Page 18 - 1961-03

DRIJ MUL S<HJIAU/SMULUJ nr. 1926

'r'n r'n r ¦'r—

\ Recunoştinţă ţ Producţia bunurilor de larg 1
^ consum, ca unmare a dezvoltării I
V isu rile au devenit fapte partidului . 1
C industriei grele şi a industriei
Mi-a fost dragă meseria. De populară am reuşit să învăţ o In viaja unui om sînt mo­ I
mente în care, fără să vrei, te constructoare de maşini, cunoaş­ 1
mic visam să lucrez intr-o fa­ meserie, mi-au fost create Şi gîndeşti la trecut. Aşa s-a în- te o creştere tot mai mare. In
tîmplat şi cu mine, zilele tre­ anii planului şesenal, industria y1
brică sau uzină. Necazurile fa­ condiţii de viaţă. Astăzi locu­ cute, cînd discutam în familie bunurilor de larg consum se va
despre alegeri. Povesteam ce­ dezvolta continuu. Vor fi cons­ i
miliare m-au oprit însă mulţi iesc cu familia intr-o casă a lor doi copii cum se făceau a- truite şi vor intra in producţie i
legerile în trecut şi le-am spus numeroase întreprinderi noi. ]
ani să-mi pot realiza visurile. statului. Cu banii cîştigăţi cum eram obligaţi atunci să
votăm împotriva voinţei noas­ In regiunea noastră avem nu­ ¦j
Acasă eram 6 copii. Părinţii mi-am cumpărat mobilă, îm­ tre. Le-am povestit despre bă­ meroase întreprinderi ale indus­ j
tăuşii electorali, despre teroa­ triei bunurilor de larg consum. 4
munceau pe moşia boierului. | brăcăminte şi alte lucruri ne­ rea ia care supuneau pe cetă­ De asemenea, s-au dezvoltat şi I
ţeni aceşti năimiţi ai burghe- se dezvoltă întreprinderile de i4,
Noi, de cum am fost mai răsă- cesare. Viaţa la care visam o- zo-moşierimii. Din votul nos­ industrie locală şi unităţile co­ sJ
tru, al celor mulţi, pe care operaţiei meşteşugăreşti. I
ri'ţi, am făcut acelaşi lucru. dinioară, în tinereţe, a devenit ni-1 furau, stăpînii se îmbogă­ 1
ţeau, iar noi nu puteam să ne In anul 1961, de pildă, în in­
Am fost ani în şir argat. acum realitate. dustria bunurilor de larg con­ I
agonisim nici măcar un drob sum, producţia de ţesături creşte 1
Dar azi, eu argatul de odi­ Viitorul ne deschide perspec­ de pîinc s m mămăligă. La toa­ faţă de 1960 cu peste 17 ta sută, 1
de tricotaje cu 30 la sută, de
nioară, muncesc la furnal. Am 2i tive şi mai luminoase. Pentru te acestea mă gîndesc cu a- confecţii cu aproape 17 la sută, n4
venit aici la Călan unde co­ viaţa de azi, pentru cea vii­ de carne cu 26 la sută, de pre­
mărăciune în suflet... parate de carne cu 16 la sută, *1>
muniştii, întregul colectiv, au toare. dau din toată inima vo­ de lapte de consum cu aproape
Acum însă. noul îmi înti­ 49 la sută, de conserve de le­
văzut dorinţa mea de a învă­ tul meu candidaţilor F.D.P. gume cu 35 la sută, de mobilă
nereşte sufletul. Şi nou e tot cu peste 25 la sută etc.
ţa o meserie. M-au ajutat şi DUMITRU MARIN ceea ce ne înconjoară. Nouă e
casa în care locuiesc, mobila In fotomontaj: 1) Aspect de
am crescut. Pe Ungă faptul că furnalist — uzina „Victoria la fabrica „Ardeleana“ ; 2) La
cumpărată în ultimul timp, fabrica de conserve din Deva,
în anii noştri de democraţie Oălan producţia creşte mereu ; 3) Blă­
nou e aparatul de radio, covoa­ nurile fabricii „Vidra«, sînt tot
Porint^e JimplInM© mai mult căutate; 4) La filatura
rele şi tot ceea ce am realizat. din Lupeni; 5) Cîteva din ma­
Lucrez la mină de mai mulţi | cuiesc împreună ou familia şinile de cusut produse la U-M.
Vorbind despre toate aces­
ani. Aici m-am califica/t în ţ într-o casă nouă, construită C ugir; 6) Fabrica „Simion Băr-
tea, nu pot decît să-mi îndrept
meseria de miner, meserie pe | cu împrumut de la stat. Tot- nuţiu“ din Sebeş produce tot
cu recunoştinţă gîndul către
cars am îndrăgit-o mult. Da- odată, mi-am cumpărat trei partidul nostru, care ne că­ mai multe articole din vini­

