Page 15 - 1961-03

Nr. 1925
Secţia de votare din Sîntuhalin esta gata pentru a primi
alegătorii.
Pînă la sfîrşitul schimbului
mai era vreun sfert de oră. In
hală se simţea un puls deose­
bit. Barele de metal înroşit lu­
necau parcă mai repede dă la
o cajă la alta. Oamenii umblau
grăbiţi. Aproape toţi se opreau
insă în faţa unui grafic. Din-
t.r-o privire, cercetau cifrele, a-
poi plecau discutînd între ei.
— Schimbul lui Cîra e tot
fruntaş — spunea cineva. Cei
din schimbul lui Peterfi au
vreo 700 tone plus, dar tot în
urmă sint. Cred că pe februa­
rie, ai lui Cîra cîştigă. Sigur
nu se ştie încă: ortacii lui Sa-
vu sint la un pas...
Nici n-am. observat cină 's-a
făcut schimbarea. Agregatele
au funcţionat mereu, intr-un
ritm susţinut. Oamenii — la­
minatorii, manevranţii, cupto-
rarii. şi toţi ceilalţi — au schim­
bat posturile din mers. Toţi, şi
cei din schimbul condus de Cîra
şi cei din schimbul în care lu­
crează maistrul Savu Alexan­
dru şi manevranţii ştefan Con­
stantin şi Constantin Cristea,
sint mulţumiţi: planul de pro­
ducţie pe secţie, este cu mult
depăşit.
A fost insă un timp cină la­
minatorii nici nu se uitau la
grafic. O serie de greutăţi —
desele schimbări de profile, lip­
sa blumurilor etc. — i-au făcut
pe luminători să rămină sub
plan.
Oamenii Insă au biruit greu­
tăţile. Exemplul comuniştilor
i-a însufleţit pe toţi.
Colectivul de pregătire a ca-
jelor, in frunte cu maistrul co­
munist Dumitru Imescu, a reu­
şit să reducă durata schimbă­
rii cajelor la jumătate. Aceas­
ta ca urmare a unei organizări
mai bune a lucrului şi a însu­
fleţirii cu care au muncit oa­
menii.
Treabă bună au făcut şi mun­
citorii de la cuptoare şi cei de
la linia de laminare. Toţi au
depus interes pentru ca agrega­
tele să fie folosite din plin şi „Zi de sărbătoare, zi de bucurie“,
viteza de laminare să sporeas- aşa au intitulat ei programul dedicat
j\.
DIN IZBINZILE NOASTRE
Se spune că cifrele nu pot avea
nimic comun cu poezia. Intr-adevăr
la prima vedere s-ar părea că nu
poate fi nimic mai sterp decît o în-
şirare de cifre. Şi totuşi...
lată cîteva cifre.
In numai două cartiere din Petro-
şani (cartierele Diinitrov şi Sălă-
truc) în anii democraţiei populare
s-au construit 1.380 de apartamente
cuprinse în 81 de blocuri.
Iţi trebuie toarte puţină imagina­ 500.000 lei.
ţie ca să vezi cită poezie ascunde
această cifră; 1.380 de familii care
s-au mutat in locuinţe noi. moderne,
confortabile. Cîte perechi de tineri
căsătoriţi nu şi-au început viaţa în
aceste apartamente noi... Sau :
In anii aceştia s-a construit la
Petroşani un Institut de mine avînd
8 amfiteatre, 12 laboratoare, săli de
seminarii şi de desen, cu un cămin
w w v w n z \ / v v % ' v v v v v \ / v * /V v V nv \A /v w v «/ v v v % ^ Nv \A /v \'* \/v 'v \/'v ^ v \/\/> i/N y N y vyv^y'\y'v'v\» v ' s / v \ ,v w v ' v V v !
• 'îl 1 PQ _v
că. La fierăstraie, pentru ca tă ­
ierea să se facă mai repede şi
să se elimine strangulările, s-a
repartizat pentru momente de
virf, cîte un om. în plus.
Ca urmare, iniţiativa: „Sa
laminăm cel. puţin 10 tone oţel
peste plan în fiecare schimb“
_pornită de colectivul lamino­
rului de 650 mm. al C.S. Hune­
doara de curînd — a căpătat
din nou viaţă, şi plusul de pro­
ducţie a început să crească, in
31 ianuarie el ajunsese la pes­
te 5.900 tone. In 28 februarie:
3.524 tone... După două luni de
întrecere: 9.500 tone.
Acum, întrecerea este şi mai
ăîrză, Toate cele trei schimburi
luptă pentru titlul de fruntaş.
