrotehnice lile medii de cultură generală. In învăţămîn- mocraţiei burgheze. Intr-o serie de ţări capi la creşterea prestigiului şi autorităţii partidu ţat pentru recunoaşterea guvernului legal al
— iată calea pe care se va realiza sarcina tul mediu numărul elevilor este de aproape taliste,’ sub presiunea cercurilor celor mai lui şi guvernului in mase; intre partid şi po Cotigoului condus de Gizenga, pentru ime
stabilită pentru agricultură de Congresul al 5 ori mai mare decît înainte de război. A cres reacţionare ale capitalului monopolist, ca- por s-au statornicit legături trainice, indiso diata dezarmare şi îndepărtare din Congo a
Ilí-lea al partidului — asigurarea unui belşug cut mult numărul studenţilor, al facultăţilor, re-şi subordonează în tot mai mare măsură lubile.
tot mai mare de produse agroa Ementare, in căminelor şi cantinelor studenţeşti, al bursie statul şi aparatul -acestuia, are lcc o încăl intervenţioniştilor belgieni şi retragerea tu
interesul ridicării bunăstării întregului popor, rilor. Se acordă o mare atenţie învăţâmîntu- care tot mai flagrantă pînă şi a normelor ce Anul acesta, la 8 mai se vor împlini 40 de turor trupelor străine, îneît poporul congolez
făuririi unei vieţi mereu mai îndestulate pen lui seral pentru formarea de cadre de spe lor mai elementare ale democraţiei burgheze ani de la înfiinţarea partidului clasei munci să-şi poată rezolva problemele sale interne
cialişti din rî-ndul celor ce continuă să lucreze parlamentare. Se măsluiesc alegeri, se încura toare din ţara noastră — Partidul Comunist singur, în libertate deplină pentru care a dat
tru toţi cei ce muncesc. jează samavolniciile poliţiei, se adoptă legi din Romînia. at'îtea jertfe.
î-n producţie. Nu numai membrii de partid, ci şi masele In ce-1 priveşte pe Hammarskjoeld, s-a do
'In anii viitori, statul va continua să aloce electorale pe faţă frauduloase — cum s-ar largi de muncitori, ţărani, intelectuali văd în vedit pe deplin justeţea poziţiei ţărilor so
B ifarea bunăstării poporului — fonduri simţitor sporite pentru dezvoltarea spune pentru unii — respectiv pentru parti această aniversare o sărbătoare a lor scumpă. cialiste, care încă demult au dezvăluit de la
tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite făţăr
felul construcţiei socialiste învăţămînlului şi pentru alte acţiuni social- dele burgheze — mumă, iar pentru alţii De 40 de ani partidul nostru, ţiiffnd sus nicia pretinsei sale „imparţialităţi“ şi au evi
culturale. Se pregăteşte trecerea la învăţă ciumă, îneît un candidat din partea partidu steagul marxism-leninismului, luptă cu ab denţiat necesitatea restructurării organelor
TOVARĂŞI, mântul general de 8 ani şi la învăţământul lui olasei muncitoare, ca să fie ales deputat, negaţie pentru înfăptuirea aspiraţiilor vitale executive ale Organizaţiei Naţiunilor Unite,
ale poporului. In condiţiile grele ale ilegali astfel ca ele şă reflecte actuala coniigura-
Succesele obţinute în dezvoltarea econo mediu de cultură generală de 12 ani. Se vor trebuie să obţină de zeci de ori mai multe tăţii, sub crunta opresiune a statului burghe- ţie politică a lumii. Ne este cu neputinţă să
miei naţionale şi în sporirea venitului naţio lărgi tot mai mult învăţământul profesional şi voturi decît candidatul unui partid burghez. zo-moşieresc, comuniştii au fost aceia care
nal dau partidului şi guvernului posibilitatea tehnic rit şi cel mediu seral. Se construiesc
să înfăptuiască în mod sistematic măsurile noi spaţii de învăţământ de toate gradele, în Adevăratul conţinut al „demoorajiei“ bur au purtat nestinsă flacăra luptei pentru li conţinuăm relaţii şi şă acceptăm răminerea