torită sprijinului primit din i; rânduri de mobilă, două de lăuzeşte paşii spre un trăi mai lin : 7) Mobila produsă la t.I.L.

partea minerilor şi în special cameră şi una de bucătărie, bun. Pentru ca acest trai să L „Horea“ Alba Tulia satisface cele

a comuniştilor, am reuşit să f Pentru toate acestea şi pen- fie şi mai îmbelşugat, astăzi 5 L mai exigente cerinţe ale cum-

învăţ meseria aşa cum trebuie. L tru viitorul luminos spre care martie, votez clin toată inima 1: părătorilor.

După ce m-am calificat, am ne îndrumă partidul, îmi dau candidaţii F.D.P. 1f
ELISABETA SARVAR!
i:cistigat un slalariu care cu toată încrederea, votul
gospodină din oraşul Haţeg
mi-a permis să dtie o viaţă în- meu, candidaţilor F.D.P., ştiind

d'estulată. j,’ că aceasta constituie un nou

Am avut şi anumite dorinţe’''! pas pentru o viaţă mai bună.

de îndeplinit. In primul r.uicjţ ' IOAN MATEŞ

am hotărât să-mi construiesc| miner, şe? de brigadă

o casă. Şi. a.rn reuşit. Astăzi lo-1 E. M. Deva

Cudfipifii şi preţuire INDUSTRIA
ÎM PLINA
Zilele trecute am citit in rilor de mină şi reducerea nu­ DEZVOLTARE
ziare împreună cu ortacii din mărului lor, vom economisi
schimbul meu. Directivele Co- 1 1.5G0 de capse. Ajun de a leg eri mţr*un abataj- • Producţia de cărbune în re­
miletului Central al partidului giunea noastră a fost Ia sfîr-
şi cu mare atenţie am desprins Deşi acest angajament tră­ Abatajul şi brigaida luate fa se. In ultimele zile, lupta s-a doar n-au intrat zilele în sac. şi cere de la Separaţie situaţia şitul anului 1900 cu 32,3 la su­
sarcinile de bază care ne re­ ieşte de numai cîteva zile, noi un loc stat recunoscute după indîrjit şi, cum. este firesc, re­ Mîine o să scot eu pîrleala... producţiei pentru schimbul n. tă mai mare ca în 1955. Totoda­
vin nouă, minerilor. în- între­ am şi început să obţinem pri­ numărul lor î 302. Lia separa­ zultatele au sporit. I se dă o cifră. In gînd, face. tă, gradul de mecanizare al
cere. Am ţinut atunci o cons­ mele succese. împreună cu Minerii se ridică sprinteni de un calcul şi scrie pe-o h îrtie: muncii a crescut de 10 ori faţă
fătuire cum de fapt obişnuim, cele peste 400 tone de cărbu­ ţie, unde şuvoaiele de cărbune ...In galeria de bază, minejrii pe ciutacele de lemn şi soco­ + 240, apoi întreabă din nou : de 1953.
noi să facem şi ne-am gîndit ne cocsificabil pe care brigada clin adineuri devin afluente ale înfruptă din merinde. Nu de­ tind că abatajul s-a aerisit, por­
la toate posibilităţile care ne noastră le.a extras peste sar­ unui pârâu negru de cărbune, parte de ei, artificierul întoar­ nesc să recunoască „terenul“. — Dintre brigăzi cine stă ® Deschiderea de noi fronturi