Fiecare schimb doreşte ca în
întrecerea pornită în cinstea a-
legerilor de deputaţi de la 5
martie să fie in frunte, să ra­
porteze cea mai mare depăşire
de plan.
N. ANDRONACHE
zm i
A c ţiu n i
Spectacol reuşii
Zilele trecute, pe scena căminului
cultural din Zam, formaţia artistică
a spitalului de neuropsihiatrte din lo­
calitate a prezentat un reuşit spectacol
cu sceneta „Jos Tudorache, sus Tu-
dorache". S-au evidenţiat prin jocul
prestat tovarăşii Ioan Vesa, Victor Ma-
rusciac şi Sînzian Nicoară.
C. VASILE
corespondent aspecte din viaţa nouă de astăzi a po­
„Zi de sărbătoare,
zi de bucurie“
Cu multă însufleţire s-au pregătii
artiştii amatori ai căminului cultura)
din satul Şoimuş, raionul Uia. pentru
alegerile de la 5 martie 1961.
cu 430 de locuri şi cu 900 de stu­
denţi.
Sînt iarăşi cifre, cifre care ascund
în ele visurile a 900 de tineri care
mîine vor deveni ingineri mineri.
In numai primele 10 zile ale anu-
lui 196!, la magazinul de mobilă
din Petroşani s-au făcut vînzări în
valoare de 318.000 Iei, iar la maga­
zinul textil nr. t în valoare de
De 500.000 lei s-au cumpărat stofe,
blănuri, mătăsuri. Cîte bucurii, cîtă
plăcere au procurat toate acestea la
mii de mineri şi familiilor lor.
Şi acest şir de cifre ar putea fi
continuat la nestîrşit.
In oraşul nostru s-au născut atîtea
lucruri noi, îneît ar trebui pagini ne­
numărate de ziar ca să le poţi în­
şira pe toate. Oricare din aceste rea-
lizări reprezintă motive de bucurie,
DRUMUL SOCIALISMULUI ORCJ
VX&SS2BX&
NIC! i O B I E C Ţ I E>__ ® 0 © Un constructor
ai Hunedoarei
La sectorul Iii al minei Te- dată sub pian. Dar la calitate,
liue se munceşte cu mult elan. totdeauna au fost fruntaşi. De
De aici se extrage în fiecare aceea, au organizat imediat o
lună minereu de fier mult şi de consfătuire pe tema : ,,De ce nu
bună calitate. In luna februarie, se respectă granulaţia mine­
minerii au extras în afara pla­ reului“. Şi oamenii au scos la Pe platforma oţelărîei este cocso-chimice, la bluming,
nului de producţie mai mult de iveală multe lipsuri. Au con­ forfotă obişnuită. Maşinile laminorul de 650, distileria
100 tone minereu, ceea ce con­ statat astfel că unii mineri, în de şarjare aleargă de la un de gudroane.
stituie o depăşire apreciabilă goana după cit mai multă pro­ cuptor la altul. Negiijind
faţă de plan. parcă limbile de foc ce ies In anul trecut echipei de
pe uşa cuptorului, maşina in­ sudori termotehnici condusă
De curînd, la sectorul III a ducţie, nu mai ţineau seanţa de troduce în cuptor troacele de Enache Răileanu i-a fost
pline cu fier vechi, in •unul încredinţată sarcina să lu­
început săparea unui puţ de faptul că încarcă în vagoane din cuptoare, oala irnisns'ă creze la montajul cabinei de
prinsă în cîrligele puternice comandă a cuptorului de 400
extracţie, în vederea deschide­ bulgări prea mari de minereu. ale macaralei se apleacă în­ tone de la O.s.M. II. Lucra­
cet vârsînă ¦pe gură fonta rea întîrziase cu cîteva zile
rA.iic' eosit,raizovnatulucoi nV-. flWB8M-*-g-3-B-B--gP--B-B-p-a-P-BB-t-B-8B-E-B-W--B-B-8-aB-8-ff-ig-Bg—gHWaBPa întregul colec. incandescentă. O puzderie de din lipsa unor piese. Mate­
tiv i-a criticat steluţe, asemenea unui imens matic, graficul dării In ex­
tribui la spori- Succesuî fuma! işt 11Of cu asprime pe foc de artificii, acoperă faţa ploatare a cuptorului era pe­
cuptorului. riclitat. Era doar o soluţie
rea producţiei ~ _i < ¦ cei vinovaţi. Tot să mărească numărul termo-
de minereu, ia j n c e p e m a b a t a j e atunci s au luat La numai ciţiva paşi de a- tehnicienilor. Dar aceasta
ceşti coloşi, unde se plămă­
creşterea pro- măsuri pentru deşte oţelul, constructorii însemna o productivitate scă­
I.C.S.H.-ulut ridică un nou zută. Sudorii din echipa lui
duetivftâţii muncii. îndreptarea situaţiei. De aseme­ cuptor Martin. Şi ritmul de Enache Răileanu au hotărtt
nea, toţi minerii şefi de echi­ muncă al oţelarilor hunedo- să facă singuri lucrarea.
