Page 24 - 1961-03
P. 24

P*«. *                                                                            DRUMUb SOCIAbISMUbOI                                                                                                                                                                                     Mr. 1927

                                                                            taousnssssi

P iijM lFui e m l : - j - » e s t e                                                                                     juitirrteJljB şlLnl • xUlirrueie sjtisu * jjilintE iB                                                                                                              şţjgte

        să trăiască m pace

        Marele miting al oamenilor muncii din Havana

   HAVANA 5 (Agerpres). — S-a          motivele să afirmăm că guver­        pace. Ea nu ameninţă pe ni­                  Semnarea unui acord                                                    La L e i p z i g :
împlinit un am de cind poporul         nul Imperialist al S.U.A. a fost     meni : nici securitatea S.U.A.,                   de colaborare
euban a fost zguduit de trage,         asasinul muncitorilor şi solda­      nici poporul american. Guver­                                                                                       Deschiderea Tîrgului internaţional
dia provocată de actul mişeiesc        ţilor cuban!                         nul S.U.A. Insă ameninţă secu­                 sovieto-pakistanez
din portul Havana, unde nava                                                ritatea Cubei şl a poporului ei.                                                                                    de primăvara din 1961
„La Coubre“, încărcată cu mu­             Cuba, a continuat primul mi­      Noi vorbim într-un limbaj al                   CARA6I 5 (Agerpres). — TASS
niţii, a f o s t ,aruncată in aer. Ca  nistru, trăieşte în condiţiile u-    păcii, Iar guvernul S.U.A. vor­             transmite:                                                                 LEIPZIG 5 (Agerpres). — La                   şi planică a puterii economice a
rezultat al acestui act mişeiesc       mii război nedeolarat; Agenţia       beşte limbajul ameninţărilor şi                                                                                     4 martie a avut loc la Leipzig                  sistemului mondial socialist.
de diversiune a imperialiştilor,       centrală de investigaţii a S.U.A.    agresiunilor. Dar nici un fel de               „Un nou capitol în relaţiile sovieto-                                şedinţa festivă consacrată des­
peste 100 de oameni — munci­           nu îşi încetează n/ici pentru o      ameninţări, nici un fel de agre­            pakistaneze“, astfel apreciază ziarul                                   chiderii Tîrgului internaţional de                 O dovadă a colaborării strîn-
tori cubani, soldaţi ai armatei        clipă activitatea împotriva Cu­      siuni, a declarat Castro. nu vor            „Leader« semnarea între guvernul                                        primăvară din 1961. La şedinţă                  se între ţările socialiste în do­
revoluţionare şi marinari fran­        bei, organizează permanent acte      putea stăvili înaintarea victo­             U.R.S.S. şi guvernul Pakistanului a                                     au participat conducători ai Re­                meniul economic este trecerea la
cezi şi-au găsit moartea. La 4         diversioniste împotriva poporu­      rioasă a poporului cuban; Ni­               unui acord de colaborare pentru pros­                                                                                   încheierea de acorduri comercia­
martie, la Havana în apropie­          lui cuban.                           meni şi nimic nu va putea bara              pectarea şi explorarea ţiţeiului. Tră­                                  publicii Democrate Germane, mi­                 le pe o perioadă de cinci ani.
rea cheiului unde a avut loc ca­                                            calea revoluţiei.                           sătura cea mai interesantă a acordului                                  niştri, reprezentanţi ai partide­
tastrofa, a avut loc un mare              Fidel Castra a vorbit în a-                                                   pakistanezo-sovietic, scrie săptămînalul                                lor democratice şi ai organizaţi­                 11. Rau a subliniat că in I960
miting al oamenilor muncii. Tot        mănunt despre operaţiunile de          In încheiere, Castro a demas­             „Sunday Post“, este că ruşii nu vor                                     ilor de masă, membri ai delega­                 volumul comerţului R. D. G. cu
aici a fost dezvelit un monu­          lichidare a bandelor contrare­       cat activitatea provocatoare şi             face decît să ne acorde ajutor şi nu                                                                                    ţările capitaliste (excluzînd Ger­
ment în cinstea victimelor di­         voluţionare în munţii Esicum-        ostilă poporului cuban, a reac-             vor fi parteneri în exploatarea ţiţeiu­                                 ţiilor guvernamentale şi comer­                 mania occidentală şi Berlinul oc­
versiunii imperialiste.                bray, despre lichidarea bande­       ţiunii catolice care a slujit în­           lui. Dacă ţiţeiul va fi descoperit, el va                               ciale străine sosite la Leipzig,                cidental ) a crescut cu 24 la sulă
                                       lor contrarevoluţionare organi­      totdeauna interesele claselor               fi o proprietate a Pakistanului în pro­                                 precum şi industriaşi străini, re­              în comparaţie cu 1959.