stau la măemînă pentru a cina de plan pe luna trecută, oamenii vorbind despre 302, se ce cheia de contact în explo- Armăturile n-au fost clintite. mai bine ? de lucru, mecanizarea operaţiu­
traduce în viaţă chemarea par­ aceste prime succese, le închi­ gîndesc la minerii din brigada zor şi rând pe rând, 7 detună­ nilor grele, a făcut ca producţia
tidului' nostru ămg» Din toate năm alegerilor de la 5 martie. c-ondusă de Pavea Boyte. turi puternice fac să se cla­ In galeria de bază, la rol, a — Brigada 302 — i se răs­ de minereu de fier Ia minele
discuţiile, după toate socote­ Brigada-noastră. Jşţ .va da vo­ tine muntele şi luminile de licu­ rămas Constantin Omcel ce se punde. Teiiuc şi Ghelar să crească în
lile noastre, a venit şi răs­ tul candidaţilor F.D.P. cu dra­ Abatajul frontal din stratul rici ale lămpilor de benzină să pare că este cei mai tînăr din anul 1900 faţă de 1955 cu 134,5
punsul : vom economisi în fie­ goste şi preţuire pentru toate 7, orizontul 480—548 metri din se stingă. E de-abia începutul brigadă, dar şi cel mai sprin­ ...Cărbunele din abatajul fron­ la sută,
care lună cite HO m.c. de ma­ cite se fac sub ochii noştri sectorul III al minei Vulcan. schimbului II şi pe vatra lu­ ten. Cînd, cu cîteva zile în ur­ tal 302 a fost înghiţit de gura
terial lemnos prin răpirea la pentru, ca viaţa să ne fie tot nu este numai o simplă adre­ cioasă şi înclinată, bulgări mari mă, Boyte i-a încredinţat mi­ silozurilor de la separaţie, cînd • O mare dezvoltare a luat
prăbuşire a lemnului, bun şi mai fericită şi îndestulată. să a locului de muncă al bri­ şi miei se rostogolesc într-un siunea de-a încărca vagoneţii ortacii din schimbul II al bri­ în anii noştri Combinatul side­
refolosirea lui. De asemenea, găzii lui Pavel Boyte, dar şi lo­ torent nestăvilit spre gura ro­ din rol, i-a spus glum ind: găzii conduse de comunistul rurgic din Hunedoara. Faţă de
prin judicioasa plasare a gău­ EMAMOIL BORDF.A cul unde se desfăşoară o îndâr­ lului. „M-am gîndit că tu fiind cel Pavel Boyte sînt scoşi cu coli­ anul 1948, la sîîrşitul anului
jită bătălie. Cînd pornesc la lu­ mai tînăr, ai ochii cei mai buni via spre „ziuă“. 1900, s-a obţinut o producţie
ef de brigadă sectorul II cru. ortacii din abataj îşi cu­ — Au rupt bine — exclamă şi n-o să-ţi scape nici-o piatră mai mare de 10 ori la fontă, de
nosc obiectivele pe oare trebuie în cărbune“. Ajunşi sub cerul brodat cu 13 ori la oţel şi aproape de 30
mina Vulcan să le atace şi locul lor în front, cu vocea răguşită un miner. mii de licăriri, ei aspiră aerul ori !a laminate.
se aliniază de-alungul fronta­ Ceilalţi încuviinţează cu ca­ Onicel n-a dezminţit părerea proaspăt. Schimbul II s-a în-
