Page 16 - 1961-03
P. 16
n ae 4, DRV M r !, s o r t M f S \ /\n t'f Nr. IP25
Cuvîntarea tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej
(Urmare din pag. 2-a). Ţara noastră s-a pronunţat şi se pronunţă Staţia interplanetară automată sovietică Delegaţia sovietică ia partea il-a a sesiunii
cu toată hotărîrea în sprijinul întrecerii paş îşi continuă zborul spre Venus
mai pot hotărî după bunul lor plac dacă să fie nice dintre cele două sisteme — socialist şi Adunării Generale a O.N.U. a plecat spre New York
pac« sau război. Noi privim cu calm şi încre capitalist. In desfăşurarea acestei întreceri au
dere viitorul pentru că in lumea contemporană o însemnătate liotărîtoare succesele obţinute MOSCOVA 3 (Agerpres). — nei şi Alfa din constelaţia An- MOSCOVA 3 (Agerpres). — Cu acelaşi avion au plecat la
există astăzi o situaţie radical deosebită de de Uniunea Sovietică în îndeplinirea gran TASS transmite: Prelucrarea dronnedei. La 3 martie A. A. Gromiko, mi New York membrii delegaţiei
aceea din trecut, pentru că astăzi imperialis diosului plan septenal, succesele celorlalte datelor rezultate din măsurăto nistrul Afacerilor Externe ai R.S.S. Ucrainene In frunte cu
mului i se opun forţe uriaşe, în frunte cu in ţări socialiste în construcţia noii orînduri. rile asupra traiectoriei, măsură La această dată ascensiunea U.R.S.S., şi ceilalţi membri ai buca Palamarciuk ministrul A-
vincibilul lagăr socialist, care pot impune şi Putem fi mîndri, tovarăşi, că prin, rezulta tori efectuate în cursul legături dreaptă a staţiunii interplane delegaţiei sovietice care va par facerilor Externe al Ucrainei şl
consolida pacea. tele lor obţinute în construcţia paşnică, oa lor care au fost stabilite de mai tare automate va fi de 0 grade, ticipa la cea de-a doară parte membrii delegaţiei R.S.S. Bie
menii muncii din patria noastră îşi aduc multe ori cu staţiunea inter 21 minute 31 secunde, declina- a celei de-a 15-a sesiuni a Adu loruse in frunte eu K. Kiselev,
Consfătuirea de la ALoscova a reprezen contribuţia la această istorică întrecere din planetară automată sovietică ţia de minus un grad 15 minu nării Generale a O.N.U. au ple ministrul Afacerilor Externe al
tanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti care socialismul va ieşi învingător ! confirma că staţiunea continuă te trei secunde. cat la New York pe bordul unui
a subliniat cu deosebită putere că salvgarda mişcarea spre planeta Venus pe avion special „IL-18“. Bielorusiei. In acelaşi timp au
rea păcii, micşorarea încordării internaţio TOVARĂŞI o traiectorie apropiată de cea Prelucrarea informaţiilor te-
nale, îndepărtarea pericolului de război este stabilită prin calcul. lemetrice a arătat că sistemele plecat la New York consilierii şi
sarcina centrală a tuturor partidelor comu Partidul /Vumcilnresc Romîn, forţele pa şi agregatele staţiunii în tim
niste şi ţărilor socialiste. triotice înmănuricliiate în Frontul Democraţiei La 3 martie 1961, ora 12,00 pul stabilirii legăturii cu sta experţii delegaţiilor.2*0
Populare se prezintă în faţa alegătorilor cu (ora Moscovei), staţiunea se va ţiunea au funcţionat normal. S-a
fn această privinţă au o imensă însemnă un bilanţ bogat de înfăptuiri şi cu un măreţ alia la o distanţă ide 6.683.600 constatat că temperatura şi pre
tate activitatea uriaşă, spiritul de iniţiativă program de noi realizări. Fiecare om al km. de suprafaţa Pămîntului siunea din interiorul staţiunii
inepuizabilă, propunerile c!e răsunet mondial, muncii îşi simte inima plină de bucurie pen deasupra unui,punct avînd co se aflau în limitele stabilite
perseverenţa cu care desfăşoară lupta pentru tru progresele realizate de poporul romîn în ordonatele de un grad, lo mi prin calcul, iar bateriile solare
pace guvernul Uniunii Sovietice şi Comitetul toate domeniile de activitate, pentru perspec nute latitudine sudică şi 69 gra asigurau iunctionaren normală
Central al Partidului Comunist al Uniunii tivele măreţe care ne stau înainte. de, 30 minute longitudine esti a surselor chimice generatoare
Sovietice, în frunte cu neobositul luptător de curent. Sistemul de orienta
pentru cauza socialismului şi păcii, tovară Partidul Muncitoresc Romîn este încredin că. Viteza cu care staţiunea in re solară funcţiona normal.
