Page 20 - 1961-03
P. 20
P3L 4 DRUMHÍ, <tnr[flf rSMlU ni M r. 192e
iflWCTwoKiMCTiswwflffiCTroyîPK wanaMwawBii»vaMmroa»iiaMam
Cn to p i la wmtl
(U rm are din pag. l-a ) MERGEM CU PAŞI MARI MAI
DEPARTE, SPRE DESĂVÎRŞI-
creşterii neîncetate a bunăstării REA CONSTRUIRII SOCIA
poporului. S-au dezvoltat în ritm LISMULUI IN REPUBLICA
susţinut ramurile hotărîtoare POPULARA ROM1N“.
ale industriei : siderurgia, con Programul trasat de Congre
strucţiile de maşini, energia e- sul al III-Iea al Partidului Mun
lectrică, chimia.
citoresc Romîn —¦program mă
Satul a sulerit şi el profunde reţ de dezvoltare a patriei noas
transformări înnoitoare. Convin- tre — a fost primit cu o mare A pelul Secretariatului perm anent Noi aefiuni provocatoare împotriva N- 5. Hruşciov
gîndu-se de superioritatea agri însufleţire de oamenii muncii. Cubei
culturii socialiste, pe baza libe Ei sînt fermi convinşi că reali de solidaritate a ţărilor a sosii la Kurgan
rului consimţămînt, cea mai ma zarea prevederilor planului de 0 HAVANA 4 (Agerpres). — un pachet voluminos cu mate
re parte a ţărănimii a păşit pe 6 ani va însemna un puternic din A sia şi A fric a KURGAN 4 (Agerpres). —
calea arătată de partid — ca avînt în dezvoltarea economică La 2 martie avioane piratereşti riale propagandistice contrare TASS transmite: In dimineaţa
lea agriculturii socialiste. a întregii ţări, un mare progres zilei de 4 martie N. S. Hruşciov,
în toate domeniile de activitate, venind dinspre nord au apărut voluţionare. Un alt avion a a- prim-secretar al C.C. al P.C.U.S.
Pe măsura dezvoltării forţe ridicarea necontenită a nivelu şi preşedinte al Consiliului de
lor de producţie, a creşterii lui de trai al poporului. De a- din nou deasupra unor provincii runcat manifeste deasupra ora Miniştri al U.R.S.S., a sosit la
productivităţii muncii şi a ve ceea. ooporul nostru muncitor a Kurgan. împreună cu N. S.
nitului naţional s-a ridicat ni pornit cu entuziasm pentru în CAIRO 4 (Agerpres). — Se toine Gizenga, cţe a sprijini ale Cubei şi au aruncat o mare şului Camaguey. Hruşciov la Kurgan au sosit
velul de trai material şi cultu făptuirea cu succes a sarcinilor cretariatul permanent de soli poporul algerian in lupta aces cantitate de manifeste propa Noile provocări împotriva Ghenadi Voronov, vicepreşedinte
ral a! oamenilor muncii. Au trasate de partid. îndeplinirea daritate a ţărilor din Asia şi tuia împotriva colonialiştilor gandistice contrarevoluţionare. al Biroului C.C. al P.C.U.S. pen
crescut salariile, s-au redus pre planului de stat pe anul 1960 — Africa a adresat tuturor comi francezi şi a forţelor armate ale Un avion bimotor de tip „B-26" Cubei au stîrnit indignarea opi tru R.S.F.S.R., şi D. S. Polean-
ţurile la un număr important de primul an al şesenalului — con tetelor naţionale şi mişcărilor N.A.T.O. de a demasca unelti a apărut deasupra provinciei a- niei publice. In diferite locuri ski, preşedintele Consiliului de
articole de consum, s-au redus stituie o dovadă grăitoare în populare de solidaritate cu ţă rile imperialiste in Orientul A- ale ţării au avut Ioc mitinguri Miniştri al R.S.F.S.R.