P e n t r u t i n e r e ^ p e n ti6ti lului lung de peste 100 m. şi bună a şefului de brigadă. în ­ cheiat. La lămpăria minei, Teo­ ° Ea Paroşeni a fost construi­
v M©®ti3n lu m in o s pul şi solemni, ascultă cum se carcă rând pe rând vagoneţii. dor Maftei, Chitic Gheorghe. tă şi dată în funcţiune o moder­
fiecare în specialitatea lui tre­ dezlănţuie mînioasă, „furtuna“ La capătul galeriei, se văd doi Stan Bîpu şi ceilalţi ortaci din nă termocentrală, fn anul 1960,
Pentru noi, tineretul, partidul s-a găiri bine. Fabrica noastră se moder­ ce la fapte. Brigada 302 duce ochi de~ lumină. Vine locomo­ brigadă, îşi predau lămpile. aici s-au. produs .1,1 miliarde
îngrijit şi se îngrijeşte ca să avem nizează an de an, condiţiile de mun­ ¦lupta pentru cărbune mult, de din abataj. tiva : aduce vagoneţi pentru Tnainte de-a le strînge viguros kWh., adică mai multă energie
condiţii tot mai bune pentru a ne că şi de viaţă devin tot mai bune. cea mai bună calitate şi pen­ Carol ITamza îl Cercetează cu cărbune... mîinile, şeful de schimb Caro! electrică de cit produceau toate
instrui şi a deveni muncitori cu înal­ Partidul şi guvernul uc-a asigurat o tru ca producţia să fie scoasă Hamza le spune : uzinele electrice din Romînia
tă calificare, oameni cu un larg ori­ tinereţe frumoasă, plină de bucurii. cu cât mai puţin consum rle ma­ privirea pe Ştefan Munteanu. De 5 ori a făcut în acei
zont politic şi cultural, cadre de nă­ terial lemnos, exploziv şi cap­ Acesta din urmă pare să-i -fi schimb locomotiva drumul la — Mîine ne facem datoria burgbezo-moşierească.
dejde. Votez pentru tinereţe, pentru prie­ ghicit gîndul şefului de schimb. brigada lui Boyte şi tot atîtea către ţară în schimbul I. Să vă • Intre anii 1950—1960, pro­
garnituri lungi de vagoneţi în­ sculaţi devreme şi aşa cum sin-
Mulţi tineri din fabrică muncesc şi tenie, pentru pace, pentru viitorul lu­ -— Am numărat găurile şi au cărcaţi „vîrf“ cu cărbune a dus tem laolaltă, în mină, să ne ducţia industriei textile şi ali­
învaţă. Şi numărul acestora creşte la rampă puţului. tntîlnim şi să fim laolaltă şi mentare a crescut de 2 ori, iar
an de an. Printre aceşti tineri mă minos, pentru viaţa nouă pe care o fost 202. la votare. a pielăriei, blănăriei şi încălţă­
număr şi eu. In prezent, sînt elevă — Faţă de 230, nu-i rău dar ...Dispecerul ridică receptorul mintei de aproape 4 ori.
în clasa VllI-a a şcolii medii serale trăim astăzi. C. MORARU
din. oraşul nostru. In fabrică cîşti- ne-am înţeles să nu batem ni- ° Cele 8 întreprinderi de in­
ŞTEFANI ROZEMARIE ci-o gaură peste 200 ! dustrie locală din regiune, si-au
lărgit numărul unităţilor de la
muncitoare la fabrica _ Nu trebuie să te mânii că 124 dte erau în io~f), la 226 la
„Simion Bârnuţiu“ Sebeş sîîrşitul anului 1960.

