Page 24 - 1961-03
P. 24
P*«. * DRUMUb SOCIAbISMUbOI Mr. 1927
taousnssssi
P iijM lFui e m l : - j - » e s t e juitirrteJljB şlLnl • xUlirrueie sjtisu * jjilintE iB şţjgte
să trăiască m pace
Marele miting al oamenilor muncii din Havana
HAVANA 5 (Agerpres). — S-a motivele să afirmăm că guver pace. Ea nu ameninţă pe ni Semnarea unui acord La L e i p z i g :
împlinit un am de cind poporul nul Imperialist al S.U.A. a fost meni : nici securitatea S.U.A., de colaborare
euban a fost zguduit de trage, asasinul muncitorilor şi solda nici poporul american. Guver Deschiderea Tîrgului internaţional
dia provocată de actul mişeiesc ţilor cuban! nul S.U.A. Insă ameninţă secu sovieto-pakistanez
din portul Havana, unde nava ritatea Cubei şl a poporului ei. de primăvara din 1961
„La Coubre“, încărcată cu mu Cuba, a continuat primul mi Noi vorbim într-un limbaj al CARA6I 5 (Agerpres). — TASS
niţii, a f o s t ,aruncată in aer. Ca nistru, trăieşte în condiţiile u- păcii, Iar guvernul S.U.A. vor transmite: LEIPZIG 5 (Agerpres). — La şi planică a puterii economice a
rezultat al acestui act mişeiesc mii război nedeolarat; Agenţia beşte limbajul ameninţărilor şi 4 martie a avut loc la Leipzig sistemului mondial socialist.
de diversiune a imperialiştilor, centrală de investigaţii a S.U.A. agresiunilor. Dar nici un fel de „Un nou capitol în relaţiile sovieto- şedinţa festivă consacrată des
peste 100 de oameni — munci nu îşi încetează n/ici pentru o ameninţări, nici un fel de agre pakistaneze“, astfel apreciază ziarul chiderii Tîrgului internaţional de O dovadă a colaborării strîn-
tori cubani, soldaţi ai armatei clipă activitatea împotriva Cu siuni, a declarat Castro. nu vor „Leader« semnarea între guvernul primăvară din 1961. La şedinţă se între ţările socialiste în do
revoluţionare şi marinari fran bei, organizează permanent acte putea stăvili înaintarea victo U.R.S.S. şi guvernul Pakistanului a au participat conducători ai Re meniul economic este trecerea la
cezi şi-au găsit moartea. La 4 diversioniste împotriva poporu rioasă a poporului cuban; Ni unui acord de colaborare pentru pros încheierea de acorduri comercia
martie, la Havana în apropie lui cuban. meni şi nimic nu va putea bara pectarea şi explorarea ţiţeiului. Tră publicii Democrate Germane, mi le pe o perioadă de cinci ani.
rea cheiului unde a avut loc ca calea revoluţiei. sătura cea mai interesantă a acordului niştri, reprezentanţi ai partide
tastrofa, a avut loc un mare Fidel Castra a vorbit în a- pakistanezo-sovietic, scrie săptămînalul lor democratice şi ai organizaţi 11. Rau a subliniat că in I960
miting al oamenilor muncii. Tot mănunt despre operaţiunile de In încheiere, Castro a demas „Sunday Post“, este că ruşii nu vor ilor de masă, membri ai delega volumul comerţului R. D. G. cu
aici a fost dezvelit un monu lichidare a bandelor contrare cat activitatea provocatoare şi face decît să ne acorde ajutor şi nu ţările capitaliste (excluzînd Ger
ment în cinstea victimelor di voluţionare în munţii Esicum- ostilă poporului cuban, a reac- vor fi parteneri în exploatarea ţiţeiu ţiilor guvernamentale şi comer mania occidentală şi Berlinul oc
versiunii imperialiste. bray, despre lichidarea bande ţiunii catolice care a slujit în lui. Dacă ţiţeiul va fi descoperit, el va ciale străine sosite la Leipzig, cidental ) a crescut cu 24 la sulă
lor contrarevoluţionare organi totdeauna interesele claselor fi o proprietate a Pakistanului în pro precum şi industriaşi străini, re în comparaţie cu 1959.
