Page 2 - 1961-03
P. 2
Dag. 2 DRU MUb SOCIALISMULUI Nr. H/22
!¦» SţqP'iJr«w.^f'KTf,r'f;ifífWifl^l
Cu sprijinul cetăţenilor
în vara anului trecut, în- spaţii pentru frigidere,- insta Una din principalele preocu zonelor verzi şi la întreţinerea
acestora şi-au adus contribuţia
tr-o vitrină a apărut macheta laţii telefonice şi antene pen pări ale Sfatului popular al o- peste 9.300 cetăţeni.
viitorului centru al oraşului tru televizoare. Cvartalul raşului Deva a lost şi este aceea Merită să fie subliniată acţi
unea patriotică a celor 717 ce
Deva. Oamenii au privit-o cu „centru" va îi întregit de de a transforma vechiul tîrg de tăţeni care au executat prin
contribuţie voluntară lucră
mult interes, căutînd să aducă o frumoasă casă de cul altădată într-un oraş modern, rile de introducere a ilumina
tului fluorescent pe principalele
la dimensiuni normale minus tură cu o sală de spectacole înfloritor. străzi ale oraşului.
culele edificii de pe machetă. cu 800 locuri, un cinemato Intr-un singur an, anul tre L.a cele de mai sus, precum
şi la multe alte lucrări de în
Să-i ajutăm, privind puţin îm graf cu 400 locuri, o centra cut, Deva a primit 16 blocuri cu frumuseţare, au participat a-
nul trecut peste 84.000 cetăţeni
preună în viitorul apropiat. lă telefonică, o creşă şi o gră 166 apartamente, mii de m.p. care au prestat 545.000 ore
muncă voluntară. Pe această
Noua viaţă ce pulsează în diniţă pentru 200 copii şi al de străzi şi trotuare asfaltate şi ca>e s-au economisit 1.600.000
lei, sumă îndreptată spre alte
oraşul Deva, a impus crearea tele. pietruite, iluminat fluorescent, lucrări edilitare de folos ob
ştesc.
unui cadru nou. Transformă Noul bulevard ce se va naş parcuri şi spaţii verzi, clădirea
ÍPrintre locuitorii oraşului
rile urbanistice sporite de !a un te în centrul oraşului, va îi şi Trustului minier şi multe altele.
Deva, numele deputaţilor Şte
an la altul cantitativ şi calita el modern. împreună cu spa In cursul anului trecut, sub fan Botoş, Valeria Timar,
Gheorghe Cicoş, ale preşedin
tiv, se fac simţite peste tot. ţiile verzi pentru agrement şi îndrumarea Comitetului orăşe ţilor de comitete de stradă : A-
dalbert Silvaşi, loan Chiciu-
Alai mult însă, oraşul se va joaca copiilor, el va da oraşu nesc de partid, sfatul popular, deanu, Octavian Buzgău, au
devenit cunoscute şi apreciate.
schimba prin construirea cen lui un aspect plăcut. prin deputaţii săi, prin comite Ei au muncit neobosit pentru
mobilizarea cetăţenilor şi exe
trului. , Modul în care a fost rezol tele de stradă, prin comisia de cutarea lucrărilor propuse.
In prezent sînt în construc vată sistematizarea centrului, femei şi organizaţiile U.T.M., a Sîntem convinşi, că în cursul
acestui an, deputaţii ce vor ti
ţie 12 blocuri, cu peste 400 a- este o încercare reuşită a pro întreprins numeroase acţiuni aleşi la 5 martie, vor denunţ1
si mai multe eforturi alături de
pnrtamente. Construcţia blocu iectanţilor de a da oraşului o cetăţeneşti pentru înfrumuseţa masele de cetăţeni, pentru.con
tinua înflorire a oraşului Deva
rilor se va extinde, urmînd să notă personală, cit mai agrea rea oraşului. Participarea cetă
IOAN IRIMIE
ajungă în următorii ani la bilă pentru locuitori şi vizita ţenilor a fost masivă şi cu re
preşedintele Comitetului executiv
k<X\ 1.000 apartamente. Locuinţele tori. Proiectul este complex şi zultate dintre cele mai bune,
yor fi moderne, cu mult con a fost executat după toate ce al Sfatului popular al oraşului
?a datorită cărora, oraşul Deva
Deva
I fort. Proiectele prevăd înzes rinţele urbanisticii moderne. E noapte. Piaţa Unirii s-a situat pe primul loc in re
trarea lor cu încălzire cen Astăzi, Deva este un şan din oraşul Deva este feeric
luminată de tuburile fluo giune la acţiunile cetăţeneşti
rescente.
trală, apă caldă în bucă tier... de înfrumuseţare.