Dar, mai mult deolt cantita­ pe s-au angajat să nu mai în­ reni pare că s-a transmis şi Timp ele cîteva săptămtni, su­
tea, pe minerii de la sectorul carce nici un vagonet cu mine­ constructorilor noului cuptor dorii au muncit cu mult spor.
III îi preocupă calitatea. Ei vor reu necorespimzător, atît din de 400 tone. Cuptorul nr. 5 n-au cunoscut clips de răgaz.
să livreze furnaliştilor minereu punct de vedere al sterilului vi­ este în lucru. Se montează Această încordare le-a adus
bun, cu un conţinut de fier cit zibil, cit şi in ceea ce priveşte piese la toate părţile lui. satisfacţie. Cu 2 zile înainte
mai ridicat. Şi în mlare măsură granulaţia. Sint piese mari, complica­ de grafic, lucrarea a fost ter­
au reuşit acest, lucru. te. Există aici la construc­
Incepînd chiar de a doua zi, ţia acestui cuptor un loc minată. S-au bucurat atunci
...Prin 10 ale lunii februarie angajamentele au fost traduse unde munca cere multă mi­
a.c., furnaliştii din Călan şi-au în fapte. Echipele conduse de gală. E vorba de instalaţia cu toţii, au fost felicitaţi,
exprimat nemulţumirea faţă de Ioan Mateş şi Ioan Urzică au termotehnică a cuptorului şi-au strîns miimle reciproc.
granulaţia minereului extras de dat minereu de cea mai bună Martin. Aici lucrează echipa
Ia sectorul III al I.M. Teiliuic. calitate şi asemenea lor şi cei­ condusă de tov. Enache Răi­ Acum ăchipa condusă de E-
lalţi mineri. Controlorii, care leanu, fruntaşă pe acest şan­
In ziua aceea şi încă în vreo primiseră sarcina să fie miai tier. nache Răileanu, lucrează la
câteva, oamenii au fost tare su­
păraţi. Nu le este în obişnuinţă ...Cu 11 ani în urmă la Hu­ al doilea cuptor de 400 tone
să li se spună că nu muncesc nedoara a sosit un băieţaş
bine, E drept, au mai avut ei slăbuţ mijlociu de statură. de la oţelăria din Hunedoara.-
necazuri: au mai rămas cîteo- A venit aici din părţile Brăi­
lei. atras. de munca pe şan­ Ca şi la. primul, lucrează cu
exigenţi, n-au avut nici o o- tierele vaste. Hunedoara l-a
biecţie... primit cu braţele deschise. mult spor. Dovadă stă. depă­
A găsit aici oameni sinceri,
Penfru @m şl sănătatea lui Zilele trecute, după ce au stu­ tovarăşi devotaţi. Şi. Enache şirea medie de normă ele
diat Directivele Comitetului Răileanu s-a apucat cu în­
Central al Partidului Muncito­ credere de treabă. In toţi a- 25—40 la sută.
»VW,/W/v/W/V ceşti ani a contribuit prin
în unităţile spitaliceşti a crescut de 2 resc Romîn cu privire la crite­ munca şi capacităţile lui la ...Om harnic, bun tovarăş,
? In regiunea noastră ca şi în în­ mai bine de 5 ori ţaţă de 1948. ^ riile principale ale întrecerii so­ ridicarea noii Hunedoare. A
treaga ţară s-a creat în ultimii an* lucrat la construcţia uzinei iată cum îl caracterizează a-
< o reţea largă de unităţi sanitare me- Pentru asistenţa medicală de ur- > cialiste în cinstea aniversării a
/ nite să asigure condiţii tot mai proaps fiecare din tovarăşii.
