Page 28 - 1961-03
P. 28
Dag. 4 DRV M n , sn n iA f is M v i.m Nr. 1928
ffM MJ^u^iiTgaBauaraagr m n a r a m y a r a rfs -r a s s o u x a « naggggHwgBiggi
Sărbătorirea ziarului
9? Daily Worker“
LONDRA 6 (Agerpres). — tea difuzării mai largi a zia
La 5 martie In sala „Albert- rului in rîndurile maselor de
Hall“ — una din cele mai oameni ai muncii şi a spo
mari săli din Londra — s-au ririi tirajului Lui. Referindu-
adunat cîteva mii de prie se la complotul urzit de gu
teni ai ziarului „Daily Wor vernul Macmillan şi Ade-
ker“ pentru a aniversa 31 nauer în legătură cu baze
Revolufia cubana inspiră lupta Tratative imediate cu reprezentanţii de ani de existenţă a acestui le militare care urmează să
ziar al oamenilor muncii din fie puse la dispoziţia trupe
Anglia. Mitingul a fost pre lor vest-germane pe terito
pentru libertate în America Latină
Algeriei luptătoare! zidat de J. Gollan, secretar riul Angliei, Gollan a decla
general al Partidului Comu rat : „Noi spunem: nici un
MEXICO CITY 6 (Agerpres). Agenţia United Press Inter mericii Latine“ şi a chemat po PARIS 6 (Agerpres). nist din Marea Britanie, G. soldat german, mei un tanc
Trăim intr-o epocă, scrie la 5 Matthews, redactai' şef al zia german pe pămintul englez“.
La 5 martie in capitala Mexi national relatează că in momen poarele latino-americane să-şi in Opinia publică franceză cere martie, Etienne Fajon, membru rului „Daily Worker“, Hewlett In sală au răsunat aplauze
cului s-a deschis prima confe tul deschiderii conferinţei peste tensifice eforturile pentru a eli cu insistenţă încetarea războiu ai Biroului Politic al C. C. al Johnson, decanul de Canter- frenetice atunci cină Paul
rinţă latino-americană pentru 1.000 de persoane se aflau în mina dominaţia imperialistă. lui colonial din Algeria pe ca P.C. Francez, in articolul de bury şi Paul Robeson, cunos Robeson a oferit lui Hewlett
suveranitatea naţională, elibe faţa sălii şi ascultau cuvintările Castella a condamnat in cuvîn- lea tratativelor cu guvernul pro fond al ziarului ,,l’Humanité Di cut militant pe târim obştesc. Johnson in dar un album cu
rare şi pace organizată din ini delegaţilor transmise prin difu tarca lui intervenţia imperialistă vizoriu al Republicii Algeria. manche“, in care prăbuşirea co Deschizînd mitingul, G. fotografii şi articole din zia
ţiativa unui grup de personali zoare. Cînd generalul Cardenas militară şi politică în America Potrivit relatărilor presei, o lonialismului este inevitabilă in Matthews, redactor şef al zia rul „Daily Worker". Mişcat
tăţi politice in frunte cu fostul a sosit în sală mulţimea scan Latină respingînd „doctrina Mon- pofida „eforturilor singeroase“ rului „Daily Worker“ a vorbit de ovaţiile calde ale asisten
preşedinte al A4exicului, genera da „Cuba da, yankeii nu!“. roe“. serie de organizaţii sindicale din ale colonialiştilor, care încearcă despre lupta neobosită pe ţei, Johnson a rostit o cu
lul Lazaro Cárdenas. La lucrările departamentul Marna Superioa să-şi menţină cit mai mult do care acest ziar o duce in in vîntare impresionantă in ca
conferinţei iau parte peste 2.000 Delegatul argentinian Alber A luat apoi cuvîntul Vanda ră au dat publicităţii o declaraţie teresul oamenilor muncii en re a subliniat îndeosebi rolul
de delegaţi din ţările latino-ame- to Castella, fost rector al Uni Vasilevska, membră a Consiliu comună în care atrag atenţia minaţia. Lupta pentru tratative glezi, pentru pace şi dezar măreţ ai Uniunii sovietice in
ricane, precum şi reprezentanţi versităţii din La Plata, care a lui Mondial ai Păcii, care a u- asupra necesităţii „tratativelor mare, împotriva creării de lupta pentru pace şi dezar
ai mişcării pentru pace din nu luat cuvîntul a subliniat că „re rat popoarelor din America La directe cu guvernul provizoriu imediate cu guvernul provizoriu baze militare pe teritoriul mare.