impozitele pe salarii. acest sens, reîlectînd hotărîrea rile Asiei şi Africii apelul de a propiat, Mijlociu şi Extremul pusene Pinar del Rio şi a arun
cu care oamenii muncii din pa organiza între 10 şi 14 aprilie Orient, de a intensifica lupta In cadrul unei şedinţe festive^
Cu ajutorul maselor, cu spri tria noastră, conduşi de oartid. 1961 la Bandung cea de-a 4-a comună în regiunea Asiei de cat deasupra oraşului Artemisa şi demonstraţii de protest. N. S. Hruşciov a inminat ordi
jinul deputaţilor, în oraşele şi sesiune a Consiliului de solida sud-est pentru alungarea totală nul Lenin regiunii Kurgan deco
saţele noastre au fost înfăptuite sprijină politica partidului de ritate a ţărilor din Asia şl A- a colonialiştilor, de a intensi -------:----- ^ = = e g B ^ ' . = -------- rată pentru succesele obţinute in
numeroase lucrări de folos ob înflorire a patriei. frioa. fica lupta comună împotriva dezvoltarea agriculturii.
ştesc, de înfrumuseţare a aces pregătirii de către imperialişti R e z o lu ţ ia gslesaasse i C o n siliu lu i
Păşind astăzi în faţa urnelor, In apel se subliniază că în a unui război mondial, de a a l P* C. cile I n d ia Situaţia în Laos
tora. La sate au fost construite cel şase ani care au trecut du unifica eforturile popoarelor se agravează
poporul nostru muncitor este pă istorica conferinţă de la din Asia şi Africa în lupta pen DELHI 4 (Agerpres). — In Declaraţia Consfătuirii de la
numeroase şcoli şi cămine cul Bandung, popoarele din ţările tru interzicerea armei atomice cursul lunii februarie a.c. a a- Moscova a reprezentanţilor.parti* HANOI 4 (Agerpres). — PătrandQr
hotărît să-si dea votul său can Asiei şi Africii au dat lovituri şi de a cere dezarmarea gene vut loc la Delhi Plenara Con delor comuniste şi muncitoreşti rea pe teritoriul Laosului, cu ştirea şi
turale, dispensare, case de naş puternice sistemului imperia rală şl totală în numele inte siliului Naţional al Partidului este un document de importanţă conşjmţămîntul clicii trădătoare Furai
tere etc. didaţilor F.D.P. — fii devotaţi list colonial, iar imişcarea de reselor păcii şi securităţii inter Comunist din India. Plenara a istorico-mondială. Nosavan-Boun-Oum, a bandelor cian-
naţionale, de a intensifica lup adoptat o rezoluţie cu privire kaişiste a agravat serios situaţia din
Aşa cum se arată în Manifes cauzei nobile a socialismului —, solidaritate a ţărilor din Asia ta pentru lichidarea totală a la actuala situaţie politică. Re In capitolul din rezoluţie re
ruşinosului sistem colonial sub zoluţia va ti prezentată spre e- feritor la rolul Partidului Comu
tul Consiliului Central al Fron să depună toate eforturile pen şi Africa a luat o amploare şi toate formele şi manifestările xaminare apropiatului Congres nist din India în viaţa internă
mai mare. lui. a! Partidului Comunist din In a ţării, se arată că Partidul co
tului Democraţiei Populare, în tru a traduce în viaţă măreţul munist constituie „avangarda
program de înflorire continuă Secretariatul permanent con dia. mişcării democratice, detaşamen
prezent, „AM AJUNS PE O damnă cu asprime folosirea In primul capitol al rezoluţiei tul cel mai conştient al ei”. Con
a patriei noastre socialiste, pen siliul Naţional al Partidului Co
CULME DE UNDE SE ÎNFĂ O.N.U. de către imperialişti intitulat „India in lumea nouă", munist din India face apel la u-
tru apărarea păcii. se tace o apreciere a actualei nitatea de acţiune a tuturor for
ŢIŞEAZĂ LIMPEDE PRIVE pentru înăbuşirea libertăţii şi situaţii internaţionale şi a rolu ţelor democratice din ţară.