La miting au participat pre zate din ordinul Agenţiei cen exploatatoare şi ale imperialis porţie de 100 la sută.
şedintele Cubei, Osvaldo Dortl- trale de Investigaţii în alte re mului şi care în prezent s-a prezentanţi ai unor firme şi so Colectivul uzinei „Ural-
cos, primul ministru Fidel Ca(s- giuni ale Cubei. transformat In a cincea coloană maşzavod“ din Sverdlovsk
tro, membri ai guvernului eu în Cuba. cietăţi străine. a produs de la începerea
ban. Fidel Castro a rostit o am Cuba, a continuat Castro, septenalului 600 escava-
plă cuvintare. este o ţară paşnică, poporul ei Politica S .U .A . în A m erica Latină Printre participanţii la şedinţă toare. Noul escavator ex
doreşte să trăiască în pace, dar se aflau membri ai corpului di perimental „EKG-5“ se
Astăzi, a spus el, cinstim me spaţiul ei aerian este mereu sfrîrneşfe indignare plomatic. deosebeşte de celelalte ti
moria celor care şi-au dat via violat. Acest război în aer se puri prin cupa sa de 5
ţa pentru popor. El au murit va termina în curînd, a subli MEXICO CITY 5 (Agerpres). subliniază „Novedades“, mono- Şedinţa a fost deschisă prin- metri, prin greutatea sa
muncind pentru patrie, pentru Ziarul „Novedades“ a publicat poliştii americani au creat în tr-o scurtă cuvintare de salut redusă şi prin îmbunătă
apărarea poporului lor, a cauzei niat primul ministru al Cubei. un articol in care critică cu as America Latină mari societăţi rostită de primarul general al ţirea sistemului de diri
lor. prime „doctrina Monroe“ pe ca de petrol, fructe, societăţi mini jare.
Mai întîi ne-am consolidat pe re S.U.A. o aplică pentru pro ere, industriale, şi de transpor Leipzigului.
Duşmanii revoluţiei, a. subli movarea politicii lor in Ameri turi. Cu ajutorul acestei doctri A luat apoi cuvîntul II. Rau, Tn clişeu : Noul escava
niat Castro, au vrut să lase pămînt şi stăm temeinic pe el. ca Latină. ne ei au putut „menţine colonia tor „EKG-5“ în curs de
Cuba neînarmată şi fără apă Această doctrină, scrie ziarul, lismul economic şi politic de vicepreşedinte al Consiliului de montare.
rare'. Toemiai de aceea ei s-au Acum începem să întărim şl ce a fost impusă Americii Latine cea mai rea speţă“.
străduit să Împiedice livrarea de către Statele Unite. Ea cons Miniştri al R.D.G., ministru al
de arme Cubei, tocmai do aceea lelalte genuri ale apărării noas tituie o unealtă eficientă cu a- După cum arată ziarul in con Comerţului Exterior şi Internei-
au provocat explozia de pe jutorul căreia continentul ame tinuare, promotoarea acestei doc
„La Coubre“. Amintind1 eveni tre. Va veni ziua cind nimeni rican a fost transformat într-o trine umilitoare a fost în trecut man. El a declarat că în I960
mentele În legătură cu diver moşie sau în zona de influenţă Uniunea panamericană, iar as comerţul dintre Est şi Vest s-a
siunea, Castro a spus: Pe atunci nu va avea curajul să-şi bage a unei mari puteri“. tăzi acest rol revine Organiza extins. Dezvoltarea relaţiilor de
am declarat că avem motive să ţiei statelor americane. Prin in comerţ exterior ale ţărilor socia-
credem că S.U.A. s-au făcut vi nasul în ţara noastră. Folosind „doctrina Monroe“, termediul lor aproape în tot
novate de explozie. Astăzi, la .liste reflectă creşterea continuă
un an, oîrad noi am cunoscut Castro a subliniat că Cuba
bine activitatea Agenţiei cen A
trale de investigaţii a S.U.A. este dispusă să discute împreu
împotriva Cubei, avem toate LA G RENOBLE S -A U Î N C H E I A T L U C R Ă R IL E
nă cu S.U.A. problemele litigi
C o lo c v iu lu i p en tru p ro b le m e le a u to d e te rm i -ai ü
oase în cadrul unor tratative
şi restab ilirii păcii în A lg e ria