  La miting au participat pre­         zate din ordinul Agenţiei cen­       exploatatoare şi ale imperialis­            porţie de 100 la sută.
şedintele Cubei, Osvaldo Dortl-        trale de Investigaţii în alte re­    mului şi care în prezent s-a                                                                                        prezentanţi ai unor firme şi so­                      Colectivul uzinei „Ural-
cos, primul ministru Fidel Ca(s-       giuni ale Cubei.                     transformat In a cincea coloană                                                                                                                                        maşzavod“ din Sverdlovsk
tro, membri ai guvernului eu­                                               în Cuba.                                                                                                            cietăţi străine.                                   a produs de la începerea
ban. Fidel Castro a rostit o am­          Cuba, a continuat Castro,                                                                                                                                                                                septenalului 600 escava-
plă cuvintare.                         este o ţară paşnică, poporul ei      Politica S .U .A . în A m erica Latină                                                                                 Printre participanţii la şedinţă                toare. Noul escavator ex­
                                       doreşte să trăiască în pace, dar                                                                                                                         se aflau membri ai corpului di­                    perimental „EKG-5“ se
  Astăzi, a spus el, cinstim me­       spaţiul ei aerian este mereu         sfrîrneşfe indignare                                                                                                plomatic.                                          deosebeşte de celelalte ti­
moria celor care şi-au dat via­        violat. Acest război în aer se                                                                                                                                                                              puri prin cupa sa de 5
ţa pentru popor. El au murit           va termina în curînd, a subli­         MEXICO CITY 5 (Agerpres).                 subliniază „Novedades“, mono-                                              Şedinţa a fost deschisă prin-                   metri, prin greutatea sa
muncind pentru patrie, pentru                                                 Ziarul „Novedades“ a publicat             poliştii americani au creat în                                          tr-o scurtă cuvintare de salut                     redusă şi prin îmbunătă­
apărarea poporului lor, a cauzei       niat primul ministru al Cubei.       un articol in care critică cu as­           America Latină mari societăţi                                           rostită de primarul general al                     ţirea sistemului de diri­
lor.                                                                        prime „doctrina Monroe“ pe ca­              de petrol, fructe, societăţi mini­                                                                                         jare.
                                       Mai întîi ne-am consolidat pe        re S.U.A. o aplică pentru pro­              ere, industriale, şi de transpor­                                       Leipzigului.
  Duşmanii revoluţiei, a. subli­                                            movarea politicii lor in Ameri­             turi. Cu ajutorul acestei doctri­                                          A luat apoi cuvîntul II. Rau,                      Tn clişeu : Noul escava­
niat Castro, au vrut să lase           pămînt şi stăm temeinic pe el.       ca Latină.                                  ne ei au putut „menţine colonia­                                                                                           tor „EKG-5“ în curs de
Cuba neînarmată şi fără apă­                                                  Această doctrină, scrie ziarul,           lismul economic şi politic de                                           vicepreşedinte al Consiliului de                   montare.
rare'. Toemiai de aceea ei s-au        Acum începem să întărim şl ce­       a fost impusă Americii Latine               cea mai rea speţă“.
străduit să Împiedice livrarea                                              de către Statele Unite. Ea cons­                                                                                    Miniştri al R.D.G., ministru al
de arme Cubei, tocmai do aceea         lelalte genuri ale apărării noas­    tituie o unealtă eficientă cu a-               După cum arată ziarul in con­                                        Comerţului Exterior şi Internei-
au provocat explozia de pe                                                  jutorul căreia continentul ame­             tinuare, promotoarea acestei doc­
„La Coubre“. Amintind1 eveni­          tre. Va veni ziua cind nimeni        rican a fost transformat într-o             trine umilitoare a fost în trecut                                       man. El a declarat că în I960
mentele În legătură cu diver­                                               moşie sau în zona de influenţă              Uniunea panamericană, iar as­                                           comerţul dintre Est şi Vest s-a
siunea, Castro a spus: Pe atunci       nu va avea curajul să-şi bage        a unei mari puteri“.                        tăzi acest rol revine Organiza­                                         extins. Dezvoltarea relaţiilor de
