Page 19 - 1961-03
P. 19
m . 1S26 DRUMUL SOCIALISMULUI "A O S
ANTIERUL VOTEAZÂ Y ia fă B M M lă De Ia p ro p u n eri Ia fapte
Ia sate
Acum trei ani, aici era un se construieşte pentru siderur- şui creşte, se dezvoltă. Odată cu' Mai mult ca oricind in aceste cele din partea opusă au cam terminăm cit mai curind pe cele
cimp. Doar in toiul muncilor a- giştii uzinei „Victoria“. oraşul cresc şi preocupările oa e La îndemnul partidului, tot zile, oamenii muncii, au avut în fost spălate. De aceea au hotă- începute.
gricole se mai anima puţin. în menilor, a noilor locatari. mai mulţi ţărani muncitori din centrul preocupărilor lor pro rit să facă un dig şi pe malul
colo nimic... ...In noul oraş s-au mutat regiunea noastră au pornit pe blemele gospodăreşti. Cu ocazia celălalt al Mureşului. Hotărîrea cetăţenilor din Bu
deja primii locatari. 280 de a- ...Ca şi intr-un cămin nou, şi calea gospodăriei colective. La ruiene şiOhaba, raionul Ilia,
Cu doi ani in urmă, in luna partamente au fost date în fo aici în oraş, oamenii sint preo 1 martie 1961, în regiune exis propunerilor de candidaţi ai Oricine trece în aceste zile prinde viaţă. Zilele trecute s-gp
iulie 1959, în plin cimp, la mar losinţa muncitorilor, tehnicieni cupaţi de cele mai diferite pro tau 253 G.A.C., cuprinzînd F.D.P. pentru alegerile de de acoperit clădirile şcolilor noi de
ginea satului Streisîngiorgiu, lor şi inginerilor uzinei. S-au bleme. Pregătirile sărbătoreşti 43.735 familii cu 128.764 ha. putaţi în Marea Adunare Naţio pe aici poate vedea zeci de oa 7 ani din localitate.
s-au instalat întii un vagon dor mutat aici în casă nouă, furna- in vederea alegerilor de deputaţi nală şi sfaturile populare, la în-
mitor şi cîţiva oameni. Erau listul losif Voica, maistrul tur în Marea Adunare Naţională şi teren agricol. tilnirile acestora cu alegătorii, meni entuziaşti, porniţi să în Mii de cetă
constructori. Şi-au adus cu ei nător Viorel Avram, Filon Po in sfaturile populare, au cuprins ® Pentru mecanizarea mun s-a făcut bilanţul realizărilor făptuiască o propunere a lor. ţeni participă la
şi cîteva scule: o ruletă, sfoa pa, macaragist, Constanţa Hra- şi pe noii locatari ai oraşului, înfăptuite în anii democraţiei
bici, macaragistă de bandă, Io- pe constructorii acestuia. Din cilor în agricultură, S.M.T.- populare, s-a discutat despre ce Digul va avea o lungime de lucrările de con
ră, ceva scîndură, nişte tirnă- sif Hribal, lăcătuş, Anton Timiş, rîndul lor au propus pe cei mai urile din regiune dispuneau la trebuie făcut în viitor pentru ca strucţii de că
tehnic:an, Francisc Schonberger, harnici şi gospodari, candidaţi 1 ianuarie 1961 de un parc de oraşul sau comuna să fie mai 1.500 m.l. In frunte cu candida
coape şi Iopeţi. începutul pe a- inginer şi mulţi alţii. ai F.D.P. : Sofia Voinescu, pro 1.240 maşini şi tractoare. Faţă frumoase, pentru ca viaţa să în mine culturale,
fesoară, Chiţica Hribal şi Maria de 1951, numărul tractoarelor florească mereu. Fiecare propu ţii F.D.P., cetăţenii au amena
cest şantier a fost la fel ca pe Noul oraş este în continuă Avram, casnice, Elena' Dunărin- nere făcută a fost temeinic ana desfăşoară dife
dezvoltare. Constructorii înalţă ţiu, soră şi Aurica Drăgulescu a crescut, în 1960, de 3 ori, lizată. Oamenii muncii şi-au ex jat în primele zile 525 m.l. dig. rite alte lucrări
toafe şantierele din ţara noastră. felcer. al semănătorilor de 9 ori, iar primat hotărîrea să contribuie de interes obş
noi blocuri. Pinn la sfirşitul a- cel al plugurilor de tractor — la înfăptuirea fiecărei propu Au participat peste 100 cetăţeni, tesc. La- Şpring, raionul Sebeş,
Oameni .harnici, entuziaşti s-au încă de pe acum, candidaţii de 3,8 ori. neri. cetăţenii au transportat 80 m.c.