bilaterale şi bazate pe princi
, cursul primei jumătăţi a acestui GRENOBLE 5 (Agerpres). In „Carta autodeterminării«, adop tinuarea documentului nu trebuie să
piile egalităţii In drepturi. La 4 marlje şi-a încheiat lucrările tată de participanţii la colocviu, se su ştirbească suveranitatea viitorului stat
„Colocviul pentru problemele autode bliniază că principiul autodeterminării algerian şi nu trebuie să urmărească
S.U.A. însă, a spus el, nu do terminării şi restabilirii păcii in Alge poporului algerian exclude orice re menţinerea privilegiilor apărute ca re
ria“, eare a durat două zile. In înche zolvare unilaterală, precum şi impu zultat al colonizării Algeriei. Dimpo
resc acest lucru. Cuba doreşte ierea lucrărilor a fost adoptată în una nerea vreunui statut „de sus« Alge trivă, trebuie create condiţii in care în
nimitate „Carta autodeterminării“. La riei. viitoarea Algerie independentă toate
si are dreptul să trăiască în colocviu âu participat peste 250 de re naţionalităţile care populează această
prezentanţi ai unor partide şi grupări La autodeterminare se poate ajunge ţară vor trăi in prietenie
secol Statele Unite şi-au afirmat politice, organizaţii obşteşti, sindicate, numai pe calea tratativelor cu guver
uniuni ale tineretului şi alte organiza nul provizoriu al Republicii Algeria, în încheind colocviul de Ia Grenoble.
hegemonia economică şi politică ţii din Franţa. Aceştia au discutat mul legătură cu încetarea focului şi garan preşedintele Comisiei de apărare a
tilateral problemele care preocupă în tarea exprimării libere a voinţei po drepturilor şi libertăţilor individuale a
asupra întregii Americi. mod deosebit în prezent cercurile cele porului algerian. Teritoriul Algeriei subliniat că colocviul s-a bucurat de
mai largi ale opiniei publice franceze este indivizibil şi este intolerabilă îm un mare răsunet în Franţa, întrucit
Lupta pe care o duce Cuba — restabilirea păcii în Algeria, auto părţirea Iui sau detaşarea vreunei părţi el corespunde năzuinţelor păturilor
determinarea poporului algerian şi sta a lui. largi ale populaţiei. Mulţi dintre cei
şi' indignarea multor popoare bilirea de noi relajii reciproce între care nu au putut să participe la el i-au
popoarele Franţei şi Algeriei. La coloc In continuare, Carta arată că garan trimis urări de succes deplin.
ale noastre faţă de politica Sta viul, care a constituit o adevărată tri ţiile unei adevărate autodeterminări
bună publică, au luat cuvîntul cunos Comisia de apărare a drepturilor şi
telor Unite — acestea sînt urmă cuţi fruntaşi politici şi ai vieţii publi sîn t: Desfiinţarea legilor speciale în libertăţilor individuale a hotărât ca în
ce. cunoscuţi jurişti. Toţi au fost uniţi vigoare în prezent în A lifia, elibera viitorul apropiat să organizeze în ora
rile aplicării acestei doctrine, prin dorinţa de a apropia ziua înce rea tuturor deţinuţilor şi internaţilor şul Lille o nouă discuţie In problema
tării războiului din Aluyia, care aduce algeriană. „Carta autodeterminării“ va
conchide „Novedades". mari daune atît Franţei cit şi Algeriei politici, crearea de condiţii pentru li fi trimisă preşedintelui republicii şi gu
şi, abordarea diferită a unor aspecte bertatea individuală şi a activităţii ob vernului.
onouă carte dJ ,espre ale problemei algeriene nu a constituit şteşti etc. Nici un fel de măsuri care
vor fi înfăptuite, se subliniază în con
Patrice LumumLa o piedică pe calea principalului ţel al
colocviului de la Grenoble.
MOSCOVA 5 (Agerpres). - TASS
transmite:
La Moscova a fost editată într-un
tiraj de 175.000 de exemplare culegerea
„Palrice Lumumba. Adevărul despre
crima monstruoasă a colonialiştilor“.