voluţia cubană este un exemplu tină succes în lupta pentru pace. al Republicii Algeria referitoa Angliei.
meroase ţări. inspirator pentru toate ţările A- Cuvîntarea ci a fost în repetate re la condiţiile autodeterminării al Republicii Algeria, subliniază Mitingul a fost urmat de
rinduri subliniată prin aplauze. şi încetării focului“. La miting J. Gollan, a ros un concert la care şi-au dat
S-a scandat „Trăiască Rusia, Fajon, este „datoria fiecărui om tit o amplă cuvlntare. El a concursul cintăreaţa sovieti
trăiască pacea !“. că Bela Ruăenko şi Paul Ro
al muncii, fiecărui francez“. relevat activitatea intensă beson, care au fost răsplătiţi
Reprezentantul guvernului cu multă căldură de asis
Puternica dem onstraţie Guineei a declarat: „Cu îngă Declaraţia lui K. Belkassem depusă de ziarul „Daily Wor tenţă.
a ntiim pe riaiistă în Peru duinţa O. N. U. şi a lui Ham-
marskjoeld, colonialiştii l-au u- ker“ şi a subliniat necesita
LIMA 6 (Agerpres). — A- Partidului comunist şi efectua cis pe Lumumba. Toate încercă
proape 100.000 de peruvieni au rea unei reforme agrare anti rile colonialiştilor de a ţine A- CAIRO 6 (Agerpres). — Ci va fi posibil să se înceapă tra D em onstraţie îm potriva sosirii
demonstrat în sprijinul revolu feudale. frica sub dominaţia lor sint însă tind postul de radio Cairo, a- tative in vederea încetării] răz I u l V erw o erd Ia. L on d ra
ţiei cubane şi împotriva impe sortite eşecului“. El a chemat genţia Franice Presse relatează boiului din Algeria“.
rialismului american în cadru! Vorbind la miting, Belaunde, popoarele din America Latină că vice-premîeruil guvernului LONDRA 6 (Agerpres). După ce a străbătut străzile
unui miting uriaş care a avut seiul partidului Acţiunea popu şi Africa să se unească în lupta provizoriu al Republicii Alge Referindu-se la ştiri necon Pe străzile principale ale Lon dintre Hyde Park şi Oxford
loc la 4 martie la Lima. lară, a criticat guvernul pen pentru pace, împotriva colonia ria, Krim Belkassem, care se firmate transmise de unele a- drei a avut loc o demonstraţie Street, grupul demonstranţilor
tru că încearcă să înăbuşe aspi lismului şi imperialismului. află în momentul de faţă în genţil de presă occidentale şi împotriva politicii rasiale a gu s-a îndreptat spre hotelul „Dor
Purtînd pancarte pe care scria raţiile poporului care cere o re capitala R.A.U., a făcut o decla la declaraţii reluate de agen vernului sud-african cu prilejul chester“ unde este găzduit Ver
„Peru da, yankeii nu !", şi „Cu formă agrară. Referindu-se la In cadrul conferinţei au mai raţie cu privire la întrevederi ţia France Presse, potrivit că sosirii in capitala Marii Brita woerd şi a aruncat cu petarde
ba da, yankeii nu !“, manifestan revoluţia cubană, Belaunde a luat cuvîntul James Endicott, le care au avut loc la Rabat in rora ar avea loc de pe acum nii a primului ministru al Uniu în geamurile clădirii. Poliţia
ţii au cerut naţionalizarea în spus că S.U.A. se încăpăţînea- fruntaş al vieţii publice din Ca tre reprezentanţi ai guvernului tratative secrete franco-algerie- nii Sud-Africane, Verwoerd, pen londoneză a intervenit. Intre
treprinderilor americane, elibe ză să urmeze politica de a sili nada, reprezentanţi ai Braziliei, algerian, regele Hassan al II- ne, un purtător de cuvînt auto- tru a participa la conferinţa poliţişti şi manifestanţi au avut
rarea deţinuţilor politici, abro pe cel slab să se plece în faţa Chile, R.P. Chineze şi s-a dat lea al Marocului şi preşedintele riza't algerian a declarat agen loc ciocniri.