uului se vor preda încă 368 a- F.D.P. s-au sfătuit cu alegătorii realizîndu-se lucruri a căror va piatră de construcţie în vede
apucat de lucru. Aşa a început despre problemele gospodăreşti. 0 Şi sectorul zootehnic din Entuziasmul este general. rea începerii lucrărilor la noul
partamente. Zeci de noi blocuri Şi nu sint puţine lucruri de fă G.A.C. s-a dezvoltat simţitor în S-au văzut în aceste zile adevă loare se ridică la 100.000 lei. magazin universal. Colectiviştii
construcţia unui nou punct geo cut. Oraşul-şantier, îl vor face ultimii ani. La 1 martie 1961, rate şantiere. Sint şantiere unde Lucrările continuă.
sint în lucru sau vor fi începute un oraş grădină. Aşa au hotă- existau în G.A.C. 17.982 bovine, prind viaţă propunerile cetă din Clopotiva şi Sălaş au trans*
grafic pe harta ţării, punct ca rît cu toţii. Vor să fie mîndri de 2.508 porcine şi 47.866 ovine. ţenilor. Electrificare a portat peste 80 m.c. piatră pen
curind. De la o zi la alta, ora- oraşul nou. fost una din
re va deveni in scurt timp, noul 0 G.A.C. din regiune s-au în La Blandiana, principalele pro tru construcţia de grajduri. In
...La fereastra unui bloc a a- tărit din punct de vedere econo- raionul Orăş- puneri făcute de halta C.F.R. Ohaba de sub Pia
oraş muncitoresc Călan, oraş ce părut un afiş, o lozincă: ..Trăia mico-organizatoric. Fondul de tie, în discuţiile cetăţenii unor tră, raionul Haţeg, s-au efec
scă victoria în alegeri a F.D.P.“. bază al acestora era la sfîrşitu! - alegătorilor cu
Pe macaraua turn ce înaltă blo anului 1960 de 63.306,672 lei. candidaţii F.D.P., sate unde be tuat 210 ore muncă voluntară
curile. cineva a scris o lozincă o problemă preo pentru amenajarea unui peron
ce îndeamnă constructorii să în- 0 Prin unităţile cooperaţie' cul electric nu din zgură şi pietriş.
tîmpine ziua alegerilor cu noi de consum s-au desfăcut către
succese. Un entuziasm general. copulaţia din mediul rural măr a pătruns încă. Dar cea mai mare participare
furi în valoare de .576.000.000 Acolo unde aces au cunoscut în aceste zile ac
Oraşul-şantier a îmbrăcat hai lei. reprezentînd o creştere de te lucrări au în ţiunile întreprinse, în urma pro
13.5 la sută faţă de anul 1959. ceput, s-a propus intensificarea punerilor făcute, pentru repai
ritmului de lucru.
0 in anii outerii . populare,
Cetăţenii din satul Ţelna, ra
numărul satelor electrificate a ionul Alba, au discutat şi ei
despre grăbirea ritmului de lu
cru la montarea reţelei de înaltă
tensiune Ighiu-Ţelna. Mobilizaţi
nă d e . sărbătoare. /Motive sînf crescut considerabil. Dacă în a- cupa pe fie- de candidaţi, zeci de cetăţeni au rarea de drumuri, străzi şi po
mai multe, decît .pentru oricare nu! 1938 existau doar 20 sate care. Să pună participat la munca voluntară. deţe. Drumul Topliţa-Hăşdat a
altă localitate. Participă pentru Şi aceasta a dat roade. Linia de fost pietruit pe 6 km. Zeci de
prima data ţa alegerea de depu electrificate, pînă la sfîrşituI a- jp* stavilă apelor înaltă tensiune a fost terminată m.c. de piatră s-au transportat
taţi, îşi aleg primii lor gospo pe o porţiune de 3 km. pe drumurile din comunele Pian,
dari ai treburilor obşteşti. Şan nului 1960. numărul lor a cres Mureşului. Cei Şpring din raionul Sebeş, Bam-
tierul oraşului votează... Locuitorii satelor Galda, Peş- potoc, Certej, raionul Hig, Baia
cut U 219. drept, cu un an în urmă, cetă- tişul Mic, Ribiţa şi Vingard, au de Criş, Geoagiu, Boşorod, Oha
Cu toţii, constructori sau si- trăit in aceste zile clipe de mare ba, Peşteana şi multe alte lo
derurgişti din noul oraş, votea ® La sate funcţionează 496 ţ ţenii au indiguit malul dinspre bucurie. Ultimele lucrări de in calităţi.