destinate ridicării nivelului de trai material toate centrele universitare sînt în construcţie gheze este ilustrat de legile antimuncitoreşti chidarea exploatării celor ce muncesc, pentru în funcţia de secretar general al Organiza
şi cultural al poporului, scop al întregii noa sau urmează a fi construie noi cămine stu şi persecuţiile rasiale din S.U.A., de prigoana
stre activităţi. Socialismul se construieşte denţeşti, cantine. S-a îmbunătăţit dotarea antidemocratică din R.F.G., de regimul tero o viată mai bună, pentru independenţa şi li ţiei Naţiunilor Unite a unui asemenea om
tocmai pentru ca cei ce muncesc să se laboratoarelor institutelor de cercetări ştiin rist din Spania, Portugalia, Uniunea Sud-
bucure de o viaţă tot mai bună, de un nivel ţifice şi ale institutelor de învăţământ supe Africană şi alte ţări ale aşa-zisei „lumi li bertatea ţării. Partidul comunist a fost ini care s-a demascat pînă la capăt ca instru
de civilizaţie tot mai înalt. rior. Partidul şi guvernul vor acorda în con bere“, transformate în vaste temniţe pentru
tinuare o deosebită atenţie înzestrării aşeză propriile popoare. ţiatorul, organizatorul şi conducătorul luptei ment al imperialiştilor şi colonialiştilor, bat
Apologeţilor capitalismului le place să vor forţelor patriotice populare, care a dus la vic jocorind misiunea încredinţată de O.N.U. şi
In fiecare familie se resimt efectele pozitive mintelor de ştiinţă şi de învăţământ superior bească adesea despre „libertatea“ şi „egali toria insurecţiei armate şi Ia răsturnarea dicta acţionîfid ca părtaş la fărădelegile împotriva
turii militaro-fasciste. Partidul a organizat poporului congolez.
ale ansamblului de măsuri luate in aceşti ani cu aparatură modernă, pentru a crea con tatea“ pe care ar asigura-o pentru toţi demo lupta victorioasă pentru cucerirea puterii de Republica Populară Romînă consideră în
— măririle de salarii, repetatele reduceri de diţii optime cercetării şhmţifice şi a asigura craţia burgheză. Dar ce fel de egalitate dom stat de către oamenii muncii şi conduce po făptuirea dezarmării generale şi totale ca
preţuri, micşorarea, iar pentru unele categorii un nivel înalt muncii de pregătire a cadrelor neşte între Rockefeller şi muncitorul de rînd, porul muncitor spre noi şi nor izbînzi pe ca principala problemă a vieţii internaţionale,
desfiinţarea completă a impozitului pe salarii, de specialişti. lea construirii socialismului.
sporirea pensiilor, introducerea alocaţiei pen cînd este ştiut că familia Rockefeller posedă sprijină cu toată hotărîrea programul con
ÎN PARTIDUL MUNCITORESC ROMIN POPORUL structiv şi realist al Uniunii Sovietice pentru
Acestea constituie doar o schiţă sumară a o avere cît venitul anual al unui milion de
tru copii şi altele. In anul care a trecut veni realizărilor obţinute prin eforturile eroice ale familii de muncitori americani? Intr-un sin NOSTRU VEDE CĂLĂUZA SIGURĂ, CONDUCĂTO înfăptuirea dezideratului tuturor popoarelor
turile băneşti totale realizate de salariaţi şi oamenilor muncii, o scurtă privire asupra gur trimestru al anului trecut, Ford a reali RUL SAU FERM ŞI ÎNCERCAT - IAR IN POLI — crearea unei lumi fără arme, fără armate
pensionari au fost cu 15 miliarde lei mai mari planurilor noastre de viitor. Prevederile pla zat un profit net echivalent cu cîştigul a peste TICA PARTIDULUI PROPRIA SA POLITICA, PRO şi fără războaie. Acumularea stocurilor de
decît în 1955. In 1960 ţărănimea a primit nu nului de 6 ani şi ale programului de pers 150.000 muncitori din uzinele sale.