TRĂIASCĂ VICTORIA IN A- lui Indiei pe arena internaţio
LIŞTEA VIITORULUI AIINU- independenţei poporului con nală. In rezoluţie se arată că „Să apărăm şi să consolidăm
LEGERI A FRONTULUI DE
NAT AL PATRIEI NOASTRE. gelez şi pentru restabilirea In
MOCRAŢIEI POPULARE!
DE PE POZIŢIILE CUCERITE
r&x'- Congo a dominaţiei coloniale. politica externă“ — astfel este Laos.
Poporul belgian luptă împotriva „Asasinarea lui Patrice Lumum- Adunarea festivă consacrată intitulat capitolul rezoluţiei în Potrivit ultimelor ştiri, detaşamentele
politicii de pregătire a unui ba şi a colegilor săi, se sublini celei de-a 80-a aniversări care se spune că „politica exter ciankaişiştilor dotate cu armament a-
nou război ază în apel, 'demască încă o a lui William Foster nă a Indiei este una din princi merican modern, au pătruns în provin
data în faţa lumii întregi ţe palele ţinte de atac din partea ciile de nord ale Laosului unde pre
lurile colonialiştilor care urmă imperialiştilor şi adepţilor lor”. gătesc ofensiva împotriva trupelor gu
Partidul comunist — este pri
BRUXELLES 4 (Agerpres). — nui nou război. La această de resc să lipsească poporul con- NEW YORK 4 (Agerpres). — Adunarea s-a desfăşurat sud mul partid din ţară care a e- vernamentale şi forţelor Patet-Lao.
Poporul belgian luptă împotriva monstraţie care a avut loc din golez de independenţă şi să pu TASS transmite : In seara zilei lozincile: „Să se interzică ar Postul de radio „Vocea Paiet Lao«
politicii de pregătire a unui nou iniţiativa unor organizaţii obş nă mina pe bogăţiile lui". de 3 martie in marea sală ma atomică !", „Să se adopte o rnis teza că politica externă de
război şi de amplasare a baze teşti au luat parte personali „Carnegie Hali" a avut loc o lege federală împotriva linşa pace, de anticolonialism, de co aminteşte că intervenţia bandelor cian-
lor militare vest-germane în tăţi cunoscute ale mişcării pen Secretariatul permanent adre adunare festivă consacrată ce jului !“, „Pentru dreptul la laborare cu ţările socialiste şi kaişiste in Laos, constituie o primejdie
Belgia. Ziarul „Drapeau Rouge“ tru apărarea păcii şi ale luptei sează tuturor comitetelor na lei de-a 80-a aniversări a emi muncă!", „Să se restabilească de strînsă prietenie cu statele pentru securitatea ţărilor vecine cu
relatează despre o serie de de antifasciste, printre care Al lard, ţionale de solidaritate cu ţările nentului activist al mişcării co relaţiile diplomatice şi comer Africii şi Asiei, corespunde a- Laos, precum şi pentru pacea in In-
monstraţii ale populaţiei belgie Isabelle Blume şi alţii. din Asia şi Africa, apelul de a muniste şi muncitoreşti inter ciale cu Cuba!“, „Libertate A- devăratelor interese naţionale. dochina.
ne. Recent, sute de patrioţi bel cere demiterea imediată a lui naţionale, William Foster, pre fricii şi independenţă Congou-
gieni s-au adunat în faţa monu Primarul oraşului a interzis Hammarskjoeld din postul de şedintele de onoare al Partidu !SS;
mentului ridicat în amintirea această demonstraţie a oame secretar general al O.N.U., a- lui Comunist din 'S'.H'.Â. 'Acea lu i!", „Trăiască prietenia ame-
victimelor călăilor hitlerişti în nilor muncii belgieni şi cuvîrt- vînd! în vedere rolul ruşinos rlcano-sovietică, garanţie a pă F R A N Ţ A : Pronunfarea sentinfei
apropiere de Baronville pentru ţarfl.e vorbitorilor de teamă ca pe care l-a avut în Congo, de a stă aniversare a coincis cu cea în „procesul celor 5 6 “
a prbtesta cu indignare împotriva ,,nu cumva ca să capete un ca acorda ajutor şi sprijin multi de-a 37-a aniversare a înteme cii. in lumea întreagă 1“, „Să fie
creării do baze militare ale Bun- racter politic“. lateral poporului congolez şi ierii ziarului „The Worker" a- amnistiaţi deţinuţii politici /“ PARIS 4 (Agerpres). — In după- ce a făcut ca ei să fie scoşi cu forţa
guvernului său condus de An- părător consecvent al interese amiaza zilei de 3 martie tribunalul mi din sală şi trimişi sub escortă la în
deswehrului în Belgia şi împo _Dar nici interdicţiile nici ac lor clasei muncitoare ameri etc. in prezidiul adunării au litar din oraşul Rennes, a dat sentin chisoare.