ză din inimă candidaţii F.D.P. stalare a reţelei electrice au fost
Votează pentru tot ce s-a făcut cămine culturale unde îşi des şosea al /Mureşului şi în primă terminate. In ziua de 28 februa Tineri şi virstnici, participă
aici şi pentru viitorul tot mai rie, s-au aprins în casele lor cu însufleţire la acţiunile de in
luminos. făşoară activitatea 370 coruri. vară cind au venit apele mari,, pentru prima dată becul electric. teres obştesc întreprinse pentru
traducerea in viaţă a propriilor
V. FURIR 422 echipe de dansuri, 146 cine- nu le-au inundat culturile. Dar /„Copiii noştri să aibă condi
mntnfrrafe etc.
° Cartea pătrunde în mase
tot mai largi ale populaţiei să
teşti. In satele regiunii func L a ş c o a l a d e
ţionează acum 70 biblioteci cu m a iş tri
325.000 volume şi 60.000 citi
tori. La şcoala serală de maiştri
Pentru oamenii muncii a C.S.H. clopoţelul a anunţat ţii tot mai bune de a învăţa“, propuneri. Din cele 5.497 pro
sfirşitul unei ore de curs. Din şi-au formulat propunerile ce puneri făcute de cetăţeni, au
0 Numărul de apartamente anului 1960, salariu mediu al cele 6 săli de clasă au ieşit pe tăţenii altor sate. Să începem prins deja viaţă peste 450.
construite şi date în folosinţă muncitorilor a crescut cu 43,6%. culoare elevii, 139 de maiştri construcţia de noi şcoli, să la
ce.şi complectează i studiile lu F. VASILE
oamenilor muncii din regiunea • Volumul desfacerilor de măr această şcoală. In faţa şcolii
noastră a sporit mereu. In peri furi prin comerţ a crescut con anului II C tov. Florian Hada,
DESTINE UNITE oada anilor 1951 —1955, s-au siderabil. Faţă de 1955, in anul maistru la banda de turnat @Umaria
construit 5.292 apartamente, iar 1960, populaţia regiunii a cum fontă la C.S.H. discută cu un
Drumurile vieţii rominului pe un fond de bază de peste intre anii 1956—1960, s-au cons părat cu 72 ia sută mai multe coleg. l&euit&d
Ursa Vasile şi a germanului 1.700.000 lei. truit 8.148 apartamente. ţesături de mătase, cu 76,7 la
Sehuster Peter din Girbova, sută mai multe tricotaje, cu — Mergi împreună cu soţia Mai demult, despre Ilia se brărie, brutărie, frizerie, restau
sint atît de asemănătoare, — Cit a crescut şi s-a în ° Tot mai mulţi oameni ai 29,6 la sută mai multă. încălţă la votare? şiia că există undeva pe malul rant, magazin universal.
incit nu le-ai putea despărţi. tărit gospodăria noastră îşi muncii din întreprinderile re minte de piele etc. Mureşului, pe linia ferată ce
Amindoi au avut în trecut un poate da seama oricine, a- giunii işi petrec concediile da — Cu ea şi cu amindoi co duce spre Arad, că aoea o gară Viaţa culturală a comunei
trai plin de umilinţi şi mi flînd doar de construcţiile odihnă în staţiuni balneo-clima- 9 Statul nostru acordă o aten piii, răspunde tovarăşul Hada. face subiectul unei discuţii a-
zerie, amindoi au simţit pe noastre din ultimii ani. Fără terice. In anul 1960, numărul ţie tot mai mare grijii faţă de pipernicită in care seara se a- parte. Se porneşte de la biblio
a aminti construcţiile nume celor care au fost in staţiuni, sănătatea oamenilor muncii. — Dar ei nu votează încă. prindeau felinare mioape) ca in teca cu peste 13.000 volume, de
Dacă în anul 1956 existau în re tr-o haltă pierdută cine ştie la cinematograful unde vin lu
este de 16.174, adică de două giune 612 medici, în 1960 nu — Nu votează, însă îi inte
ori mai mulţi ca în 1950. mărul acestora a ajuns la 900. resează. direct alegerile. Şi du
Numărul paturilor în spitale a pă o pauză, zîmbind către in
® Prin grija partidului şi gu crescut de la 2.080 cîte erau în terlocutor. tov. Hacla adaugă:
vernului, nivelul de viaţă al oa-, Nu votez oare şi pentru viito
menilor muncii creşte neîncetat. rul lor ?