pectivă stau Ia baza Manifestului Frontului GRAMUL VIITORULUI SAU LUMINOS, ÎNDREP arme cu o putere de distrugere fără prece
mai din vinzarea produselor către stat aproape Democraţiei Populare, constituie programul Cit priveşte „libertatea“, singura libertate TARUL ATUNCII SALE PAŞNICE ŞI CREATOARE dent face să planeze grave primejdii asupra
9,5 miliarde lei. Ca rezultat a crescut puterea reală pe care o asigură oamenilor muncii de PE CALEA SPRE VICTORIA DEPLINA A SOCIA omenirii. Este timpul ca puterile occidentale,
de cumpărare a oamenilor muncii de la oraşe nostru electoral. Pentru îndeplinirea iui che LISMULUI, SPRE COMUNISM. cărora le revine răspunderea pentru faptul
şi de la sate. Ei se îmbracă şi se hrănesc mai măm să-şi dea votul la 5 martie toţi cetă mocraţia burgheză este aceea de a purta ju că pînă acum tratativele în problema dezar
bine, primesc în număr crescînd locuinţe şi ţenii patriei noastre ! gul exploatării capitaliste, de a fi aruncaţi pe
au Dosibilităii mai largi de, a-şi satisface ce drumuri cind o cer interesele monopoliştilor. Pentru consolidarea păcii mării au fost zădărnicite, să dea dovadă de o
Anul trecut, in luna aprilie, fostul ministru atitudine realistă, pentru a se ajunge la mă
rinţele culturale. TOVARĂŞI, al Muncii din administraţia Eisenhower, Mit- şi dezvoltarea colaborării suri efective de încetare a cursei înarmărilor,
internaţionale la interzicerea experienţelor nucleare şi li
Dezvoltarea economică a ţării, creşterea In realizarea obiectivelor planului de 6 chell, luat în vţ’rtejul promisiunilor electorale, chidarea armelor de exterminare în masă, la
producţiei industriale şi agricole va duce la ri ani sarcini deosebite revin organelor puterii a făcut prinsoare că dacă pînă în luna octom înfăptuirea dezarmării generale şi totale.
dicarea continuă a nivelului de trai al poporu de stat. brie numărul şomerilor nu va scădea sub
lui. Planul de 6 ani prevede creşterea salariu 3.000.000 el îşi va mînca pălăria chiar in faţa TOVARĂŞI, Ţara noastră urmăreşte cu cea mai mare
lui real cu 40 — 45 la sută tată de nivelul din In faţa viitoarei Mari Adunări Naţionale se
a doua jumătate a anului 1959; veni ridică numeroase probleme, de mare însem clădirii ministerului său. Or, numărul şome Pe planul politicii externe, Republica Popu atenţie evoluţia evenimentelor in Germania
turile reaie ale ţărănimii vor spori cu cca. 40 nătate, legate de continua îmbunătăţire a le rilor a depăşit considerabil această cifră, ceea lară Romină aduce o contribuţie activă la men Occidentală. Punerea Bundeswehrului sub co
la sută, creşterea puterii de cumpărare a popu gislaţiei noastre, a conducerii economiei na ce nu l-a niîhnit prea mult pe dl. Mitchell, ţinerea şi întărirea păcii — cauza scumpă a manda generalilor şi ofiţerilor nazişti cu
laţiei va determina un consum mult sporit de ţionale, a activităţii aparatului de stat. Apare care s-a mulţumit să mănânce o pălărie — tuturor popoarelor. Republica Populară Romi vechi state de servicii in slujba hitleriştilor,
mărfuri industriale şi alimentare. Cantitatea necesar să se treacă la elaborarea unei noi ce-i drept confecţionată pentru el din cioco nă, alături de celelalte ţări socialiste, luptă orbiţi de spirit revanşard, planurile de echi