şul Hrusciov. ţat că prin votul unanim dat candidaţilor
F.D.P. poporul nostru îşi va exprima hotă- terplanetară se va depărta de La 27 februarie 1961 nu s-a
Manifestînd în mod concret voinţa de a rîrea de a înfăptui măreţul program de muncă
contribui la îmbunătăţirea climatului inter şi luptă pentru înflorirea patriei socialiste, Pămînt va fi la această dată de reuşit să se stabilească legătu
naţional, guvernul romîn a reglementat prin pentru avîntul economiei naţionale şi al cul ra cu staţiunea interplanetară
tratative o serie de probleme litigioase în re turii, pentru ridicarea nivelului de trai al 4.166 metri pe secundă. Pe bol
laţiile cu ţări ca Statele Unite, Franţa, An întregului popor muncitor. automată.
glia, Grecia, Elveţia. ta cerească staţiunea interpla In zilele următoare cînd sta
VOTUL DAT CANDIDAŢILOR FRONTULUI DE
O preocupare constantă a statului nostru netară continuă să se aiie în ţiunea se va alia într-o zonă de
o constituie relaţiile paşnice de bună vecină MOCRAŢIEI POPULARE VA FI UN VOT PENTRU vizibilitate directă de pe terito
tate, cu ţările din Peninsula Balcanică. Vom tre constelaţia Peştilor şi con riul Uniunii Sovietice vor con
continua acţiunea noastră pentru transfor ÎNTĂRIREA CONTINUA A REGIMULUI DE DEMO tinua lucrările în vederea stabi
marea Balcanilor înt.r-o zonă a păcii, lipsită stelaţia Balenei aproximativ pe lirii legăturii prin radio cu sta
de arme atomice şi armă rachetă, cu convin CRAŢIE POPULARA, PENTRU CUCERIREA DE ţiunea interplanetară automată.
gerea fermă că propunerile guvernului Re o linie dreaptă care uneşte ste
publicii Populare Romîne corespund năzuin NOI IZBÎNZI Şl PENTRU VICTORIA DEPLINA A
ţelor şi intereselor fundamentale ale popoa lele Beta din constelaţia Bale
relor din această parte a lumii. SOCIALISMULUI ÎN PATRIA NOASTRA, PENTRU
Poporul cuban protestează
Ţara noastră, alături de celelalte ţări so BUNĂSTAREA CELOR CE MUNCESC, VA FI UN împotriva acţiunilor
cialiste, este hotărîtă să contribuie şi pe viitor contrarevoluţiei
la rezolvarea echitabilă, prin tratative, a pro VOT PENTRU POLITICA NOASTRA EXTERNA, UN
blemelor internaţionale, la dezvoltarea unor HAVÂNA 3 (Agerpres). — studenţimii, reprezentanţii Con
relaţii din ce în ce mai bune între state. VOT PENTRU PACE Î îngrozitoarea crimă a contra federaţiei Oamenilor muncii din
Cuba şi ministrul Invăţămintu-
Ideea coexistenţei paşnice, ca singura al TRĂIASCĂ POPORUL NOSTRU MUN revoluţiei — lansarea unei bom !ui, Armando Hart, care au luat
ternativă raţională în domeniul relaţiilor din be la colegiul „Academia Nobel“ cuvintul la miting, au demascat
tre state, a prins rădăcini adinei în cele mai CITOR CONSTRUCTOR AL SOCIALIS din Havana, in urma căreia nu activitatea criminală a preoţilor
largi mase populare din toate ţările, ea cîş- meroşi studenţi şi profesori au catolici reacţionari şi a unor
iigă astăzi tot mai mult teren în opinia pu MULUI ! fost răniţi — a stirnit protestul profesori din şcolile şi colegiile
blică din lumea întreagă. Pe adeziunea pro plin de tnînie al poporului cu- particulare, care încearcă să in
priului popor şi a opimei publice mondiale TRĂIASCĂ REPUBLICA POPULARA ban. In întreaga ţară au avut spire elevilor ură faţă de re
poate să conteze numai acela care duce o po loc mitinguri ale oamenilor mun voluţie şi faţă de transformă
litică sinceră în concordanţă cu năzuinţele de ROM1NĂ ! cii care au înfierat cu minie pe rile din Cuba.