Această carte, editată de Uniunea
Ziariştilor din U.R.S.S., cuprinde do
cumente care demască complotul cri
minal al colonialiştilor şi asasinarea
monstruoasă de către aceştia a Iui Pa-
trice Lumumba, eminent fruntaş al
mişcării de eliberare naţională din A-
frica, erou naţional al poporului con-
golez.
Cartea are peste 200 de pagini.
Şapte ziarişti japonezi au vizitat la începutul acestui an Patru ani de la proclamarea
Cuba, cu care prilej au făcut o serie de fotoreportaje.
In clişeu: La sediul Confederaţiei generale a muncii din
Havana. Pe pancartă scrie „Moarte invadatorilor“ !
Scurte firi «Scurte ştiri independenţei statului Ghana
NOVOSIBIRSK 5 (Agerpres). runului, venind din Leopoldville Li. 6 martie se împlinesc 4 ani de menţinută de colonialişti. Ghana, care progresul economic şi social al popoa
— TASS transmite : la proclamarea independenţei statului este una dintre cele mai bogate ţâri relor noastre“. El a subliniat de ase
unde a dus tratative cu Kasa- Ghana. Poporul din Ghana a luptat ale continentului african, ar fi putut menea în repetate rînduri că inde
de-a lungul secolelor cu colonialiştii deveni o ţară industrială dacă colo pendenţa Ghanei nu va fi deplină
N. S. Hruşciov, prim- secretar vubu. portughezi, olandezi, dar mai ales cu nialiştii n-ar fi înfrînat în mod inten pînă cînd întregul continent african
cel englezi. Coasta de Aur a fost ex ţionat dezvoltarea ei economică. nu va deveni independent.
al C.C. al P.C.U.S., preşedintele TOKIO 5 (Agerpres).—TASS ploatată crunt zeci de ani de către
Consiliului de Miniştri al transmite : colonialiştii britanici care s-au îmbo Poporul şl guvernul Ghanei depune Kojo Botsio, ministrul economiei na
U.R.S.S., a sosit la 5 martie la găţit din jefuirea principalelor bogăţii eforturi susţinute pentru dezvoltarea ţionale al Ghanei a declarat că în
Novosibirsk pentru a participa Peste 5.500.000 de oameni ai ale acestui teritoriu: aur, diamante, economiei. In planul cincinal (1959- îndeplinirea planurilor sale economice, aiX iL a :u Í vV u i >:-'<
la lucrările Consfătuirii frunta muncii din Japonia au început bauxită, minereu de mangan şi altele. 1964) este prevăzută în acest scop Ghana îşi pune mari speranţe in dez
şilor din agricultura regiunilor Ia 4 martie „ofensiva de primă suma de 350 de milioane de lire ster- voltarea colaborării pe acest tărîm ou Ofiţeri de poliţie iranieni manipulînd urnele de vot în ale
vară“ în apărarea drepturilor Mişcarea de eliberare naţională care Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări gerile din august 1960. Tehnica acestor alegeri s-a dovedit atît
şi ţinuturilor Siberiei. lor, pentru pace. In uzine, fa a cunoscut un avînt fără precedent în ţţ socialiste. de dezvoltată, îneît, dezvăluindu-se din plin matrapazlîcuriie
MOSCOVA 5 (Agerpres). brici, la căile ferate, au avut loc Asia şi apoi în Africa, după cel de-al electorale, alegerile au trebuit să fie anulate.
puternice demonstraţii şi greve. doilea război mondial, s-a dezvoltat şi line. Pentru construcţii hidrotehnice Republica Ghana, oare luptă pentru
TASS transmite: în fosta colonie britanică Coasta de (baraje, centrale electrice etc.) a fost dezvoltarea economiei sale, pentru con
La 5 martie în R.S.F.S.R. şi TEI. AVIV 5 (Agerpres). — Aur. Poporul s-a ridicat la luptă ho- alocată suma de 100 milioane de lire solidarea independenţei naţionale, este
TASS transmite: tărlfă împotriva colonialiştilor şi a sterline. solidară cu celelalte ţări afro-asiatice
în alte opt republici unionale ale reuşit ca în 1951 să smulgă guver care şi-au cucerit independenţa. Exem
U.R.S.S. s-au desfăşurat alegeri La 5 martie profesorii de la nului englez o constituţie, prin care in domeniul agriculturii se prevede plul ei însufleţeşte lupta de eliberare
pentru Sovietele locale de depu toate şcolile medii din Izrael au se recunoştea dre.ptul populaţiei lo o creştere de 25 la sută a producţiei naţională a celorlalte popoare care
taţi ai oamenilor muncii. declarat grevă. Aproximativ cale la vot şl formarea unui guvern de cacao, sporirea producţiei de ce mai sînt încă subjiigate de colonia
20.000 de elevi au luat vacanţă în majoritatea lui din africani sub reale, deoarece în prezent ţara este lişti.