am declarat că avem motive să                                                                                           ţiei statelor americane. Prin in­                                        comerţ exterior ale ţărilor socia-
credem că S.U.A. s-au făcut vi­        nasul în ţara noastră.                  Folosind „doctrina Monroe“,              termediul lor aproape în tot
novate de explozie. Astăzi, la                                                                                                                                                                  .liste reflectă creşterea continuă
un an, oîrad noi am cunoscut              Castro a subliniat că Cuba
bine activitatea Agenţiei cen­                                                                                                                                                                                                                            A
trale de investigaţii a S.U.A.         este dispusă să discute împreu­
împotriva Cubei, avem toate                                                                                                                                                                     LA G RENOBLE S -A U Î N C H E I A T L U C R Ă R IL E
                                       nă cu S.U.A. problemele litigi­
                                                                                                                                                                                                C o lo c v iu lu i p en tru p ro b le m e le a u to d e te rm i -ai ü
                                       oase în cadrul unor tratative
                                                                                                                                                                                                şi restab ilirii păcii în A lg e ria
                                       bilaterale şi bazate pe princi­
                                                                                                                        , cursul primei jumătăţi a acestui                                         GRENOBLE 5 (Agerpres).                          In „Carta autodeterminării«, adop­      tinuarea documentului nu trebuie să
                                       piile egalităţii In drepturi.                                                                                                                               La 4 marlje şi-a încheiat lucrările          tată de participanţii la colocviu, se su­  ştirbească suveranitatea viitorului stat
                                                                                                                                                                                                „Colocviul pentru problemele autode­            bliniază că principiul autodeterminării    algerian şi nu trebuie să urmărească
                                       S.U.A. însă, a spus el, nu do­                                                                                                                           terminării şi restabilirii păcii in Alge­       poporului algerian exclude orice re­       menţinerea privilegiilor apărute ca re­
                                                                                                                                                                                                ria“, eare a durat două zile. In înche­         zolvare unilaterală, precum şi impu­       zultat al colonizării Algeriei. Dimpo­
                                       resc acest lucru. Cuba doreşte                                                                                                                           ierea lucrărilor a fost adoptată în una­        nerea vreunui statut „de sus« Alge­        trivă, trebuie create condiţii in care în
                                                                                                                                                                                                nimitate „Carta autodeterminării“. La           riei.                                      viitoarea Algerie independentă toate
                                       si are dreptul să trăiască în                                                                                                                            colocviu âu participat peste 250 de re­                                                    naţionalităţile care populează această
                                                                                                                                                                                                prezentanţi ai unor partide şi grupări             La autodeterminare se poate ajunge      ţară vor trăi in prietenie
                                                                                                                        secol Statele Unite şi-au afirmat                                       politice, organizaţii obşteşti, sindicate,      numai pe calea tratativelor cu guver­
                                                                                                                                                                                                uniuni ale tineretului şi alte organiza­        nul provizoriu al Republicii Algeria, în      încheind colocviul de Ia Grenoble.
                                                                                                                        hegemonia economică şi politică                                         ţii din Franţa. Aceştia au discutat mul­        legătură cu încetarea focului şi garan­    preşedintele Comisiei de apărare a
                                                                                                                                                                                                tilateral problemele care preocupă în           tarea exprimării libere a voinţei po­      drepturilor şi libertăţilor individuale a