garea legii privind interzicerea citire multor telegrame de salut Tunisiei. Burghiba. „In cursul ţiei MEN că actualele discuţii primilor miniştri ai Common-
celui puternic .*18 adresate conferinţei. acestui schimb de vederi — a franco-algeriene nu pot fi con wealthului. -®H-
declarat Belkassem — am a- siderate tratative, ci pentru mo
= 005 Conferinţa îşi continuă lucră juns la concluzia că sînt nece Potrivit relatărilor agenţiei SEKU TURE: Unitatea
rile. sare tratative directe între gu ment simple „contacte consul France Presse, la demonstraţie
H A V A N A : Prima conferinfă vernul provizoriu al Republicii tative“. este singura cale care
M is iu n e a lui Algeria şi guvernul francez... au participat cîteva mii de lon
a muncitorilor agricoli Zilele următoare, a adăugat La Cairo, purtătorul de cu va permite Africii să
Belkassem, ne vor arăta dacă donezi. Manifestanţii purtau
din America Latină vînt al guvernului provizoriu al aibă o soartă proprie
A d o lf B eri© pancarte pe care era scris:
HAVANA 6 (Agerpres). — La tările forestiere din America Republicii Algeria a precizat că VIENA 6 (Agrepres).
Havana şi-a început lucrările Latină, a producătorilor agri „Verwoerd să plece!“, „Nu, A- Intr-o convorbire cu un co
prima conferinţă regională a coli mici şi mijlocii şi vor sta tratativele cu guvernul francez respondent al ziarului austriac
muncitorilor agricoli din ţările bili un program de luptă co nu vor duce la încetarea focu fricii de Sud !“ şi „Amintiţi-vă „Volksstimme“ Seku Turé, pre
Americii Latine. La conferinţă mună împotriva dominaţiei la lui în Algeria decît o dată1 cu de Sharpeville!“. şedintele Republicii Guineea a
participă delegaţi ai organiza tifundiarilor şi monopolurilor recunoaşterea de către Franţa declarat că tragedia din Congo
ţiilor muncitorilor agricoli şi imperialiste în agricultura ţări a independenţei Algeriei. nu poate lua sfirşit pină cind în
ţăranilor din Brazilia, Cuba, lor din America Latină, pentru Congo nu va fi restabilită lega
Mexic, Panama, Chile, Ecuador îmbunătăţirea condiţiilor de a e ş u a i.. litatea. Lichidînd ordinea legală
şi alte ţări din America Lati trai şi de muncă ale oamenilor în Congo, Organizaţia Naţiuni
nă. La conferinţă participă în muncii din domeniul agricultu RIO DE JANEIRO 6 (Ager care ţările din America Latină lor Unite a lipsit totodată po
calitate de j oaspeţi de onoare rii şi silviculturii, pentru efec pres). nu trebuie să intervină. După porul de dreptul la suveranitate
reprezentanţi ai Federaţiei Sin tuarea unor profunde transfor cum transmite agenţia, „preşe a spus Seku Turé.