ţiunile poliţiei nu i-au oprit pe cane. luat loc membrii comitetului ţa în aşa-zisul „proces al celor 56“ în
triva politicii de pregătire a u- demonstranţi. care sînt implicaţi algerieni şi fran. Agenţia France Presse subliniază că
Naţional al P.C. din S.U.A. cezi sub acuzaţia de a fi sprijinit ac in momentul în care acuzaţii au fost
zmEsamMBMSMKmimoi tiv mişcarea de eliberare naţională din scoşi din clădirea tribunalului militar
Adunarea a fost deschisă de Algeria. mai multe sute de persoane aflate la
Cronica evenimentelor internaţionale James Jakson. redactor şef al intrarea tribunalului au organizat o
Ca şi în zilele precedente, desfăşu manifestaţie de solidaritate cu cei ju
Săptămîna care a trecut, în centrul saje subliniază că în actuala situaţie Opinia publică internaţională îşi dă ministrului de Externe al Franţei, ziarului „The Worker". El a ci rarea procesului a produs o vie ma decaţi strigînd „Pace în A lgeria!",
atenţiei opiniei publice mondiale a internaţională, intervenţia puterilor co bine seama că nu se poate tolera fap Gouve de Murvilie care continuă să nifestare de solidaritate cu cei acu
continuat să se afle lupta popoarelor lonialiste în Gongo nu poate decît să tul ca Organizaţia Naţiunilor Unite pună tot felul de condiţii pentru înce tit telegramele de felicitare zaţi din partea persoanelor care asistau Acuzaţii au refuzat să se reîntoarcă
împotriva colonialismului, împotriva ducă la agravarea războiului rece, să să servească drept instrument împo perea tratativelor, provocările sîngeroa- la desfăşurarea procesului. Agenţia la tribunal astfel că — relatează Fran-
încercărilor disperate ale colonialişti arunce această ţară şi întregul conti triva libertăţii şî independenţei popoa se puse la cale de uîiracolonialişti în primite de Comitetul Naţional France Presse relatează că în ciuda ce Presse — sentinţa a fost citită în
lor de a-şi menţine dominaţia. nent african într-o situaţie deosebit de relor. Astăzi, mai mult ca oricînd pro oraşul Oran, ca şi declaraţia ininisiru- al P.C. din S.U.A. pentru Wil metodelor de presiune exercitate asupra faţa unei săli goale. Tribunalul a con
primejdioasă. N. S. Hruşciov cheamă punerea sovietică cu privire la reorga lui de război al Franţei Messmer, că liam Foster din partea organe acuzaţilor de judecători şi de forţele de damnat doi algerieni la 14 ani închi
Sentimentul de ură şi uriaşa miş ţările iubitoare de pace să-şi unească nizarea structurii O.N.U. se află pe ,,guvernul francez nu intenţionează ci lor conducătoare şi a reprezen ordine, cei 56 de acuzaţi au refuzat soare, unul la 10 ani, iar alţi 28, la
care de protest stîrnită în lumea în eforturile pentru apărarea libertăţii şl ordinea de zi. Una din principalele taşi de puţin să renunţe la experien tanţilor partidelor comuniste să răspundă numeroaselor întrebări pedepse cu închisoare între unu şi cinci
treagă de asasinarea lui Patrice Lu independenţei republicii Gongo. sarcini ale celei de-a doua etape a ţele atomice în Sahara", toate la un puse de preşedintele tribunalului, fapt ani. Tribunalul a fost nevoit să achite
mumba nu a slăbit în intensitate. Prin sesiunii Adunării Generale este lua loc au demonstrat că cercurile colo din multe ţări. 25 de acuzaţi.