La m i — ea anqafamenJtul

uvoiul incandescent s-a năpustit de calitate. In ianuarie, rebutul înre­ ficienţele din munca lor. Astfel, s-a rean. Rezultate deosebite au obţinut
ameninţător pe rină, aruneînd furnaliştii care deservesc furnalele
gistrat fusese mai mare decît cel ad­ hotărit ca maiştrii să stea cit mai 5—6. In afara faptului că au produs
in jur mii de steluţe de foc. Instinc­ peste plan 2.500 tone fontă, ei au re­
tiv, oamenii şi-au aşezat sticla de co­ mis. De aceea, în februarie se luaseră mult alături de laminatori, in punc­ dus procentul de declasate de la 6 la
balt în faţa ochilor şi au început să sută la 0,2 la sută. Aceasta, desigur,
urmărească drumul şarpelui de oţel. măsuri care să ducă la îmbunătăţirea tele cheie ale procesului de producţie ca urmare a unor măsuri tehnice ş<
„E bun“ — părea că zice fiecare, pri- organizatorice luate de conducerea
vindu-şi-vecinul. calităţii oţelului. Şi, în afară de a- De asemenea, s-au deschis 14 cursuri administrativă a secţiei sub îndruma­
rea organelor de partid. Astfel, au
Iov Trai an, secretarul biroului or­ ceasta, trecuseră doar citeva zile de de ridicare a calificării, în care au fost respectate întocmai graficele de
ganizaţiei de partid de la oţelăria încărcare şi descărcare a furnalelor,
Martin nr. 1, care privea acest spec­ la publicarea în presă a Directivelor fost cuprinşi muncitori din toate me­ s-a urmărit îndeaproape procesul
tacol măreţ, a scos din buzunar un tehnologic de elaborare a fontei.
carneţel, a notat ceva, a mai făcut o C.C. al P.M.R. cu privire la princi­ seriile. Intre schimburi s-a pornit o
socoteală, şi-apoi i-a cerut părerea in. Bine au muncit şi furnaliştii de I?
ginerului Grigore, adjunctul şefului de palele criterii ale întrecerii socialiste însufleţită întrecere, avînd ca obiectiv secţia l-a Ei au produs peste plan
secţie: 500 tone fontă şi au redus sub ad­
în cinstea aniversării a 40 de ani de principal calitatea. Prima etapă a în­ mis procentul de declamate.
— După socotelile mele, am reali­
zat angajamentul! Avem 1.G00 de tone la înfiinţarea Par­ HaanBEgasmBiagsmagaiBaiBasEaBaqgiii.uB: trecerii — 5 martie Inlrecerea siderurgiştilor hunedo-
peste plan. tidului Comunist 1961 — a fost cîş- reni, desfăşurată cu elan sporit în
din Romînia, în tre c e re a tigată de schim­ cinstea alegerilor, s-a soldat cu rea­
— Să vedem... aşa... care va să zică bul condus de mai­
1.150 odată... 150... încă 200... da, ai — Stăm bine, © id e r u rg iş tllo r strul Iosif Trifu, lizări de seamă. Mai presus de miile
dreptate. Avem chiar cîteva zeci de tovarăşe secretar. hunedoreni de tone de metal, pe care siderurgi-
tone „peste“. N-am încheiat în­ ştii le-au dăruit patriei peste planul
de producţie, este înaltul lor patrio­
— Păi asta înseamnă că ne-am în­ că definitiv socote­ care a înregistrat tism, înflăcărată dragoste faţă de re­
deplinit angajamentul luat in cinstea gimul nostru de democraţie populară,
alegerilor de deputaţi, cu 5 zile mai lile pe februarie, dar ne putem pro­ cel mai puţin relut. Schimb fruntaş fală de politica justă a partidului.
devreme — a complectat mulţumit se­
cretarul, Sîntem abia în iutii... nunţa : pe puţin am redus rebutul cu este şi cel condus de inginerul Mir- N.ANDRONACHE

Cei doi au mai privit odată spre 20 la sută sub admis. cea Hosu.
oţelul care se scurgea în oalele de
turnare. Apoi, fiecare a plecat în altă ecazuri cu rebutul au avut în luna In acest fel, laniinatorii au reuşii
parte. Iov s-a dus la biroul contro.'ulu1 ianuarie a. c. şi laniinatorii de ca în cursul lunii trecute să reducă
rebutul cu aproape 40 la sută sub
la laminorul de 800 mm. Din cauza cel admis şi să producă peste plan
rebutului mare, laniinatorii au pierdui mai mult de 1.500 tone laminate.
multe mii de lei la preţul de cost,

Ei au întîmpinat greutăţi din cauza ntrecerea pentru a da patriei me.

oţelarilor, care trimiteau lingouri ne­ | | tal mai mult şi mai bun, pen-

corespunzătoare. tru a întîmpina alegerile de la 5 mar­

In luna ireculă insă, ojelarii au tie cu realizări tot mai frumoase, a

trimis laminorului oţel bun. La nudul fost Ia fel de disputată şi în celelalte

lor, laniinatorii au lichidai toate de­ secţii ale marelui combinat hunedo-

J