faţă arsura dispreţului stă- roase de case individuale, ne Astfel, faţă de 1956, la sfirşitul 1956, la 3.500 în anul 1960. Comentariile sint de prisos.1*8 unde... Cam atît. Mai mult nu nar peste 6.000 de spectatori şi
pinilor la care au trebuit să putem minări cu toţii cu cele interesa pe nimeni... se ajunge la stafia de radiofi?
slugărească, amindoi şi-au două grajduri pentru cîte 80 ...Prin satele din jurul filei, care. Bineînţeles, deputata şi in
înălţat fruntea spre demni vite, ale colectivei, magazia şi prin altele, de cîţiva ani în acelaşi timp candidata de de
tate şi şi-au luminat ochii de 60 de vagoane, cele 2 silo coace, şi-a făcut loc o vorbă; putat, nu omite nici bogata ac
de bucuria traiului îmbelşu zuri cu o capacitate de 250 cind cineva merge la tlia, dacă tivitate a formaţiilor de cor, tea
gat, rod deplin al muncii lor, tone fiecare, garajul pentru este întrebat, răspunde laconic, tru, orchestra, brigada artistică
abia in zilele regimului de. cele 2 camioane... cu un glas obişnuit, încetăţenit de agitaţie.
moerat-popular. — ştii... uneori stau şi mă parcă în limbajul tocat de cind Cu multe se mîndresc astăzi
l-am întîlnit pe amindoi, gîndesc. Cit de mult s-au lumea : locuitorii Iliei. Dar cel mai muţi
intr-o după-amiază din aces schimbat oamenii din satul „Merg la raion“. Şi elfi oa se mîndresc cind au prilejul
te zile, în sala căminului cul nostru în ultimii ani f Ţi-a- meni nu niera . să-ţi arate spita
tural, la vizionarea unui film ăuci aminte ? Acum 10—15 zilnic la raion! in anii puterii lul. In comuna
închinat muncii în comun a ani, dacă un romîn s-ar fi Pentru cine cu în care cu ani în
ţăranilor muncitori dintr-o căsătorit cu o fată germa noaşte comuna populare urmă era doar
nă, sau dacă un german ar nu de ieri, de-a- un singur me
gospodărie colectivă de pe fi peţit o romîncă, ar fi in
Bărăgan, asemănătoare celei trat în fierbere întregul sat. laltâieri, ci de-1 dic, care-i jupUiă
din Girbova. Cei doi consă Pe cină azi, astfel de căsă
teni. păreau că-şi retrăiau o torii sint la fel de obişnuite mult, din anii de dinainte de pe ţăranii siliţi să-şi caute să
parte din viaţă odată cu ţă ca programele artistice co
ranii. însufleţiţi pe ecran. mune date in limba romîna .război, transformarea ei in ceea nătatea, s-a ridicat un spital
şi germană, atît de cor. bri ce este astăzi, pare firească, cit modern, amenajat intr-un fost
— Ţi-aduci aminte, Peter? gadă artistică de agitaţie, e-
Uite, aşa a fost şi la noi la chipe de teatru, sau dansuri. se poate de obişnuită. castel. Doctorul Iorgovan Muţiu,
început — îi-spuse Ursa ve Ţi-e mai mare dragul să pri
cinului de bancă, după ter veşti cină vezi pe scena că Anii regimului democrat-popu iţi- vorbeşte despre cele patru
minarea. filmului. La. fel a minului cultural pe priete
crescut şi s-a întărit şi gos nele Arnău Ana cu Weber lar au scos şi această comună secţii ale spitalului cu 115 pa
podăria noastră în cei 11 ani Imgard sau Falten Agneta.
de la înfiinţare, in ciuda zvo alături de unii flăcăi ca Lu- din starea de înapoiere, au ri turi, despre cei !8 medici şi 5
nurilor chiabureşti, care cău pea Petru. Pngeter Toma şi
toţi. ceilalţi.. dicat-o la un nivel, mult supe surori, care veghează la sănă
tau să o destrame, să ne în tatea colectiviştilor din comu
vrăjbească. Ursa Vasile. îşi încuviinţă rior trecutului.
din cap vecinul.