dicale Mondiale. mări în agricultură. Săptămina trecută a sosit in dintele Quadros i-ar fi declarat
Brazilia trimisul special al pre trimisului preşedintelui Kenne Răspunzind la o întrebare, el
In cele patru zile ale lucră La deschiderea conferinţei a şedintelui Kennedy, Adolf Berle a arătat că pentru Guineea ca
rilor sale, conferinţa va discu luat cuvîntul preşedintele Repu jr., preşedintele aşa-numitului dy că „revoluţia cubană se bu şi pentru întreaga Africă perico
ta probleme referitoare Ia si blicii Cuba, Osvaldo Dorticos, grup special de studiu a situa cură de simpatia noastră şi nu lul cel mai mare il reprezintă
tuaţia economică, politică şi care a transmis delegaţilor la ţiei din America Latină. Ziarele sintem de tel dispuşi să spriji
socială a muncitorilor agricoli conferinţă salutul frăţesc al gu americane au lăsat să se înţe nim o acţiune, indiferent care colonialismul şi imperialismul.
şi a muncitorilor de la exploa vernului revoluţionar al Cubei. leagă că misiunea lui Berle este ar fi ea, organizată în pofida Prezenţa în Africa a trupelor
de a obţine din partea preşedin principiului de neintervenţie in străine şi a unor baze militare
spurâtoare telui Quadros un sprijin deplin afacerile interne ale altor ţări“.
faţă de politica Statelor Unite.
Imediat după sosire Berle a a- Presa braziliană se ocupă la
vut o întrevedere cu preşedintele rindul ei de vizita in Brazilia
a trimisului special al preşedin
V/—»i—>i—>* ;—¦r—» r—*r~*/¦“
Quadros, in cursul căreia, potri telui Ke.nvnedy subliniind că ea străine, a spus el, constituie un
In ultimul timp, In Anglia cine slnt el ? Alice Bacon s-a ^ vit relatărilor agertţiei France s-a terminat cu un eşec total. permanent pericol pentru suve
se duc discuţii interesante în Presse, el „a întreprins un son După cum scria ziarul conser ranitatea noastră şi creează o
jurul unei controverse. Pe întrebat cu mirare: „No/ } daj cu privire la luarea de sanc permanentă primejdie de atra
deapsa cu sptnsurătoarea ţiuni comune împotriva lui Fi vator „Correio da Manha“ „în gere a noastră intr-un confilcf,
trebuie instituită pentru cri producem criminalii şi tot 1 del Castro“. J L J & îv. urmărind scopuri care nu au
minalii de la 21 de ani in trevederea Quadros-Berle s-a nici o legătură cu noi.
( sus, sau pentru cei de la 18 noi ti spînzurâm ?“. f Referindu-se la această între terminat cu un dezacord“. Ziarul C O N G O : Cu îngăduinţa vădită
vedere corespondentul din Rio arată că Adolf Berle şi preşe
intr-adevăr, criminalitatea ^ dintele Quadros „au căzut de a-
in rîndurile tineretului este
o producţie a sistemului ca- cord să constate imposibilitatea
apropierii punctelor lor de ve
ani In sus ? pitalist. 1 de Janeiro al agenţiei France dere“. a comandamentului OJ.U., fortăreaţa Referitor la războiul din Al
Cu „seriozitatea“ caracte Presse subliniază că „potrivit geria, Seku Turé a spus: Nu
„Inceplnd de vineri seara ţj ştirilor primite în cercurile di La rîndul lor corespondenţii Banana a încăput pe mina mai Franţa poartă răspunderea
ristică, englezii se ceartă a- plomatice, reacţia preşedintelui agenţiilor occidentale de presă rebelilor mobutişti pentru continuarea acestui răz
ducind argumente pro şi con şi pină duminică dimineaţa ^ Quadros la „sondajul“ lui Berle relatează că Janio Quadros i-a boi nedrept. Considerăm că este
tra unei alternative sau al a fost categoric negativă. Preşe
teia. — a spus aceeaşi Alice Ba- -j
con, referindu-se la numai ~]
una din cauzele criminali- )
Controversa nu e, in reali tăţii — in programele de te- 1 dintele — transmite agenţia — dat pe faţă de înţeles trimisului şi in interesul poporului francez
tate, attt de absurdă cum levizlune noi nu putem ve- -j a subliniat că pentru el conflic preşedintelui Kennedv că Bra LEOPOLDVILLE 6 (Ager Ciocnirile violente care au a- să se înceapă cit mai repede
L pare la prima vedere. Pen- dea altceva, cu mici excepţii, -j tul dintre Statele Unite şi Cuba zilia va duce o politică de neu pres). — Potrivit ştirilor trans vut loc pe străzile portului Ma- tratative cu adevăraţii repre
(. tru că cei trei ani, dintre deelt numai lupte, împuşcă- ) este o problemă bilaterală în tralitate. mise de corespondentul agenţiei tadi între soldaţii sudanezi şi zentanţi ai poporului algerian.