de mărfuri pe care o va desface comerţul de Constituţii a Republicii Populare Romîne, lată — pe care a consumat-o în faţa fotogra perseverent pentru micşorarea încordării in pare a militariştilor vest-germani cu arme
état şi cooperatist va fi de 2 ori mai mare de- care să reflecte profundele transformări pe filor şi reporterilor cinematografici, nu în faţa ternaţionale, pentru demascarea şi zădărni atomice, dezmăţul organizaţiilor neonaziste
cit în 1959. Fondurile alocate de stat pentru trecute în ţara noastră. milioanelor de şomeri. Iar zilele trecute noul cirea oricăror uneltiri ale cercurilor imperia şi paramilitare creează o serioasă primej
satisfacerea nevoilor social-culturale ale oa ministru american al Muncii a declarat că in liste agresive împotriva păcii, pentru unirea die pentru pacea Europei şi a lumii. Tot mai
menilor muncii vor creşte de două ori faţă de Sfaturile populare au obţinut o serie de ianuarie 1961 numărul şomerilor totali a ajuns forţelor mondiale ale păcii şi promovarea
perioada anilor 1954— 1959. realizări în conducerea treburilor obşteşti, au la 5.510.000, cifră fără precedent pentru acea coexistenţei paşnice. imperioase devin încheierea Tratatului de
acumulat o experienţă bogată, au format ca stă perioadă în toţi anii de după război, în pace cu Germania, normalizarea situaţiei din
In întreaga ţară construcţiile cunosc un pu dre pricepute de gospodari. In ultimii ani afară de alţi 1.700.000 de muncitori care lu Piatra unghiulară a politicii noastre externe Berlinul occidental, ca o cale sigură pentru
ternic. aviyt'. Au apărut noi oraşe şi centre atribuţiile lor au fost lărgite: ele admi crează ziua de muncă incompletă, cu salariu o constituie prietenia şi alianţa indestructi lichidarea rămăşiţelor războiului şi întărirea
industriale, cartiere şi blocuri noi care înfru nistrează fonduri băneşti importante, au în redus. Totodată, liderul sindical de dreapta, bilă cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări securităţii în Europa.
museţează arhitectonic înfăţişarea oraşelor. subordonarea lor directă industria locală, re Walter Reuther declara. că„şe prevede pentru socialiste, întărirea măreţei comunităţi a sis
Cine n-a mai vizitat de ciţiva ani oraşe ca ţeaua comercială, gospodăria comunală, or anul viitor ca numărul şomerilor şă ajunsă temului socialist mondial. Unitatea lagărului După cum se ştie o serioasă piedică în
Ploieşti, Braşov. Bacău, Cluj, Iaşi, Gâlaţi, ganizaţiile de construcţii şi alte sectoare im Ia 8 milioane. Iată ce perspectivă întunecată socialist este chezăşia independenţei naţio calea dezvoltării unor relaţii de înţelegere
Timişoara, Oradea şi altele nu mai recunoaşte portante ale activităţii economice şi social- se deschide înaintea familiilor de muncitori nale, securităţii şi succeselor în construirea şi colaborare internaţională a constituil-o
astăzi un şiş de locuri, unde s-au înălţat car culturale. americani. socialismului în tarile socialiste, factorul ho- politica promovată de fosta administraţie a
tiere de locuinţe confortabile pentru cei ce tărîtor al menţinerii si întăririi oăcii în lume. S.U.A., Îmbibată de spiritul războiului rece şi
Acum, în faţa sfaturilor populare se ridică Desigur, ni s-ar putea replica Ia aceasta că Ea se bazează pe comunitatea intereselor şi a al politicii „de pe poziţii de forţă“. Această
muncesc. sarcini sporite, complexe, a căror rezolvare în S.U.A. există aşa-zisul „ajutor de şomaj“.