                                                                                                                        asupra întregii Americi.                                                mod deosebit în prezent cercurile cele          porului algerian. Teritoriul Algeriei      subliniat că colocviul s-a bucurat de
                                                                                                                                                                                                mai largi ale opiniei publice franceze          este indivizibil şi este intolerabilă îm­  un mare răsunet în Franţa, întrucit
                                                                                                                        Lupta pe care o duce Cuba                                               — restabilirea păcii în Algeria, auto­          părţirea Iui sau detaşarea vreunei părţi   el corespunde năzuinţelor păturilor
                                                                                                                                                                                                determinarea poporului algerian şi sta­         a lui.                                     largi ale populaţiei. Mulţi dintre cei
                                                                                                                        şi' indignarea multor popoare                                           bilirea de noi relajii reciproce între                                                     care nu au putut să participe la el i-au
                                                                                                                                                                                                popoarele Franţei şi Algeriei. La coloc­           In continuare, Carta arată că garan­    trimis urări de succes deplin.
                                                                                                                        ale noastre faţă de politica Sta­                                       viul, care a constituit o adevărată tri­        ţiile unei adevărate autodeterminări
                                                                                                                                                                                                bună publică, au luat cuvîntul cunos­                                                         Comisia de apărare a drepturilor şi
                                                                                                                        telor Unite — acestea sînt urmă­                                        cuţi fruntaşi politici şi ai vieţii publi­      sîn t: Desfiinţarea legilor speciale în    libertăţilor individuale a hotărât ca în
                                                                                                                                                                                                ce. cunoscuţi jurişti. Toţi au fost uniţi       vigoare în prezent în A lifia, elibera­    viitorul apropiat să organizeze în ora­
                                                                                                                        rile aplicării acestei doctrine,                                        prin dorinţa de a apropia ziua înce­            rea tuturor deţinuţilor şi internaţilor    şul Lille o nouă discuţie In problema
                                                                                                                                                                                                tării războiului din Aluyia, care aduce                                                    algeriană. „Carta autodeterminării“ va
                                                                                                                        conchide „Novedades".                                                   mari daune atît Franţei cit şi Algeriei         politici, crearea de condiţii pentru li­   fi trimisă preşedintelui republicii şi gu­
                                                                                                                                                                                                şi, abordarea diferită a unor aspecte           bertatea individuală şi a activităţii ob­  vernului.
                                                                                                                        onouă carte dJ ,espre                                                   ale problemei algeriene nu a constituit         şteşti etc. Nici un fel de măsuri care
                                                                                                                                                                                                                                                vor fi înfăptuite, se subliniază în con­
                                                                                                                         Patrice LumumLa                                                        o piedică pe calea principalului ţel al
                                                                                                                                                                                                colocviului de la Grenoble.
                                                                                                                           MOSCOVA 5 (Agerpres). - TASS
                                                                                                                        transmite:

