Page 30 - 1961-03

fr m * i
Tovarăşa Elisabeta Clej este şefa secţiei croitorie pentru femei a cooperativei „Moţul"
din oraşul Brad. in ultima lună. secţia pe care o conduce şi-a realizat sarcinile de plan in
proporţie de 127 la sută. De menţionat că tovarăşa Elisabeta Clej se ocupă cu grijă şi de
calificarea tinerelor din secţie. Pentru toate acestea, in ziua de 5 martie, ea a fost aleasă
deputată in circumscripţia electorală orăşenească nr. 2 Brad.
IN FOTO: Deputata Elisabeta Clej, explicînd tinerei Ro dica Lucaciu cum se face proba
unei rochii pe manechin.
umai produse de bună calitate C O L E C T I V I S T \
Colectivul c!e muncă de la
întreprinderea noastră este for­
mat în majoritate din femei. Fie
manifestă un interes deosebii
pentru a da numai produse de
bună calitate. Printre măsurile
care au fost luate în vederea
îmbunătăţirii calităţii produse­
lor, se numără şi controlul ri­
guros pe faze aî procesului teh­
nologic şi controlul la livrarea
produselor. Datorită acestor mă­
suri, calitatea produselor noas­
tre s-a îmbunătăţit mereu. Anul
acesta, pînă în prezent, nu a-
vem nici-o reclamai ie.
Directivele C.C. al P.M.R. cu
privire la criteriile principale
ale întrecerii socialiste în cins­
tea aniversării a 40 de ani de
Ia înfiinţarea Partidului Comu­
nist din România, au constituit
şi pentru noi un imbold spre
@o u ü €
De cum intri in secţie, te In-
timpină o femeie mică de sta­
tură. Cu multă amabilitate ea
primeşte de fiecare dată pe cei
ce vizitează secţia. Este tova­
răşa Estera Cimpeanu, respon­
sabila secţiei lenjerie bărbăteas­
că a cooperativei meşteşugăreşti
„Mureşul“ din Alba Iulia.
Deşi mic, colectivul acestei
secţii s-a făcut cunoscut şi a-
preciat prin hărnicia şi pricepe­
rea sa în muncă. Cele 7 munci­
toare se bucură de aprecierea u-
nanimă a oamenilor muncii.
Colectivul secţiei lenjerie băr­ plan cu 8 la sută. In ce priveş­
bătească al cooperativei ,,Mure­
şul“ este de mai multe luni frun­
taş. Din luna mai a anului tre­
cut secţia a fost mereu deţină­
toarea steagului de „secţie frun­
taşă“. Meritul este deopotrivă
al tuturor tovarăşelor de aici:
Rozalia Borci, Maria Bărdaş,
Sofia Marta, Maria Şandru, Sil­
via Crişan şi Doina Opruţa.
Muncitoare harnice şi price­
pute intilneşti şi în celelalte
secţii ale cooperativei meşteşu­
găreşti „Mureşul“ din Alba Iu­
lia. La secţia boiangerie şi cu-
răţitorie chimică, sint binecu­
noscute muncitoarele Elisabeta
Klein, Dorina Barbu, Lucreţia
Crăciun şi Maria Deneşan. Pe
lingă faptul că In fiecare lună
îşi depăşesc sarcinile de plan
in medie cu 30-50 la sută, dau
şi o atenţie deosebită calităţii.
Ca urmare, in cursul lunilor ia­
nuarie şi februarie din acest
an, secţia nu a primit nici-o re-
clamaţie cu nrivire la calitatea
lucrului. De altfel, este in preo­
cuparea întregului colectiv al
secţiei, în majoritate femei, să
nu plece nici un client nemul­
ţumit pentru lucrările făcute
aţei.
noi realizări. Pentru ca oame­
nii muncii să primească produ­
se de cea mai bună calitate şi
în sortimente variate, colecti­
vul nostru a hotărît să scoată
noi produse. Astfel, preconizăm
să producem cremă de iaurt
simplu şi cu gem de căpşuni,
smîntînă extra cu 40 la sută u-
nităţi de grăsime. De asemenea,
vom realiza un alt produs „Bă­
noasa“ (brînză cu smintînă) şi
lapte îmbuteliat (la sticlă) pen­
tru consum, lapte bătut şi altele.