In U.R.S.S. sovietele locale forţată. Profesorii au declarat, conducerea lui Kwatne Nkrumah. A- nevoită să importe alimente din străi
sînt alese o dată la doi ani. A- că'greva va continua pînă cind ceasta nu a însemnat nici pe departe nătate. In problema congoleză Republica
nul acesta urmează să tic aleşi cererile lor cu privire la spori acordarea independenţei. Ghana se ridică împotriva maşmaţiu-
în sovietele locale din toate re rea salariilor şi îmbunătăţirea Fonduri Importante sînt alocate pen nilor colonialiştilor în această ţară, ca
publicile unionale un număr de condiţiilor de muncă vor ti sa In alegerile din 1956, cu toate unel tru învăţămînt şi cultură, ocrotirea să şi în întreaga Africă şi se declară so
1.822.000 de deputaţi, cu peste tisfăcute. tirile colonialiştilor şi a agenţilor lor, nătăţii etc. lidară cu lupta dreaptă a poporului
20.000 mai mulţi deputaţi decît Partidul popular, care milita pentru congolez, pentru independenţă naţio
BONN 5 (Agerpres). independenţă naţională a obţinut ma Chezăşia realizării cu succes a pla nală.
in 1959. Conducătorii Bundeswritmini joritatea. Adunarea legislativă creată nurilor sale este politica externă de
HAVANA 5 (Agerptes). vest-german sînt profund neli pe baza rezultatului alegerilor, a ce neutralitate şi pace a Republicii Gha Cu prilejul aniversării a patru ani
Prin explozia unei bombe a- niştiţi de refuzul tineretului de a rut Angliei să acorde independenţa na, de prietenie şi solidaritate cu ţă de lâ înfiinţarea statului independent
intra voluntar în Bundeswehr. naţională Ghanei. Datorită manifesta rile africane. „Sîntem deosebit de in Ghana, poporul romîn, însufleţit de
runcafe. de contrarevoluţionari Buletinul de presă „Wehrpoli- ţiilor puternice ale populaţiei locale teresaţi în menţinerea păcii — a de sentimente de prietenie şl solidaritate
tische Informationen" subliniază guvernul englez a fost nevoit să a- clarat preşedintele Nkrutnah, căci fără faţă de toate popoarele -• care luptă
la 3 martie pe o stradă din Ha că lipsa de voluntari devine pro corde independenţa de stat Ghanei. pace, noi, ţările tinere, nu ne vom pentru cucerirea şi consolidarea inde
vana a fost ucis studentul Men blema numărul unu pentru Bun- putea păstra independenţa cucerită a- pendenţei naţionale, pentru pace, urea
dez Marrero in vîrstă de 20 de deswehr. După cucerirea independenţei, în tit de greu şi nu vom putea asigura ză poporului ghanez noi succes în lup
faţa poporului şi guvernului ghanez ta sa pentru ridicarea ţării din îna
ani. LONDRA 5 (Agerpres). s-a pus problema smulgerii ţării din poierea economică în care au ţinut-o
Această nouă crimă a bande înapoierea economică în care a fost veacuri de-a rîndul colonialiştii.
lor contrarevoluţionare a stirnit !. D R Ă G U S A N U
indignarea profundă a poporu
lui cuban.
YAUNDE 5 (Agerpres). La Liverpool, important cen
La 4 martie secretarul de stat tru industrial al Angliei, a in
adjunct pentru problemele Afri trat în a opta săptămină greva
cii, Mennen Williams a sosit In a peste 1.000 mecanici portuari
oraşul Yaunde, capitala Came care cer majorarea salariilor.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar con lorin aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai"— Deva.