genţă s-a înfiinţat o staţie Aviasan, ^ 40 de ani de la înfiinţarea Par-
\i bune de ocrotireţa săn*ătăţ'ii oşameni- care îl cunosc. Sint meritg ca­
precum şi 13 staţii de salvare do- L i tidului Comunist din Romînia,
< lor muncii. Numai în perioada- care tate cu peste 100 de maşini auto- ţ re l-au recomandat şi atunci
a trecut de la ultimele alegeri de minerii de la sectorul III Teliuc
deputaţi îu Marea Adunare Naţio­ salvări. / şi-au luat angajamentul să ex- cină a fost propus canăidgt
nală s-au dat în folosinţă numeroa­
se asemenea unităţi noi construite, Pentru ocrolirea şi apărarea să- } al F.D.P. în circumscripţia
L printre care: un spital şi o policli- nătăţii minerilor, siderurgiştilor con- ( tragă totdeauna numai minereu electorală orăşenească nr. 68
< nică la Cugir, un spital de beli
structorilor şi celorlalţi oameni din > de bună calitate. Hunedoara.
contagioase la Hunedoara, un spi­ V. FURIR
tal la l.upeni şi altele. Unităţile noi regiunea noastră, în unităţile inedi- A. NICULESCl!
înfiinţate cit şi cele vechi au fost co-sanilare din regiune lucrează a-
dotate cu aparatură modernă. cum de ti ori mai mulţi medici cit ;
erau în 1944. In prezent la fiecare >
Au fost construite de asemenea 700 de locuitori revine cîte un me­
şi date în folosinţă dispensare ru­ dic, faţă de 7-8.000 locuitori la
rale în comunele Blâjeni, raionul
\ Brad şi Băcăinţi, raionul Orăştie. cîţi reveneau unui medic în anul
In prezent se construiesc dispensare
medicale noi . în comunele Cîlnic, 1944. ]
Almaşul Mare, Meteş, Cioara şi Sîn-
tămăria Orlea. Datorită dezinteresului claselor \
stăpîniloare din trecut, şi a lipsei /
Numărul circumscripţiilor medica­ de medici şi unităţi sanitare, epi- .
le din oraşele şi centrele muncito­
demiile făceau ravaje mari în rîndul >¦
reşti din regiune a crescut la 124 (
faţă de 50 cîte existau pe cuprinsul populaţiei, secerau numeroase vieţi
tinere. Acest lucru era recunoscut y
chiar şi în presa vremii de atunci. )
Intr-un articol apărut în ziarul „Za- >
rândul“ numărul 23 din 13 iunie
1935, în care se vorbea despre viaţa >
oamenilor din Munţii Apuseni se )
regiunii în 1938. Numărul paturilor spunea: „In. cimitre observi nume- *
rqşi brazi împodobiţi cu lină ro
şie — semn că cei înmormîntaţî \
sub aceşti brazi au fost copii şi
tineri."
cultural* In anii puterii populare grija <j
pentru sănătatea celor ce muncesc >
a constituit o preocupare de seamă ;¦
alegerilor de deputaţi în Marea Adu- L Pentru ° ^ anele de Partid ** de stat‘ '
.... , . . . . . . , î Ga urmare a acestui fapt mortaiita- 7
nare Naţională şi staturile populare. } tea infantilă a scăzut cu mai mult '
La 5 martie a. c. vor prezenta în faţa de jumătate faţă de 1938. Cresc de >
alegătorilor acest frumos program, care la un an la altul investiţiile care f
cuprinde cîntece revoluţionare şi de se acordă acestor probleme. In a- >
alegeri, recitări, dansuri populare, sce- ¦ nul acesta de pildă s-a prevăzut y ^ IN FOTO: Un grup de alegători 1
nete şi cuplete, care scot în evidenţă în bugetul sfatului popular regional [din oraşul Simeria discutînd cu tov. ¦> le lo tu l, azi
pentru acţiunile de sănătate şi S
prevederi sociale, o sumă mai mare y [Frandsc Kaluja candidatul lor în ]
porului ' nostru şi satirizează alegerile ; cu aproape 12.000.000 lei decît în 7 Calegerile de deputaţi pentru sfatul 1
din timpul regimului burghezo-moşie- ( anul trecut. [popular orăşenesc. ^
' > r¦ ' i
resc. ^ ./\/W/VW/' A A /V W W W W W V f. J i—/<—1 1—f \—t v-J i—7u~7t—< La mică distanţă de oraşul Haţeg, fost create şi condiţii pentru des­
sub poalele unor dealuri, este si­ făşurarea unei bogate activităţi
Brigada artistică de agitaţie va pre­ tuată comuna Berthelot. In anii re­ culturale prin construirea a 4 cămi­
zenta programul „Iar e ţara-n sărbă­
toare“ şi „Azi votează şi brigada". gimului burgliezo-moşieresz comuna ne culturale.