                                                                                                                           La Moscova a fost editată într-un
                                                                                                                        tiraj de 175.000 de exemplare culegerea
                                                                                                                        „Palrice Lumumba. Adevărul despre
                                                                                                                        crima monstruoasă a colonialiştilor“.

                                                                                                                           Această carte, editată de Uniunea
                                                                                                                        Ziariştilor din U.R.S.S., cuprinde do­
                                                                                                                        cumente care demască complotul cri­
                                                                                                                        minal al colonialiştilor şi asasinarea
                                                                                                                        monstruoasă de către aceştia a Iui Pa-
                                                                                                                        trice Lumumba, eminent fruntaş al
                                                                                                                        mişcării de eliberare naţională din A-
                                                                                                                        frica, erou naţional al poporului con-
                                                                                                                        golez.

                                                                                                                           Cartea are peste 200 de pagini.

     Şapte ziarişti japonezi au vizitat la începutul acestui an             Patru ani de la proclamarea
Cuba, cu care prilej au făcut o serie de fotoreportaje.

      In clişeu: La sediul Confederaţiei generale a muncii din
Havana. Pe pancartă scrie „Moarte invadatorilor“ !

Scurte firi «Scurte ştiri                                                   independenţei statului Ghana

NOVOSIBIRSK 5 (Agerpres). runului, venind din Leopoldville                     Li. 6 martie se împlinesc 4 ani de       menţinută de colonialişti. Ghana, care                                   progresul economic şi social al popoa­
— TASS transmite :                                                          la proclamarea independenţei statului       este una dintre cele mai bogate ţâri                                     relor noastre“. El a subliniat de ase­
                                       unde a dus tratative cu Kasa-        Ghana. Poporul din Ghana a luptat           ale continentului african, ar fi putut                                   menea în repetate rînduri că inde­
                                                                            de-a lungul secolelor cu colonialiştii      deveni o ţară industrială dacă colo­                                     pendenţa Ghanei nu va fi deplină
N. S. Hruşciov, prim- secretar vubu.                                        portughezi, olandezi, dar mai ales cu       nialiştii n-ar fi înfrînat în mod inten­                                 pînă cînd întregul continent african
                                                                            cel englezi. Coasta de Aur a fost ex­       ţionat dezvoltarea ei economică.                                         nu va deveni independent.
al C.C. al P.C.U.S., preşedintele TOKIO 5 (Agerpres).—TASS                  ploatată crunt zeci de ani de către
Consiliului de Miniştri al transmite :                                      colonialiştii britanici care s-au îmbo­        Poporul şl guvernul Ghanei depune                                        Kojo Botsio, ministrul economiei na­
U.R.S.S., a sosit la 5 martie la                                            găţit din jefuirea principalelor bogăţii    eforturi susţinute pentru dezvoltarea                                    ţionale al Ghanei a declarat că în
Novosibirsk pentru a participa            Peste 5.500.000 de oameni ai      ale acestui teritoriu: aur, diamante,       economiei. In planul cincinal (1959-                                    îndeplinirea planurilor sale economice,                                                                                                                                                    aiX iL a :u Í vV u i >:-'<
la lucrările Consfătuirii frunta­      muncii din Japonia au început        bauxită, minereu de mangan şi altele.       1964) este prevăzută în acest scop                                       Ghana îşi pune mari speranţe in dez­
şilor din agricultura regiunilor       Ia 4 martie „ofensiva de primă­                                                  suma de 350 de milioane de lire ster-                                    voltarea colaborării pe acest tărîm ou               Ofiţeri de poliţie iranieni manipulînd urnele de vot în ale­
                                       vară“ în apărarea drepturilor           Mişcarea de eliberare naţională care                                                                             Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări          gerile din august 1960. Tehnica acestor alegeri s-a dovedit atît
şi ţinuturilor Siberiei.               lor, pentru pace. In uzine, fa­      a cunoscut un avînt fără precedent în                                                                           ţţ  socialiste.                                     de dezvoltată, îneît, dezvăluindu-se din plin matrapazlîcuriie
   MOSCOVA 5 (Agerpres).               brici, la căile ferate, au avut loc  Asia şi apoi în Africa, după cel de-al                                                                                                                              electorale, alegerile au trebuit să fie anulate.
                                       puternice demonstraţii şi greve.     doilea război mondial, s-a dezvoltat şi     line. Pentru construcţii hidrotehnice                                       Republica Ghana, oare luptă pentru
TASS transmite:                                                             în fosta colonie britanică Coasta de        (baraje, centrale electrice etc.) a fost                                dezvoltarea economiei sale, pentru con­