Pe timpuri burghezia şi moşierimea numeau necesită ridicarea la un nivel mai înalt a în politică de respingere invariabilă şi stereotipă
tregii lor activităţi, abordarea cu o mai mare Dar şi acest ajutor ale cărui cheltuieli sînt su a tuturor iniţiativelor şi propunerilor ţărilor
Bucureştiul _,,nucul Paris“, dar specificul aces competenţă şi perseverenţă a problemelor portate tot de oamenii muncii nu se acordă decît
tui „nuc.Paris“ consta în dezvoltarea sa hao dezvoltării .economice a regiunilor şi raioane scopului final, pe fidelitatea faţă de învăţă socialiste şi a altor ţări iubitoare de pace a
tică in periferii infin.se, pline de cocioabe şi lor, creşterea iniţiativei şi a spiritului lor gos temporar, doar în primele luni de şomaj. Mi
locuinţe insalubre, cu străzi ne,pavate, lipsite1 podăresc, îmbunătăţirea acţiunii de valorifi lioanele de şomeri americani s-ar lipsi de acest tura marxist-leninistă — şi de aceea este pu împiedicat obţinerea de rezultate pozitive în
de canalizare şi lumină. Această moştenire care a resurselor locale, cea mai mare grijă ajutor, dacă li s-ar da de lucru. De ce nu sînt
grea din punct de vedere edilitar, urbanistic şi chibzuinţă în utilizarea mijloacelor mate ternică. indestructibilă. diferitele întîlniri şi contacte internaţionale,
şi sanitar se lichidează prin opera intensă de riale sporite de care dispun. ei insă plasaţi in producţie ? Realitatea este
construcţie care face Bucureştiul de nerecunos- că în S.U.A. se înteţesc din nou fenomenele de Călăuzindu-se în permanenţă după principiul nemulţumind pe bună dreptate opinia publică
cut — cu magistrale şi artere spaţioase, cu Cu prilejul campaniei electorale, subliniin- leninist al coexistenţei paşnice, ţara noastră mondială.
blocuri de locuinţe luminoase şi sănătoase, du-se activitatea multilaterală desfăşurată de „recesiune“, cum este denumită pe ocolite criza
cu magazine atrăgătoare, cu noi aşezăminte sfaturile populare, s-au adus şi critici privind economică, cresc continuu inflaţia şi deficitele se pronunţă pentru relaţii cu toate statele, in- Guvernul Republicii Populare Romîne a exa
social-culturale: unele deficienţe din munca acestora- Este ne bugetare; folosirea incompletă a capacităţilor
cesar ca sfaturile copulare care vor fi alese de producţie are un caracter cronic şi se află d'ferent de orînduirea lor social-economică. minat cu atenţia cuvenită declaraţiile noului
A apărut noul cartier „Floreasca", îşi să fragă toate concluziile din aceste critici, acum la un nivel din cele mai coborite, ceea
schimbă. înfăţişarea şoselele Ştefan cel Mare să-şi îmbunătăţească activitatea, să comba ce duce la creşterea şomajului. In prezent întreţinem relaţii diplomatice cu 47 preşedinte al S.U.A.. Kennedy. la instalarea sa
şi Mihai BravU, cartierul Giuleşti, Bulevardul tă orice fenomen de birocratism,' să lucreze
Pieptănari, strada Lînăriei, ca şi multe alte cu mai multă operativitate la rezolvarea pro In mesajul preşedintelui Statelor Unite ale de ţări, iar relaţii comerciale cu peste 80 de în funcţie, cu privire la intenţiile de a porni
blemelor ridicate de cetăţeni, să dea dovadă Americii, Kennedy, „Cu privire la starea Uniu
cartiere ale Capitalei. In scurt timp nu numai de cea mai mare grijă şi atenţie faţă de ne nii“, se pot citi următoarele: „Din circa 5,5 ţări. in căutarea păcii, a purta tratative, a curaţi
ceferiştii vîrstnici, ci şi cei tineri nu vor voile şi cerinţele populaţiei. milioane de americani şomeri, peste un milion Avîritul continuu al economiei ţării noastre platforma colaborării internaţionale.