pace ale întregii omeniri. terorişti şi pe inspiratorii lor.
(In repetate rînduri cuvîntarea tovarăşului Ministrul Invăţămintului, Ar
Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost subliniată cu La chemarea Confederaţiei oa mando Hart, a declarat că re
ovaţii şi aplauze puternice, îndelungate. menilor muncii dih Cuba'şi Fe voluţia a manifestat răbdare fa
ţă de activitatea provocatoare a
La sfîrşitul cuvîntării, întreaga asistenţă, deraţiei universitare a studen reacţiunii catolice in instituţiile
în picioare, a aclamat pentru Partidul Mun ţilor, in apropierea clădirii co
citoresc Romîn, pentru Comitetul Central în legiului „Academia Nobel“ a a- particulare de învăfămînt. Fie
frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. vut loc o mare manifestaţie a cărei acţiuni agresive a acesto
pentru victoria în alegeri a F.D.P.). ra, a subliniat el, revoluţia îi
studenţilor şi un miting de pro va răspunde prin măsuri revolu
S c u r t e ş t i r i • S c u rte ştiri • Scorie ştiri test împotriva provocărilor con-
trarevolutionarp si împotriva ţionare.
PARIS 3 (Agerpres). — La ATENA 3 (Agerpres). — terminat proviziile de orez, iar O expediţie arheologică poloneză a descoperit la Alexan
2 martie, in oraşul algerian TASS transmite : In rindurile acum se hrănesc cu iarbă şi mei. actelor teroriste. Reprezentanţii dria — R.A.U. — o mare incă pere boltită de arhitectură ro
Oran, colonialiştii şi partizanii muncitorilor, ţăranilor, meseria mană şi un mozaic din sticlă şi piatră infăţişind o figură de
lor au organizat o, demonstra şilor, .şi comercianţilor greci PHENIAN 3 (Agerpres). —- om de o rară măiestrie artişti că.
ţie. Demonstranţii au ieşiţ pe creşte nemulţumirea faţă de po De trei zile peste 1.000 de elevi
străzi strigind „Algeria France litica guvernului Karamanlis, a ai unei şcoli medii din Taegu IN FOTO : Imagine de pe ş antier.