demonstraţiile care au continuat în Dar în loc să ia măsuri drastice =<=
Benjamin Davis a vorbit des
pre rolul lui William Foster în
lupta pentru drepturile negri
lor.
numeroase ţări din toate continentele menite să pună capăt dramei congole rea de măsuri efective pentru ca nialiste din Franţa care deţin îhcă Imagini electorale clin ţările capitaliste
s-a dat o lovitură planurilor colonia ze, secretariatul Organizaţiei Naţiu O.N.U. să corespundă într-adevăr me puternice poziţii în guvern şi armată,
liste, care au încercat prin uciderea nilor Unite, cu sprijinul puterilor oc nirii el, adevăratei situaţii din lume. încearcă prin orice mijloace să-şi men
Iui Luinumba să inspire teamă ome cidentale continuă să tergiverseze a- In Laos ca şi în Gongo, S.U.A. şi ţină privilegiile colonialiste şi să îm
nirii progresiste. Rezultatele au fost plicarea ultimei rezoluţii a Consiliu aliaţii lor continuă să refuze a înţe piedice punerea în aplicare a dreptu
cu totul contrarii celor scontate. Asa lui de Securitate care prevede ca per lege că singura soluţie pentru ieşirea lui la autodeterminare a poporului al
sinii s-au cutremurat în faţa mîniel sonalul belgian să fie înlăturat de pe din criză în această ţară este convo gerian. Potrivit aceloraşi vechi metode
atît de puternice a popoarelor. Gît de teritoriul Congoului. carea unei conferinţe internaţionale la colonialiste acţionează şi Anglia care
ridicule au apărut în aceste zile în care să participe toate statele intere „dăruieşte" constituţii şî crează fede
cercările unor oameni politici occiden Cramponîndu-se de postul de secre sate în restabilirea unui Laos neutrii raţii artificiale în domeniile sale co
tali de a se prezenta în faţa popoa tar general, care a făcut exclusiv jo şi iubitor de pace. Manevrele imperia loniale, un exemplu recent îl consti
relor ca „sincer întristaţi“ de asasi cul «olonialiştllor, Hammarskjoeld ac liste de a-şi menţine în Laos mario tuie planul englez pentru Rhodesia de
narea Iui Lumumba I Dezvăluind fă ţionează ca şi altădată în sensul a- netele lor cu binecuvîntarea unei aşa- nord, care a fost primit cu puternice
ţărnicia acestor diplomaţi şi oameni nulării practice a rezoluţiei. zise. comisii internaţionale de anchetă proteste de populaţia acestei ţări care
de stat americani, ziarul american au înregistrat un nou eşec. Gambod- luptă pentru independenţă.
„New York Post“ i-a denumit „vînă- La adăpostul inactivităţii O.N.U. şl gia şi Rirmania care au fost invitate
tori de capete“ pe aceşti „diplomaţi sub privirile îngăduitoare ale repre să facă parte din această comisie au Vîntnl proaspăt care mătură din
liniştiţi“ care aşteptau demult ca I.u- zentanţilor ei în Gongo, bandele de refuzat să participe la o manevră a cale rămăşiţele colonialismului se face
mutnba să fie înlăturat şi care ar fi trădători ale lui Mobutu, Kasavubu, cărei scop evident este continuarea tot mai puternic simţit şi în ţările A-
bucuroşi ca în Gongo să cadă tot Kalonji, Chombe, desfăşoară noi ac războiului civil în această ţară. In a- mericii Latine. Exemplul Cubei însu
mai multe capete. ţiuni îndreptate spre agravarea situa celaşi timp încercările disperate ale fleţeşte tot mai mult popoarele acestui
ţiei din Gongo. Au stîrnit indignarea forţelor rebelilor de a recuceri impor continent. Semnificative în acest sens
Lecţia aspră a evenimentelor din întregii lumi represiunile sîngeroaso tantul punct strategic Valea Ulcioa- sînt declaraţiile făcute de noul preşe
Congo arată că în această ţară se dezlănţuite de marionetele colonialiş relor, aflat în mîinile trupelor guver dinte al Republicii Brazilia, .1. QuS-