turi şi acte de violenţă. Prin 1 UP1, trupele O.N.U. au evacuat canadieni din trupele O.N.U. —
18 şt 21, stnt ani bogaţi in
Vorbind despre unitatea sta
delicvenţi criminali, ca in faţa noastră se perindă o Un buget complet — în urma schimbului pe de o parte, şi rebelii mobu telor africane, Seku Turé a de
orice ţară capitalistă. mulţime de persoane care, 1 de focuri cu bandele mobutiste tişti — pe de altă parte, au în ciarat că unitatea africană nu
dacă nu ţin în mină o sticlă 1 al cursei înarm ărilor — baza maritimă militară Ba cetat duminică seara. In prezent este o idee abstractă. Apariţia
Creştei'ea criminalităţii in de vin, atunci mlnulesc un *1 nana. statul major al trupelor O.N.U. ei este legată de interesele co
rîndul tineretului a ajuns pistol“. TOKIO G (Agerpres). hara din partea Partidului so din Leopoldville nu mai are nici mune, de condiţiile similare. U*
t să sperie pină la urmă şi gu- La Banana — fostă bază mi o legătură cu unităţile aflate la
î- vernul 'Marii Britanii. Un co Alături de televiziune, o litară belgiană — se află mari Matadi.
( mitet al Camerei Comune- mulţime de alţi factori con rezerve de arme şi muniţii. Pî-
L lor a fost constituit special tribuie la „educarea“ tinere Camera Inferioară a parla cialist — este cel'mai reacţionar nă acum ea se aîia sub contro După cum anunţă corespon nitatea este singura cale care
mentului japonez a adoptat prin din perioada postbelică“.
(. pentru a studia acest feno- tului englez în spiritul des voturile deputaţilor Partidului Intr-o declaraţie a Partidului lul trupelor O.N.U. Capturarea dentul din Leopoldville al agen va permite Africii să aibă o
j- men. pre care am vorbit. de către bandele rebele a arme ţiei France Presse, în urma in soartă proprie şi-i va da posibi
!• Comitetul studiază proble- liberal-democrat de guvernă- socialist se subliniază că guver lor şi muniţiilor aflate la Ba tervenţiei directe a ambasado litatea să se dezvolte rapid in
Producătorii de criminali mint, proiectul de buget guver nul sprijină, în dauna poporului, nana, cu îngăduinţa vădită a rului american la Leopoldville, condiţii de independenţă.
r ma şi acum, in timp ce pe namental pe exerciţiul financiar marele capital, forţează cursa O.N.U., creează condiţii favora între statui major al trupelor
L străzile Londrei bandele de încearcă zadarnic să-şi spin- i
zure producţia. Spînzurat la 1
[ tineri continuă să-şi facă de 18 sau la 21 de ani. ţinând J 1961. Deputaţii din partea par înarmărilor in conformitate cu bile pentru clica Kasavubu-Mo- O.N.U. şi „autorităţile congole
(. cap atacind, furind, violînd. criminal englez va face loc, ^ tidelor socialist şi comunist, pre „tratatul de securitate“ japono- butu de a dezlănţui un război ze“ a fost încheiată o înţelege
uciglnd, „ăistrîndu-se“ cu cu siguranţă, altui criminal, ^ cum şi alţi deputaţi s-au ridicat american, civil în Congo. re potrivit căreia comandamen F ran fa îş i va r e ir a g e
„jocuri nevinovate“ care — crescut de aceeaşi literatură ¦) împotriva bugetului cursei înar ; tul trupelor O.N.U. a acceptat forfele m iiifara
după declaraţia unei bătrî- mărilor, care satisface interesele să nu trimită întăriri garnizoa din M aroc
ne prostituate londoneze — şi artă a cuţitului şt a ta- ) marelui capital. Num eroşi m ilitari sud^vietnam ezi nei sale din Matadi.