mai recunoaşte Calea Griviţei — astăzi un caută de lucru de mai bine de patru luni. In
vast şantier, iar mîine un nou cartier modern întreaga experienţă în domeniul construc fiecare lună circa 150.000 de muncitori işi epui lărgeşte mereu posibilităţile de export şi im Fireşte că în măsura in care asemenea de
ţiei de stat demonstrează că sfaturile popu port. In numeroase ţări occidentale, cercurile claraţii vor ti traduse în fapt prin acţiuni
de locuinţe pentru cei ce muncesc. lare vor putea să-şi realizeze cu succes sar zează dreptul de a primi ajutoare de şomaj, de afaceri manifestă un interes crescînd pen concrete în direcţia îmbunătăţirii relaţiilor
Construcţia de locuinţe va reprezenta şi cinile numai întărindu-şi continuu legătura care de altfel sînt mizere. O optime din cri tru lărgirea legăturilor economice cu Romî reciproce, pe baza egalităţii în drepturi, res
cu masele, stimulînd iniţiativa şi asigurînd care nu au de lucru trăiesc fără nici o spe nia. In ce ne priveşte, dezvoltînd în conti pectării suveranităţii şi neamestecului in tre
de acum înainte una din preocupările de atragerea lor permanentă la rezolvarea pro ranţă în aproximativ 100 de regiuni care sînt nuare legăturile noastre strînse cu ţările so burile interne se vor crea posibilităţi de
seamă ale partidului şi guvernului. Numărul blemelor gospodăreşti. lovite în mod deosebit de nenorociri şi difi cialiste, Republica Populară Romînă va ex dezvoltare a relaţiilor de bună înţelegere.
apartamentelor ce va fi dat în folosinţă în cultăţi”. La acest tablou mesajul adaugă faptul tinde şi pe viitor schimburile cu toate ţările
perioada 1960—1065 urmează a fi de peste Marea forţă a orînduirii că în anii din urmă veniturile fermierilor au pe baza egalităţii şi avantajului reciproc, în In acelaşi timp, trebuie să constatăm că ase
scăzut cu 25 la sută, investiţiile de capital în interesul întăririi relaţiilor internaţionale paş menea declaraţii vin în contradicţie flagrantă
trei ori mai mare decît în perioada 1954— socialiste economie scad şi că niciodată de la criza din nice prin promovarea comerţului mondial. cu alte luări de poziţii ale preşedintelui
1959, contribuind la lichidarea rămincrii în 1929 nu a existat u it număr at'it de marc de S.U.A. şi mai ales cu măsurile de sporire con
urină şi la rezolvarea treptată a problemei TOVARĂŞI. falimente in lumea de afaceri. Republica Populară Romină joacă un rol tinuă a cheltuielilor militare, de inteţire a
locuinţelor. Sfaturile populare trebuie să ur tot mai activ în Organizaţia Naţiunilor Unite, cursei înarmărilor atomice şi neatomice, cu
mărească cu cea mai mare grijă modul în Bilanţul rezultatelor obţinute în aceşti ani, Fenomene similare au loc şi în.alte ţări ca militînd ca acest mare tor internaţional să proiectele de dislocare a bazelor americane
care se realizează volumul sporit de-'construc perspectivele spre care ne îndreptăm, reflectă pitaliste. In numeroase ţări capitaliste creşte servească scopurilor paşnice pentru care a pentru rachete in diferite ţări ale continen
ţii de locuinţe, să se îngrijească de amplasa forţa şi superioritatea orînduir.ii noastre de lupta oamenilor muncii pentru cerinţele lor fost creat. La actuala sesiune a Adunării Ge
rea lor judicioasă în aşa fel îneît printr-o bună stat, în care stăpîn este poporul. împotriva poverii pe care o arunca pe umerii nerale, cea mai importantă din întreaga is tului european ş.a. Activitatea blocului