— Da... murmură pe gtn- Tovarăşa Pirostia Fekete, este nă şi din împrejurimi. Oamenii
durî Sehuster. Saşii trebuie — Sintem fericiţi că azi ne
să-şi facă o gospodărie, ro- putem croi singuri destinul, unul din primii, deputaţi ai sfa vin aici cu încrederea că-şi vor
mînii alta — spuneau unii uniţi spre acelaşi ţel. Cine-i
chiaburi, pe care buna înţe harnic, azi o duce bine la noi tului. popular comunal. Acum recăpăta sănătatea.
în gospodărie. Doar ştie fie
legere d!ntre noi. unitatea care : anul trecut, valoarea este propusă din nou candidată La sediul colectivei „Drumul
noastră în lupta spre acelaşi unei zile-muncă a trecut 'de
tel, nu-i. lăsa să doarm.ă. Cre 30 de lei... de deputat in. sfatul popular co lui Lenin“, se află brigadierul,
deau că semănind vrajba în
tre noi. a.u să ne dezbine, au — D a! Numai eu, care munal şi in cel raional. De mai şi contabilul. Primul a venit să
să ne abată de la drumul
nostru spre o viată nouă... deşi nu mai pot lucra, am bine de 10 ani, se află printre vadă cum stau probele de ger?
In zadar însă. fiindcă, uite... primit din partea colectivei,
cei care au depus muHă muncă minaţie a seminţelor pentru cui?
. azi întreg satul a păşit pe drept pensie — închise dis
calea socialismului. De unde cuţia Ursa — aproape 500 şi mult suflet la transformarea turile de primăvară, celălalt eu
la 5 martie 1950, data înfiin leg. griu, 968 kg. porumb, a-
ţării. gospodăriei, ea număra proape 500 kg. struguri şi tot Pentru îngrijirea sănătăţii ţă comunei. Deşi a trecut de mult hirtiile de contabilitatş. Are
abia 63 familii. 210 ha. pă- ranilor muncitori din satele re
mînt şi un fond de bază de atîta sfeclă furajeră, 121 kg. giunii noastre, în anii regimului de vîrsta tinereţii, a ţinut să ne mult de lucru contabilul. Anul
121.000 lei. azi ne putem cartofi şi orz, 7 kg. zahăr. dcmccrat-popular. s-a dezvoltat
mândri că sintem împreună 726 kg. fin şi aproape 1.000 mult reţeaua sanitară. Numai în arate tot ce s-a realizat aici şi acesta colectiviştii ridică un
403 familii de rorpini şi ger ultimii 5 ani s-au înfiinţat încă
mani, stăpird pe 1.308 ha. şi lei. 18 circumscripţii sanitare. In se oa realiza încă. grajd pentru 75 vaci şi o ma
c l. STRAUT prezent numărul acestora a
juns la 92. In satele regiunii Am pornit de la şcoală. O clă ternitate pentru scroafe. Trebuie
funcţionează 46 case de naştere
eu 175 paturi. dire mare, albă, cu etaj. O tă puse devizele la punct. Aflăm
In ultimii ani s-au construit bliţă indică: „Şcoala medie la sediul colectivei că din cele
şi dat în folosinţă noi dispensare
în satele Blăjeni, Băcâinţi, Ber- mixtă“. O şcoală nouă, cons peste 230 familii înscrise in gos
thclot, Boşofod ş.a.
truită în anii noştri, şi. în care podărie, peste 30 şi-au construit
IN CLIŞEU: (sus) clădirea
dispensarului din Băcăinţi, (jos): învaţă sute de fii de muncitori case noi. Altele şi-au cumpărat
L.a o consultaţie la dispensarul
din Pelreştf. şi colectivişti. mobilă, aparate de radio, moto
Pe străzi, fiecare cu numele ciclete. De cind au intrat in co
ei, ca într-o localitate de tip ur lectivă fon Batiu, fraţii Zenovie
ban, întîtneşti vitrine largi, a- şi Roman Dănilă, altădată ser
glomerate cu tot felul de măr vitori, au devenit, gospodari de
furi. Aici un magazin de con frunte in comună.
..Au cu ce se tnindri locuita?
;> fecţii, dincolo o alimentară; rii iliei. Comuna înapoiată de
aici o cofelărie, dincolo un ma ieri, devenită azi centru de ra
iip gazin de mobile. Şi tovarăşa ion, trăieşte zile frumoase.
\.A-vs.ywv./ u"' ^ w - v w .. Fekete înşiră mai. departe: li- . L. MĂGUREANU