ciocnesc într-o încăierare pe viaţă şi tilor împotriva populaţiei paşnice din dros. Renunţînd la politica falimentară
Luluaburg, oraşul principal al provin
pe moarte două forţe — mişcarea de ciei Kasai. Manifestaţia locuitorilor a- nului legal, au înregistrat o puternică a predecesorului său Kubitschek, pro-
eliberare naţională a poporului congo cestui oraş împotriva marionetelor mo- înfrîngere. Vizita pe care primul mi nunţîndu-se pentru dezvoltarea relaţi
lez simbolizînd continentul african care butiste a arătat încă o dată adeziu nistru al guvernului legal al Laosutui ilor de prietenie cu Uniunea Sovie
se trezeşte iar pe de altă parte forţele nea largă a poporului congolez faţă a făcut-o pe fronturile de luptă, a îri- tică şi cu celelalte ţări socialiste, pen
uniie ale colonialiştilor. Strîns legaţi de guvernul condus de Antoine Gi tilrit hotărîrea forţelor patriotice de a tru restabilirea drepturilor legale ale
de interese comune, colonialiştii vor zenga. lupta pînă la lichidarea totală a re R. P. Chineze la O.N.U., pentru în
să-şi menţină cu orice preţ dominaţia belilor. cetarea provocărilor ruşinoase împotri
în Gongo şi prin acest exemplu să Mai multe ţări afro-asiatice şi-au a- va Cubei revoluţionare, declaraţiile no
demonstreze popoarelor Africii şi al nunţat de pe acum hotărîrea de a fo La Paris au avut loc la începutul ului preşedinte al Braziliei arată oâ
tor continente că este mai bine ca losi apropiata reluare a lucrărilor săptămînii trecute tratative între pre în ţările Americii Latine predomină
ele să-şi plece grumazul în faţa stă- Adunării Generale a O.N.U. pentru re şedintele Franţei, de Gattlle, şi pre tot mai mult glasul raţiunii sănătoase.
pînilor occidentali. punerea în discuţie a situaţiei din şedintele Tunisiei Burghiba, cu care
Congo. Preşedintele Ghanei, Kwame prilej a fost discutată pe larg proble Desfăşurarea evenimentelor interna
Atrăgînd în mod serios atenţia asu Nkrumah, şi-a anunţat sosirea la ma algeriană. In comunicatul comun ţionale din săptămîna care a trecut
pra1 situaţiei grave care o constituie New York la începutul săptămînii vi franco-tunisiap s-a vorbit despre „e- arată odată mai mult că agonia sis
pentru pacea lumii continuarea actua itoare pentru a lua cuvîntul în faţa xistenţa unor posibilităţi şi speranţe temului colonialist este un fapt incon
lelor evenimente din Congo, şeful gu Adunării Generale în problema Con pentru o evoluţie pozitivă şi rapidă" testabil, că provocările puterilor colo
vernului sovietic N. S. Hruşciov a a- goului. a problemei algeriene. Dar o serie nialiste înregistrează noi eşecuri, că
- dresat un important mesaj primului de acţiuni ale cercurilor conducătoare forţele care se pronunţă pentru pace,
ministru al Indiei, Nehru, precum şi Reluarea activităţii O.N.U. ridică cu libertate şi independenţă naţională sî°t
mesaje conducătorilor de state şi de gu mai multă ascuţime ca oricînd proble franceze, care au urmat în zilele ime tot mai puternice şi îşi impun în cele
verne din alte ţări ale Asiei, ' Africii, ma înlăturării principalului vinovat de din urmă voinţa lot
' asasinarea lui Lumumba, Hammarsk diat următoare au arătat duplicita
Europei şi Americii Latine. Aceste me joeld şi reorganizarea structurii O.N.U. tea poziţiei acestor cercuri. Interviul 1. MANEA
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon:. 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar con torni aprobării Direcţiunii Generale P.T.f.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poli grafică „1 Mai“ - Deva.
r