folosire a spaţiilor libere să se evite demolă celor ce muncesc uriaşele cheltuieli militare, torie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dele N.A.T.O. şi a întregului sistem de blocuri a-
rile inutile, să vegheze ca, o dată cu îndepli Consolidarea continuă a alianţei clasei determinate de cursa înarmărilor ; se ţin lanţ gaţia romînă, alături de celelalte delegaţii ale gresive de sub egida S.U.A. reprezintă una
nirea sarcinilor planificate in -privinţa pre muncitoare cu ţărănimea, strînsa frăţie dintre ţărilor socialiste, a acţionat perseverent pen din principalele surse ale încordării in rela
ţului de cost, să se asigure noilor locuinţe oamenii muncii de toate naţionalităţile, dez greve cu participarea a milioane de oameni, tru rezolvarea marilor probleme la ordinea ţiile internaţionale, o primejdie serioasă pen
im grad de confort corespunzător, o finisare voltarea continuă a unităţii moral-politice a se întăreşte unitatea de acţiune a celor ce mun zilei, pentru îmbunătăţirea relaţiilor interna tru pacea mondială. Statele N.A.T.O., în frunte
îngrijită — acordind în acelaşi timp toată poporului, coeziunea strînsă în jurul parti cesc. Totodată creşte în amploare lupta celor ţionale, susţinînd toate propunerile îndreptate cu S.U.A., sînt principalele apărătoare ale rin-
atenţia bunei întreţineri a fondului de lo dului şi guvernului a tuturor celor ce mun mai largi straturi ale populaţiei din ţările ca spre acest ţel şi prezentînd propuneri proprii, duieliior colonialiste, promotoarele neocolo-
cuinţe existent. cesc constituie temelia de nezdruncinat a pitaliste pentru drepturi şi libertăţi democra care au găsit ecou favorabil în cadrul Orga nialismului; ele încearcă in fel şi chip să ră
regimului nostru democrat-popular. tice, pentru pace şi înţelegere intre popoare. nizaţiei Naţiunilor Unite şi în opinia publică pească popoarelor care scutură lanţurile im
In aceşti ani, pentru îngrijirea sănătăţii mondială. perialismului dreptul de a dispune singure de
celor ce muncesc au fost construite noi spi Este o realitate esenţială a vieţii social- Poporul roîri'în, care a cunoscut şi el pe tim propria lor soartă, creînd astfel focare peri
tale, policlinici, dispensare, case de naştere, politice din ţara noastră, lărgirea continuă a puri exploatarea capitalisto-moşierească, te Poporul romuri, care a cunoscut din amara culoase de încordare.
Creşe şi cămine, s-a modernizat înzestrarea democratismului orînduirii noastre, care, în experienţă a trecutului ce înseamnă jaful şi
lor cu aparatură medicală, s-au ameliorat con roarea crîncenă ca şi celelalte „binefaceri“ ale asuprirea imperialistă şi care şi-a cîştigat Popoarele nu se pot mulţumi cu declaraţii
diţiile igienico-sanitare şi protecţia muncii în democraţiei burgheze, le-a pus capăt pentru prin grele jertfe independenţa naţională, ma verbale şi proclamarea de intenţii. Ele aş
nifestă o caldă simpatie şi solidaritate faţă teaptă în sfîrşit fante, acţiuni concrete, con
vecii vecilor prin instaurarea regimului demo- de lupta popoarelor pentru eliberarea de sub structive care să aducă o contribuţie efectivă
crat-popular. Oamenii muncii sînt conştienţi jugul colonial. Intre Republica Populară Ro
de faptul că muncesc pentru ei însăşi, pentru mînă şi noile state independente din Asia şi la destinderea internaţională, la încetarea
Africa se statornicesc ş1' se dezvoltă legături
cursei înarmărilor, la crearea unui climat de
pace.