ză“. Ei au înlăturat cordonul po declarat Markezinis, liderul (Coreea de sud) continuă o gre
liţiei care le bara drumul şi au Partidului progresist din Gre vă, şezînd in- curtea şcolii. Ei P o p o are ca re îşi cer d reptul Ia via ţă
organizat o adevărată vînătoare cia. El a subliniat că guvernul cer eliberarea clădirii şcolii, o-
împotriva cetăţenilor arabi aflaţi poartă întreaga răspundere pen cupată de o cazarmă americană. C7 e d er a ţ i a (12k
in cartierul in care a avut loc tru greaua situaţie economică a După cum transmite postul de ra
ţării. dio Phenian, elevii intenţionează Federaţia Rhodezfa Nyassaland — cordarea independenţei. Ga totdeauna grave, probabil va fi nevoie de Întă minte de acest fel din lumea capitalistă,
demonstraţia. să continue greva pină cind re compusă din trei teritorii: Rhodezia in asemenea împrejurări, colonialiştii riri din Anglia. In acest caz vor fi Rhodeziile şi Nyassalandul au de a-
ACCRA 3 (Agerpres). — Lu- SEUL 3 (Agerpres). — Cores vendicarea lor va fi satisfăcută. de nord — 750.06» km. p. cu 2.200.000 englezi au trecut la reprimarea vio transportate cu avioane unităţi de re. semenea in adîncuri cărbune, fier pi
pondentul din Seul al agenţiei locuitori, Rhodezia de sud — 390.000 lentă a răscoalei din nord, luînd apoi zervâ strategică".,. rită, aur şi minereuri radioactive, lată
înd cuvintul la o conferinţă a France Presse transmite că LONDRA 3 (Agerpres). — La km. p. cu 2.300.000 locuitori şi Nyas- măsuri de „liniştire" a spiritelor în de ce îşi ţin cu atîta înverşunare co
partidului de opoziţie din Nige 500.000 de ţărani din provincia saland - 124.000 ktn. p. cu 2.500.000 sud 1 Colonialiştii au pus in afara „Unităţile de rezervă strategică“ au lonialiştii ghearele înfipte în trupul ţă
ria „Grupul de acţiune“, Avolovo, 2 martie, în apropierea litoralu locuitori — este situată în inima Afri legii „Congresul naţional african“, fost dintotdeauna mijlocul cel mai la rii.
liderul acestui partid, s-a pro sud-coreeană Ciolla suferă de lui de vest al Angliei s-a pră cii. Federaţia are ca vecini Gongotil, (principala organizaţie de luptă a indemina colonialiştilor pentru „paci
nunţat pentru ca Federaţia Nige buşit în mare un avion al for Tanganica, Mozambicul, Beciunaland, băştinaşilor), iar pe conducătorii aces ficarea" răsculaţilor. După ce în anul Teritoriile sînt foarte bogate dar po
riei să adopte o formă republi foame. ţelor aeriene militare engleze. Uniunea sud-africană şi Angola. teia i-au aruncat în temniţă. 1888 Lobengula, căpetenia tribului Ma- porul nu se înfruptă din aceste bogăţii.
cană de guvernămînt. Nu se ştie care este soarta pi tabele a semnat un „tratat de priete Federaţia Rhodeziei şi Nyassalandului
Majoritatea ţăranilor şi-au lotului. Pină la 1 august 1953, cind colo Colonialiştii şi-au dat seama însă nie" şi o concesiune ce permitea com face parte actualmente din ţările cele
nialiştii englezi au reuşit să impună că lupta poporului nu poate fi înfrîn- paniei „British South Africa Company" mai slab dezvoltate din punct de ve
, - ¦. —¦.—.—1JJJîJ*»—¦¦ ¦ ¦ -------------- africanilor unirea celor trei teritorii tă cu una, cu două. Pentru a cîştiga să prelucreze „toate metalele şi mine dere economic. Efectele stăpînirii co
intr-o „federaţie", cele două Rhodezii timp au purces la schimbarea tacti ralele“, deschizind astfel drum liber lonialiste sînt deosebit de grele. Popu
NOTE EXTERNE şi Nyassalandul aveau statute diferite. cii. S-a hotărît astfel organizarea unei lui Sir Cecil Rhodes spre bogatele te laţia este supusă unei duble exploatări
Ideea unificării a venit din partea al conferinţe în problema constituţiei Fe ritorii, africanii au simţit pe propria şi asupriri — a imperialiştilor englezi