Pe străzile
tării, spălătorii şi uscătorii, L. MÂGUREANU Aurel Vlaieu. M. La lucrările de demolare în
Eminsscu, Mă
năstirii etc., din vederea ridicării noilor blocuri
oraşul Deva, au
apăru t noi şi la cvartalele Aurel Vlaicu,
blocuri de lo
cuinţe. S-au dat Karl Marx, Emincscu,
în folosinţă lo
cuitorilor ora ° In anii puterii populare, 0 In oraşul Simeria s-au T. R. C. H. — B. R. P. R.
şului sute de în oraşul Deva s-au asfaltat
apartamente. 127.500 m.p. de stradă şi electrificat 12 străzi, s-au > şi Trustul minier, au parti
s-au pavat 50.000 m.p.
In clişeu: As construit 14 blocuri pe stră- S cipat aproape 10.800 cetă
pect al cvarta ® Reţeaua de canalizare a
lului din stra fost extinsă cu încă 10.000 zile Cloşca şi 30 Decembrie, ( ţeni, care au prestat peste
da Mănăstirii. m., iar reţeaua de apă po
tabilă cu 18.909 m.l. precum şi 270 de locuinţe in- -1 50.200 ore muncă voluntară,
0 Iluminatul public, s-a dividuale. realizîndu-se economii în valoa
extins în aceşti ani cu 10.180
m.l., iar iluminatul fluores ° In acest an, în oraşul re de 125.500 lei. 1.700 tineri
cent a fost introdus pe
2.190 rn.i. Simeria reţeaua de apă pota din oraş au plantat pe dealul
° Tot în anii puterii popu bilă şi canalizare va îi extin cetăţii 35.000 puieţi de brazi,
lare s-au construit în oraşul
Deva un teatru de vară cu o să pe o lungime de 1.400 m.l. iar la amenajarea parcurilor,
capacitate de 1.200 locuri, un
stadion cu o capacitate de ® In centrul oraşului Si
3.700 locuri, un hotel de 104
paturi, o fabrică de pîiue cu meria a început construirea
o capacitate de 18.000 kg.
pîine în 24 de ore şi 43 de unor blocuri care vor ii date
blocuri totalizînd 537 aparta
mente. în folosinţă la sfîrşitul anu
lui şi vor însuma 44 de apar
tamente. .
* Lumina electrică a pă- ?
truns în majoritatea satelor }
şi comunelor aparţinătoare
oraşului regional Deva. Ast
fel, au fost electrificate sate
le Băcia, Tîmpa, Petreni, Si
meria Veche, Uroi, Cărpi-
niş etc.
6.. *
Principala1 unitate economi VASILE CIONCA rilor rulante au ajuns acum Viaţa ţăranilor din cornuria o viaţă îmbelşugată din ce în In ultimii aiu, salariul mediu al muncitorilor a crescut
că din oraşul Simeria o con directorul Atelierelor C.F.R. la 10, faţă de anul 1944 cînd Rapolt a fost in trecut grea, pli ce mai înfloritoare. Recoltele ob
stituie Atelierele C.F.R. înfiin erau doar două. De asemenea, nă de lipsuri. întreg pămintui ţinute au crescut de la an la un. cu 43,6 la sută. Acest lucru a permis oamenilor muncii să-şi
ţate încă din anul 1869, aces Simeria munca s-a uşurat şi prin mă aparţinea moşierilor. De dimi Valoarea zilei-muncă a crescut şi
te ateliere au fost primul nu rirea puterii electrice instala neaţa şi pînă seara tîczm. mun ea. Astfel, în anul trecut, am facă multe lucruri folositoare care să le creeze condiţii opti
cleu al actualului no'd de Cate producţie. Printre principale te cît şi prin mecanizarea o- ceam pe p'âmînturile lor. In primit pentru fiecare zi-muncă
ferată din localitate. La înce le obiective construite în a- peraţiunii de rotare a vagoa schimbul muncii istovitoare, nu cîte 1,500 kg. griu, 1,900 kg. po me de viaţă. In oraşul Deva de pildă, numeroşi muncitori de
put însă, ele erau formate ceşti ani putem aminti ate nelor. Pentru muncitori au primeam nici măcar atit cu cit rumb boabe, 4 kg. cartofi, 7 lei
numai din cîteva barăci in ca lierul de rotărie şi arcurărie, să putem t'răi de la o recoltă la şi altele. la exploatarea minieră şi-au construit case noi. Printre aceştia
re oamenii munceau cite 12-14 noua cazangerie care a dus la fost construite două cantine, alta. Mizeria, sărăcia şi foame
ore pe zi şi în condiţii extrem dublarea capacităţii de pro iar numărul de cadre califi tea patronau în toate casele. Gospodăria s-a întărit mult. se numără şi maistrul loan A dam, care şi-a construit o casă
de grele. ducţie, o magazie de materia cate este mereu complectat. Aşa a fost odinioară... Dacă în anul 1954 cînd a luat
le cu o suprafaţă de depozita fiinţă aveam doar 3 vaci, cîţiva nouă, compusă din două camere, bucătărie, baie, cămară.