întreprinderi, s-au organizat noi circumscrip forme multiple, asigură participarea largă, propria lor bunăstare. Aceasta este adevărata prieteneşti de colaborare bazate pe deplina Militînd constant pentru pace şi rezolvarea
ţii medicale. Cel mai semnificativ rezultat al activă şi entuziastă a maselor la conducerea libertate pe care n-o poate asigura decit so egalitate în drepturi; sîntem alături de toate paşnică a problemelor internaţionale, nu pu
ridicării nivelului sanitar al poporului este construcţiei economice şi culturale. Ih cadrul cialismul. popoarele iubitoare de pace în lupta pentru tem privi cu indiferenţă acţiunile agresive ale
creşterea duratei medii a vieţii. Pentru ocro consfătuirilor de producţie din fabrici şi uzine, lichidarea definitivă a colonialismului. Po cercurilor ostile păcii, ci trebuie să păstrăm
tirea în condiţii tot mai bune a sănătăţii po al comisiilor permanente ale sfaturilor popu CETĂŢENII PATRIEI NOASTRE SE PREZINTĂ porul romîn îşi exprimă întreaga solidaritate mereu trează vigilenţa poporului. Republica
cu lupta eroică, neînfricată, a poporului cu-
' LA VOT CU MÎNDRIA DE A SE ŞTI OAMENI CU
ban, a popoarelor din Algeria, din Laos şi Populară Romină a acordat şi va acorda şi
porului, statul ya cheltui în decursul planului lare, în cadrul controlului obştesc, milioane ADEVARAT LIBERI, STĂPINI Al DESTINELOR din alte ţări pentru dreptul sfînt de a-şi ho în viitor o atenţie neslăbită întăririi capaci
şi milioane de oameni ai muncii iau parte ŢĂRII, CU HOTĂRÎ REA DE A NU-ŞI CRUŢA tărî singure soarta. tăţii de apărare a ţării, pregătirii de luptă şi
de 6 ani peste 25 miliarde lei., politice a forţelor noastre armate, inzestră-i
, De o deosebită atenţie se bucură din partea ia elaborarea şi definitivarea planurilor eco EFORTURILE PENTRU OBŢINEREA DE NOI SUC Alături de toate popoarele iubitoare de li rii lor cu fot ce este necesar pentru ca îm
partidului şi statului intelectualitatea, oa nomice, la gospodărirea oraşelor şi co CESE PE CALEA ÎNFLORIRII PATRIEI! bertate, poporul nostru a înfierai cu indig preună cu forţele armate ale celorlalte state
menii de ştiinţă şi cultură. In aceşti ani au munelor, la îmbunătăţirea activităţii comer Oamenii muncii au toate motivele să fie în nare agresiunea odioasă dezlănţuită împo
foăt construite noi aşezăminte de ştiinţă şi ţului de stat, cantinelor, instituţiilor cultu credinţaţi că obiectivele uîsufleţitoare stabi triva poporului oongolez de colonialiştii bel
artă, patrimoniul culturii noastre socialiste rale şi medico-sanitare, în diferitele acţiuni de lite de Congresul partidului şi înscrise în Ma gieni, cu sprijinul aliaţilor lor din N.A.T.O. participante la Tratatul de la Varşovia să
s-a îmbogăţit cu noi opere valoroase — re deservire social-culţurală. Creşte rolul orga nifestul F.D.P. vor fi realizate cu succes. Ei şi sub oblăduirea comandamentului O.N.U. fie oricînd gata să-şi îndeplinească misiunea
zultat al eianului creator al intelectualităţii nizaţiilor obşteşti ale oamenilor muncii în s-au putut convinge prin propria experienţă că — agresiune care a culminat cu asasinarea de apărare a păcii, a mdependenţei şi secu
noastre care şi-a pus talentul şi energia în viaţa socială, capătă tot mai mare impor planurile elaborate de partid se materializează mişelească a şefului guvernului legal, emi rităţii ţărilor lagărului socialist.
slujba răspîndirii culturii in mase, a înflo tanţă formele obşteşti de influenţare şi edu pas cu pas, an cu an, etapă cu etapă — în nentul patriot şi exponent al mişcării de eli
care. In faptul că întreaga putere de stat apar înfăptuiri care înrîuresc în bine viaţa lor de berare africane, Patrice Lumumba. (conştiinţa In zilele noastre amatorii de agresiuni nu
ririi ştiinţei, literaturii şi artei.
Au fost acordate importante fonduri pentru ţine celor ce muncesc îşi are izvorul acel to zi cu zi. Partidului nostru îi sînt profund omenirii zguduită de fărădelegile colonialiş
lărgirea bazei materiale a învăţămînlului de rent de energie creatoare care constituie che străine făgăduielile deşarte. Forţa planurilor tilor şi năimiţilor lor în Gongo cere ca asa (Continuare in pag. 4-a)