era cunoscută dovr prin lanţul că A fost dat în folosinţă de aseme­
Programul a fost pregătit sub în­ aici trăiau 3 moşieri ce exploatau nea un dispensar medical dotat cu
drumarea învăţătoarei Chiţiba Dina
şi Becsa Amalia, directoarea căminului munca sutelor de ţărani. In cele 6 aparatura necesară, deservit de 5
cultural. sate ale comunei întilneai cocioabe cadre medico-sanitare. Cele două a-
acoperite cu paie şi stul, uliţe des­ parate de proiecţie cinematografică
fundate, analfabeţi şi bineînţeles via»1 rulează filme în liecare săptămînă.
AURELIA MOISE ţa amară a celor ce munceau In luna decembrie a anului trecut
Aceasta a fost odată. a fost dat in folosinţă un magazin
învălătoare.
universal modern,
Bertheiotul a
cunoscut în anii construit prin
puterii populare munca voluntară
o adevărată în­ a cela ţeni lor
florire. Pămuituriie nu mai sînt ale Pe fişele bibliotecii care numără
-a,\AAA moşierilor. Cele 457 de familii de peste 7.U00 volume găseşti numele
de fericire pentru cei care pînă mai colectivişti smulg pâmînturilor roa­ colectiviştilor Ioan Gavrilă, Alaria
ieri erau locuitori ai „Văii Plîngerii".
de din ce in ce mai bogate. Alunea Feher din Berlhelot, Ioan Biriş din
...Minerii noştri lucrează cu avint
şi abnegaţie. Rezultatul eforturilor în comun a adus bucurii tuturor. Crăguiş care au îndrăgit cartea ci­
lor se concretizează tot în cifre. Dacă
luăm ca bază producţia de cărbune In casele colectiviştilor din Ber­ tind zeci de volume de literatură
din anul 1948, socotind-o ca 100 la
sută, creşterea producţiei în 1955 re­ Aî thelot, Fărcâdin, Crâguiş şi din beletristică, agrotehnică, politică.
prezenta 174, la sută, iar în 196U —
230 la sută, e un răspuns. Şi încă f g#l!”*mmmm Boiţa, becul electric a luat locul Tot în folosul cetăţenilor şi, cu a-
unul demn !
Din nou oraş l Deva a îmbrăcat tiairiă de sărbătoare. Acest-nou veş- lămpii de petrol. Viaţa oamenilor portul lor s-au terminat în cadrul
Am redat doar cîteva cifre, care mînt asie închinat alegerilor de la 5 martie, f
departe de a fi seci, oglindesc un s-a şchtnbal mult. 24 de aparate- de celor 6 gospodării / colective con­
fragment minunat al vieţii noastre
noi. radio, 6 motociclete şi motorete, 209 strucţiile a 9 grajduri ce adăpostesc
Pentru tot ce s-a realizat, pentru de biciclete, 50 garnituri de mobilă peste 600 capete vite mari, 2 maga­
minunatele planuri de viitor, locui­
torii „Văii Plîngerii“ de ieri, care a intre 3.500 — 7.000 lei, aragaze, zii, saivane, pătule, etc.
devenit azi o „Vale a Bucuriei“, vor
vota îri ziua de 5 martie candidaţii sînt doar o parte din obiectele cum­ Numai în anul trecut au fost date
Frontului Democraţiei Populare.
părate de către colectivişti în ulti­ in folosinţă două poduri, s-au ame­
Inor. lUSAN VALERIU
mii ani. Nicolae Vartolomon, Lau- najat şi lărgit 2 km. de drumuri,
renţiu Nopcea din Crăguiş, .Maria s-au construit 150 m.I. dig ce pro­
Kendereş din Berthelot, Dumbravă tejează însemnate suprafeţe de te­
Aurel din Fărcădin, sînt numai cîţi- renuri împotriva apelor, etc.
va din cei care şi-au construit case Acestea sînt numai o parte din
noi. In total 222 cetăţeni şi-au realizările obţinute de cetăţenii din
construit case noi. Berthelot, în frunte cu gospodarii
Paralel cu creşterea nivelului de satului — deputaţii.
trai aî cetăţenilor.'din Berthelot au SI DON IA RUSAN
uJuJ, pi L— —7tV>»7 I..J l~7L-J i- J i—i —J u_Ji—J u7-J •_ I i—71—7 I 7 |
„¦(,\',V ...» V.A. ¦ '¦A.W\:[v