Educaţie „rnade in S.U.A.u In raportul direcţiei poliţiei se S-ar părea că lupta s-a sfîr- bilor din Rhodezia de sud care au ur. deraţiei. Comisia sosită la Salisbury a lor piele urmările „civilizaţiei" şi „prie şi a burgheziei locale albe. Marile com
subliniază că sporirea număru şit, dar este numai aparentă mărit prin aceasta extinderea puterii şi făcut „constatări" şi „recomandări“. teniei" engleze. Tentaculele marelui panii engleze care reprezintă interesele
In S.U.A., radioul, televiziu lui delicvenţilor s-a constatai nu pentru că patronii lui „Daily rînduielilor rasiste in nord, pentru a Printre altele comisia a fost nevoită să monopol au început să acapareze cu financiarilor din City, scot profituri u-
nea, cinematografia, teatrul şi numai la New York. Mirror“ declarau înainte de a putea aduce mai lesne de acolo mină de constate că populaţia este împotriva lăcomie bogăţiile din Monomotopa. riaşe din Federaţie. In minele de cu
maculatura cu pretenţii de lite cădea la învoială cu acţionarii lucru ieftină. Federaţiei. Comisia s-a declarat gata Sute de mii de africani au fost obli pru, de exemplu, rata plus valorii —
ratură, sint surse de afaceri ren Acestea sînt numai citeva as de la „Odhams“ că vor recurge să recomande o lărgire a drepturilor gaţi in decursul anilor următori să indicele gradului de exploatare — se ri
tabile in miinile capitaliştilor. pecte care reflectă „inalta cul Ia toate mijloacele pentru a-şi De obicei colonialiştii se conduc politice ale populaţiei băştinaşe, iar scormonească pămîntul şi să extragă dică pînă la 2.000 la sută !
Filmele de groază ce rulează pe tură“ oferită de societatea ame ajunge scopul, iar la nevoie după principiul: dezbină pentru- a su în ce priveşte „dreptul de separare", aur şi aramă pentru cotropitori. Cînd
ecranele cinematografelor, piese ricană tineretului şi atît de „vor folosi întreaga lor influ pune. Unificarea torjată a celor trei aceasta se va putea întîmpla, a spus africanii şi-au dat seama cu cine au In timp ce bogăţiile se scurg în sa-
le de teatru, programele radiou mult trimbiţată de oamenii puşi enţă „pentru a sili trustul teritorii a fost făcută în acelaşi scop comisia,, după o „perioadă de încer de-a face, era prea tîrziu. Lobengufa, a feurile marilor monopoluri, populaţia
lui şi televiziunii, zdruncină ner în slujba dolarului. „Thomson“ să-şl vindă Între — consolidarea stăpînirii lor în această care de 5-7 ani“.,. cărui îngăduinţă deschisese calea co- duce o existenţă de mizerie. Potrivit
vii oricărui spectator, supun ti gul pachet de acţiuni. Cu alte parte a Africii. Unificarea n-a adus Jonlaliştilor englezi spre bogăţiile ţării, datelor O.N.U. salariul mediu al unui
neretul unui proces tot mai GH. MARIN cuvinte „Daily Mirror" a hotă- însă nimic bun africanilor. Rhodezia Ca întotdeauna cînd se văd în im a pornit războiul de eliberare. „Unită muncitor african este de aproximativ
profund de îndobitocire, lac să rît. să înghită şi trustul ..Thom de sud a rămas mai departe cu un pas, colonialiştii promit popoarelor ţile de rezervă strategică" au intrat în 20 de ori mai mic decît al unui mun
încolţească in mintea lui ideile „Libertatea“ son“ după ce-1 va fi înghiţit statut de colonie, iar protectoratele subjugate marea cu sarea, iar cînd Ie dată în acţiune! Mulţi luptători afri citor din metropolă. Nici o lege nu
crimei, spargerilor, furturilor, Rhodezia de nord şi Nyassalandul sînt vine bine „uită“ promisiunile şi iau cani au căzut pentru libertate şi în prevede măsuri de apărare a intere
imoralităţii etc., idei ce reflectă presei engleze pe „Odhams“. administrate tot de Ministerul Colo măsuri de consolidare a stăpînirii şi suşi Lobengula a plătit cu viaţa „în selor muncitorimii. Mii de copii între
sărăcia spirituală a unei lumi niilor ai Marii Britanii prin guver jafului. Aşa s-a întîmplat şi de data crederea în omul alb". 8 şi IO ani lucrează pe plantaţiile al.