   La 5 martie în R.S.F.S.R. şi           TEI. AVIV 5 (Agerpres). —         Aur. Poporul s-a ridicat la luptă ho-       alocată suma de 100 milioane de lire                                    solidarea independenţei naţionale, este
                                       TASS transmite:                      tărlfă împotriva colonialiştilor şi a       sterline.                                                               solidară cu celelalte ţări afro-asiatice
în alte opt republici unionale ale                                          reuşit ca în 1951 să smulgă guver­                                                                                  care şi-au cucerit independenţa. Exem­
U.R.S.S. s-au desfăşurat alegeri          La 5 martie profesorii de la      nului englez o constituţie, prin care          in domeniul agriculturii se prevede                                   plul ei însufleţeşte lupta de eliberare
pentru Sovietele locale de depu­       toate şcolile medii din Izrael au    se recunoştea dre.ptul populaţiei lo­       o creştere de 25 la sută a producţiei                                    naţională a celorlalte popoare care
taţi ai oamenilor muncii.              declarat grevă. Aproximativ          cale la vot şl formarea unui guvern         de cacao, sporirea producţiei de ce­                                    mai sînt încă subjiigate de colonia­
                                       20.000 de elevi au luat vacanţă      în majoritatea lui din africani sub         reale, deoarece în prezent ţara este                                    lişti.
   In U.R.S.S. sovietele locale        forţată. Profesorii au declarat,     conducerea lui Kwatne Nkrumah. A-           nevoită să importe alimente din străi­
sînt alese o dată la doi ani. A-       că'greva va continua pînă cind       ceasta nu a însemnat nici pe departe        nătate.                                                                    In problema congoleză Republica
nul acesta urmează să tic aleşi        cererile lor cu privire la spori­    acordarea independenţei.                                                                                            Ghana se ridică împotriva maşmaţiu-
în sovietele locale din toate re­      rea salariilor şi îmbunătăţirea                                                     Fonduri Importante sînt alocate pen­                                 nilor colonialiştilor în această ţară, ca
publicile unionale un număr de         condiţiilor de muncă vor ti sa­         In alegerile din 1956, cu toate unel­    tru învăţămînt şi cultură, ocrotirea să­                                şi în întreaga Africă şi se declară so­
1.822.000 de deputaţi, cu peste        tisfăcute.                           tirile colonialiştilor şi a agenţilor lor,  nătăţii etc.                                                            lidară cu lupta dreaptă a poporului
20.000 mai mulţi deputaţi decît                                             Partidul popular, care milita pentru                                                                                congolez, pentru independenţă naţio­
                                          BONN 5 (Agerpres).                independenţă naţională a obţinut ma­           Chezăşia realizării cu succes a pla­                                 nală.
in 1959.                                  Conducătorii Bundeswritmini       joritatea. Adunarea legislativă creată      nurilor sale este politica externă de
   HAVANA 5 (Agerptes).                vest-german sînt profund neli­       pe baza rezultatului alegerilor, a ce­      neutralitate şi pace a Republicii Gha­                                     Cu prilejul aniversării a patru ani
   Prin explozia unei bombe a-         niştiţi de refuzul tineretului de a  rut Angliei să acorde independenţa          na, de prietenie şi solidaritate cu ţă­                                 de lâ înfiinţarea statului independent
                                       intra voluntar în Bundeswehr.        naţională Ghanei. Datorită manifesta­       rile africane. „Sîntem deosebit de in­                                  Ghana, poporul romîn, însufleţit de
runcafe. de contrarevoluţionari        Buletinul de presă „Wehrpoli-        ţiilor puternice ale populaţiei locale      teresaţi în menţinerea păcii — a de­                                    sentimente de prietenie şl solidaritate
                                       tische Informationen" subliniază     guvernul englez a fost nevoit să a-         clarat preşedintele Nkrutnah, căci fără                                 faţă de toate popoarele -• care luptă
la 3 martie pe o stradă din Ha­        că lipsa de voluntari devine pro­    corde independenţa de stat Ghanei.          pace, noi, ţările tinere, nu ne vom                                     pentru cucerirea şi consolidarea inde­
vana a fost ucis studentul Men­        blema numărul unu pentru Bun-                                                    putea păstra independenţa cucerită a-                                   pendenţei naţionale, pentru pace, urea­
dez Marrero in vîrstă de 20 de         deswehr.                                După cucerirea independenţei, în         tit de greu şi nu vom putea asigura                                     ză poporului ghanez noi succes în lup­
                                                                            faţa poporului şi guvernului ghanez                                                                                 ta sa pentru ridicarea ţării din îna­
ani.                                      LONDRA 5 (Agerpres).              s-a pus problema smulgerii ţării din                                                                                poierea economică în care au ţinut-o
   Această nouă crimă a bande­                                              înapoierea economică în care a fost                                                                                 veacuri de-a rîndul colonialiştii.

lor contrarevoluţionare a stirnit                                                                                                                                                                                         !. D R Ă G U S A N U
indignarea profundă a poporu­

lui cuban.

YAUNDE 5 (Agerpres).                   La Liverpool, important cen­

La 4 martie secretarul de stat tru industrial al Angliei, a in­

adjunct pentru problemele Afri­ trat în a opta săptămină greva

cii, Mennen Williams a sosit In a peste 1.000 mecanici portuari

oraşul Yaunde, capitala Came­ care cer majorarea salariilor.

        Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar con lorin aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai"— Deva.
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29