au făcut-o să roşească. întorc arm ele îm potriva RABAT 6 (Agerpres). — Re
vernelor. T Potrivit noului buget, alocă însărcinatul cu afaceri al Su
Se pare că comitetul sus- rile pentru reinarmare sint cele danului la Leopoldville a pro
Ciudat este că nimeni, in j
savantele comitete engleze, -j
l numit s-a oprit, după cum nu izbuteşte să propună o •) mai mari din perioada postbe d icta to ru lu i N go Dinii D iem testat pe lîngă reprezentanţii gele Marocului Hassan al II-
f anunţă organele de presă, a- măsură concretă şi drastică ) lică. Ele au fost sporite oficial O.N.U. în legătură cu agresiu lea, a adresat Ia 5 marţie un
j- supra spinzurătorii, ca una împotriva celor ce educă ti- 1 cu peste 20 miliarde yeni şi se HANOI 6 (Agerpres). — In mului de sud. Ei au adoptat o nea săvîrşită de bandele mobu apel radiodifuzat către popor,
r din soluţiile mai sigure. In- neretul in spiritul crimei şi ^ ridică la 150 miliarde yeni. Vietnamul de sud se intensifică rezoluţie în care declară că sînt tiste împotriva contingentului de în care a anunţat că, în urma
t trebarea este, după cum aţi violenţei. Se vede că e mai ^ lupta împotriva regimului dicta hotărîţi să lupte împreună cu trupe sudaneze din Matadi şi a demersului întreprins pe lîngă
t văzut, dacă această peăeap- uşor să spinzuri un tînăr de j Sporirea cheltuielilor militare torial Ngo Dinh Diem. compatrioţii lor pentru înfăp cerut să fie luate neîntîrziat guvernul francez, între Maroc
18 ani decît să te atingi de ) este „contribuţia“ cercurilor con tuirea programului Frontului şi Franţa a fost încheiat un a-
să să se aplice tinerilor pes- buzunarul celor ce fac averi, ) ducătoare japoneze la aşa-nu- După cum anunţă Agenţia Naţional: răsturnarea lui Ngo măsurile necesare pentru asigu cord cu privire la evacuarea
L te 21 sau peste 18 ani. transformînă editurile, ra mita „colaborare militară“ ja- Vietnameză de Informaţii, 00 Dinh Diem. Agenţia anunţă că tuturor bazelor militare şi şco
dioul, televiziunea, in adevă de soldaţi şi ofiţeri ai armatei în ultimele luni în. provinciile rarea securităţii soldaţilor su lilor aviatice franceze de pe te
O deputată laburistă,. Alice rate fabrici de criminali. pono-americană care prevede sud-vietnameze din provincia Long Xuyen şi Chau Doc încă danezi. ritoriul Marocului, pină în lunc
Bacon, a pus insă comitetul două grupuri de soldaţi au tre
in faţa unei alte dileme: de P. DINESCU sporirea „puterii de apărare“ a Kontun au hotărît să întoarcă cut de partea patrioţilor sud- Un protest similar a adresat
spînzurat, nu-i greu să-i armele împotriva guvernului şi
spinzuri pe criminali, dar armatei japoneze. să sprijine Frontul Naţional de reprezentanţilor O.N.U. coman
„Actualul buget, a declarat in dantul subunităţii sudaneze a
Camera Inferioară deputatul KF luptă pentru eliberarea Vietna vietnamezi. trupelor O.N.U. din Congo. octombrie a.c.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188;. 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