in descompunere, produsul unei Trei tigri se învirt in jurul Oe înseamnă aceasta pentru natori numiţi de metropolă. Cele trei aceasta. Recent a avut loc la Londra bilor părinţii lor neputîndu-i între-
societăţi condamnate definitv de unui pom căutînd să se mă- Anglia o explică foarte clar teritorii au în frunte un guvernator gene conferinţa în problemele constituţio Ţara ruinată şi pustiită a fost nu ţine. In Rhodezia de nord mortalita
legile istoriei. Acest soi de „e- nince unui pe altul — aşa În redactorul şef al ziarului „Daily ral cu sediul la Salisbury, capitala nale ale Rhode/.iei de nord, impusă ca mită de englezi Rhodezia, după nume tea infantilă oscilează între 112 şi 500
ducaţie“, nu întirzie să dea re făţişează caricaturistul englez Worker“. GeoTge Mathews. In Federaţiei. urinare a luptei populaţiei din această le lui Cecil Rhodes care a inecat-o in la mie 1
zultate dintre cele mai tragice Abu de la săptăminalul londo tr-o broşură publicată la sfîr parte a Federaţiei. Englezii promise- singe şi despre care scriitorul englez
Citeva cifre din raportul anual nez „Observer“ lupta ce se şitul lunii februarie. în care se Africanii au înţeles de la început seră de mult o constituţie. Negocierile Jeroine K. .Ierorne spunea că „acţiunile •k
al direcţiei poliţiei pe anul 1960, duce de aproape două luni în arată că „monopolul presei scopul urmărit de englezi prin crearea au durat multe zile, dar pină la ur lui Rhodes sint o pată pe onoarea na
sînt edificatoare pentru a ne da tre monopolurile de presă bri transformă democraţia într-o Federaţiei şi s-au pronunţat cu toată mă n-au dus la niciun rezultat. De ţională a poporului britanic“. Despre Pînă nu de mult Africa era denu
seama mai bine care este situa tanice. Caricatura i-a fost su farsă şi ameninţă viaţa politi hotărî rea împotriva acestei manevre. legaţii africani au declarat că pentru „civilizaţia" adusă de armatele lui mită de colonialişti „continentul ador
ţia actuală şi de perspectivă a gerată de anunţata contopire că a Angliei“. Lupta pentru lichidarea Federaţiei a eşecul conferinţei este vinovat guver Rhodes, şeful unui trib din Rhodezia mit". Furtuna luptei de eliberare na
tineretului din S.U.A. In urma a trusturilor „Odhams Press“ început din (953 şi s-a extins mai cu nul englez care a renunţat pînă şi la spunea acum peste 60 de ani: „Ni s-a ţională care a cuprins după cel de-al
unor cercetări s-a constatat că şi „Thomson newsparpres“. Dar, In condiţiile actuale, scrie el, seamă in nord, populaţia de acolo ne. propunerile de compromis făcute de el iurat ţara, ni s-au luat vitele, poporul doilea război mondial Africa, a trezit
in oraşul New York există 150 iată că această contopire n-a eînd trei oameni — lordul Rho- dorind să se lase pe mîinile rasiştilor anterior. S-a aflat că în timp ce a- nostru pribegeşte, nu mai avem pen milioane de negri la viaţă. Cele două
bande înarmate de tineri, care mai avut loc, pentru că domnul temere. lordul Beaverbrook şi din sud. Se împlineşte un an de la veau loc tratativele, guvernul englez şi tru ce să trăim... Am devenit sclavii Rhodezii şi Nyassalandul au intrat de