Abia în anii de democraţie re de 1.700 m.p., o turnătorie Colectivul nostru este convins Astăzi, viaţa noastră s-a porci şi 4 cai, astăzi avem 137
populară, aceste ateliere au şi o nouă hală de vagoane etc. că toate aceste realizări au schimbat. Urmînd îndemnul bovine din care 66 vaci de lap IN FOTO : Noua casă a maistrului miner loan Adam,
început să se dezvolte. Astfel, partidului, am pornit pe calea te, 5â cai, 38 porcine, din care
chiar din anul 1945, s-a tre Progrese simţitoare s-au fă putut fi obţinute numai dato construită anul trecut. ;
cut treptat la modernizarea a- cut şi pe linia mecanizării gospodăriei colective. Prin mun 21 scroafe fătătoare, 341 oi. Gos
telierelor existente şi la con muncii. In acest sens, trebuie rită conducerii înţelepte de că ln anul 1959, în Cristur a fost terminată una din cele mai frumoase
struirea unor noi suprafeţe de să arătăm că numărul podu tre partid. ca noastră, a tuturor, ne făurim podăria dispune de două auto-ca- clădiri din comună: căminul cultu ral. Noua construcţie a fost ridicată
prin contribuţia voluntară a cetăţeni lor şi muncă voluntară. Aici se desfă-
k>S\\M mioane, un grajd pentru 100 ca şoară în prezent o bogată activitate culturală. In fiecare seară, pe ecranul
cinematografului (sala are 400 locuri), rulează filme. Pe lingă cămin s-a or-
E surprinzător. La intrarea în staţia C.F.R. Simerta- pete vite mari, două pătule, 4 ganizat un cor de 60 persoane, o bri gadă artistică de agitaţie, o orches-
călători, nu te mai întimpină acarii cu salutul lor. Acum tră, echipe de teatru etc. La cămin funcţionează o bibliotecă cu 5.600 vo-
staţia a fost electrodinamizată. schimbarea acelor se face gropi de siloz, 1 grajd pentru lume.
automat. cai şi alte construcţii. IN CLIŞEU : Căminul cultural din comuna Cristur. SUS: la biblio-
in clişeul 1: La staţia electroăinamică din Simeria. teca căminului se alege o carte.
Copiiilor de virstă şcolară le-au fost create noi condiţii In sat s-a construit un cămin
¦H
de învăţătură In anii trecuţi s-au dat in folosinţă 9 săli cultural şi s-a introdus lumina
de clasă pe lingă şcoala me die din Simeria. mmm
electrică. Mai mulţi colectivişti,
in clişeul 2: Aspect exterior al noii clădiri.
Şi. Atelierele C.F.R. au întinerit. Utilajul vechi cu ran printre care Iosif Costea, Dioni-
dament scăzut, este înlocuit continuu de maşini noi, mo
sie Roman, Iosif Tudor, Benia-
derne.
In clişeul 3 : Noul strung pentru stnunjit bandaje de roţi min Danciu şi alţii, şi-au con
pentru locomotive. struit case noi. In case avem mo
bilă nouă, aparate de radio etc.
Noi, colectiviştii, trăim o via
ţă nouă, îmbelşugată, .iar viito
rul ne va aduce realizări tot mai
(rumoase.
TOMA BRANEA
colectivist din comuna
Rapoltul Alare
?éEÉEEEEEEim# Ml
*•
V .v .v .’.v .\w .- •
W $EEi$EE m m kjwiXwIw'W |§l§<1f|§ :$:^:::>\-x|?jví