numără peste 7.500 membri, ban Cecil King, al cărui concern e- Cecil King — hotărăsc ce tre izbucnirea niarei răscoale din Nyas- cel al Federaţiei luau măsuri militare omului alb, nu mai sintem nimic şi nu mult în rindul popoarelor africane care
de care organizează atacuri, ditează un mare număr de zia siand cînd populaţia africană a ce pentru înăbuşirea mişcării de protest avem nici drepturi şi nici legi"... luptă împotriva nedreptăţii şi asupririi
spargeri de bănci, furturi de au re şl publicaţii, printre care buie să afle 80 la sută dintre rut imediata ieşire din „blestemata a populaţiei ia aflarea rezultatelor ne coloniale, penlru libertate deplină. Nici
tomobile, atacuri asupra trenu- „Daily Miri'OT“, a oferit trus cititorii ziarelor, este ridicol să Federaţie". Un val de greve şi de gative ale conferinţei de la Londra. Această tîlhărie monstruoasă conti promisiunile făcute de colonialişti, nici
nurilor, se dedau la acte huli tului „Odhams“ cu 25 la sută se vorbească despre „liberta monstraţii de protest s-au iscat şi in „Cu ţoale că guvernul Federaţiei a şi nuă şi astăzi. Stâpîni ai tuturor bogă manevrele tor de tot felul, nici acţiunile
ganice în plină stradă, practică mai mult decit preţul oficial tea presei“. Rhodezia de sud în semn de solidari ţiilor ţării au devenit colonialiştii. Scla „unităţilor de rezervă strategică“ nu
discriminarea rasială pe scară de la bursă, ceea ce a „con tate cu lupta din Nyassaiand. Cei din luat măsuri extraordinare — scria Ia vii negri scot din adineuri le pămîntu vor fi în stare să zăgăzuiască valul
înaltă şi sub privirile protec vins“ pe acţionarii de la „Od Aceasta, scrie Mathews, este lui minereul de cupru, cobalt, asliest, luptei de eliberare naţională care creş
toare ale poliţiei, întreprind ac hams“. Prin preluarea contro fără îndoială o libertate, însă sud au cerut şi ei desfiinţarea Fede 18 februarie ziarul britanic „TIMES"— crom, zinc, plumb, litiu. Aceste bogă te pe zi ce trece' şi pe meleagurile ce
ţiuni ce se soldează frecvent cu lului asupra trustului „Od numai pentru lorzii Rhotemere ţii rivalizează cu cele mai mari zăcă lor două Rhodezii şi Nya.ssalandului.
morţi şi răniţi. In perioada ra hams" grupul „Daily Mirror“ şi Beaverbrook şi pentru dom raţiei, lichidarea regimului rasist, a în caz că vor avea loc tulburări mai
portată s-au săvîrşit peste devine, după cum subliniază a- nul King. Aceasta nu este o li MIRCEA IORDACHE
410.000 infracţiuni. Numărul lor genţia Reuter. „cea mai marc bertate pentru cititori, pentru
a sporit faţă de anu! precedent. casă de editură din lume cu un ziarişti şi pentru muncitorii ti
Au fost arestaţi 12.000 de ado capital total de peste 100.000.000 pografi oare fac ziarele.
lire sterline“, deţinind in felul
lescenţi sub 16 ani şi peste acesta monopolul asupra publi Orice comentariu este de pri
?9.000 in vîrstă de 16-20 ani. caţiilor periodice din Anglia ca sos. Mult trîmbiţatei „libertăţi“
şi asupra multor cotidiene de a presei capitaliste i s-a spus
largă circulaţie. pe nume, este deci, o vorbă
goală.
A. BUMBAC
Redacţia şl administraţia ziarului: sir. 6 Marlie nr. 9. Teleion: 188; 189; 75. Taxa plătilâ in numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.l.R, nr, 263.320 dm 6 noiembrie 1949. —, Tiparul; întreprinderea Poli graijcâ „1 Alai“ — Deva