în vederea realizării acestor
noi sortimente, au fost luate
deja măsuri. Sperăm ca în cu-
rînd oamenii muncii să poată
beneficia de aceste produse şi
să aprecieze calitatea lor.
Iiig. RODICA GABOR,
şef laborator C.T C. la l.C.l.l.
Simeria
f a a r e /1taj a familiei lui Agneta We­
Mult apreciate pentru hărni­ In raza comunei s-au făcut în
cia lor sint şi muncitoarele din
secţia mături de sorg. In cursul
lunii februarie de pildă, acest
colectiv şi-a depăşit sarcina de
te calitatea, sint de spus numai
cuvinte de laudă. Muncitoare ca
tovarăşa Raveca Bulgărea, Ro­
zalia Bokar şi Silvia Nemeş, ţin
la prestigiul cooperativei. Şi de
aceea au în atenţie in primul
rind calitatea.
Deşire femeile care lucrează
fn cadrul secţiilor cooperativei
meşteşugăreşti „Mureşul“ din
Alba Iulia se pot spune multe
cuvinte. La faptul că secţiile
cooperativei în marea lor majo­
ritate şi-au depăşit sarcinile de
plan ne lunile ianuarie şi fe­
bruarie, au contribuit şi cele 115
femei cooperatoare.
—000—
Slimpoziom
Zilele trecute, Comitetul ra­
ional ai femeilor din Sebeş a
organizat în cinstea Zilei de 8
Martie un simpozion cu tema :
„Realizările regimului demo­
crat-popular în regiunea Hune.
d'oara“.
Cu acbst prilej s a făcut pre­
zentarea câtorva obiective in­
dustriale şi social-culturale în­
făptuite în anii de democraţie
populară in regiunea Hunedoa­
ra şi în special in raionul Sebeş.
Simpozionul, la reuşita căruia
şi-au dat concursul învăţătoarea
Zoie Bozdoc din Daia Română,
inginera Maria Huţu de la fa­
brica „Sebeşul“ şi alte femei
din raion, a fost urmat de un
bogat program artistic.
AST
AGNETA
Agneta Weber, este colecti­
vistă din comuna Girbova. Ea a
fost aleasă deputată. Această
mare cinste i-au acordat-o ce­
tăţenii din Girbova, Reci, Car­
pi niş, Clinic, Deal, Răhău.
Agneta Weber s-a făcut mai
mult cunoscută, atît In satul
natal cit şi prin împrejurimi,
abia după anul 1952, cdnd s-a
înscris în gospodăria agricolă
colectivă.
...Este o femeie trecută de 40
de ani, harnică, modestă şi cin­
stită. Aceste calităţi, care nu
sint decît un rezultat al edu­
cării de către partid, au făcu­
t-o să fie stimată şi apreciată
de către toţi colectiviştii. An
de an, colectivista Agneta We­
ber, a realizat în gospodărie tot
mai multe zile muncă. Numai
in anul trecut, in fişa de pon-
ber, au fost înscrise 538 de zi­
le muncă.
Utemista Maria Vintilă, lucrează în secţia circulare, la
maşinile de tricotat ciorapi, a fabricii „SEBEŞ“. Muncind
pentru a obţine rezultate cil mai bune în cinstea zilei de
8 Martie, ea a reuşit să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească
norma lunară de producţie cu peste 20 la sută.
In clişeu: Tînăra Maria Vintilă, lumină la maşinile cir-
culare de tricotat ciorapi,
; corespondentă
' D m m m m m :M tm u h ü i
Pendró m ew te
L11 m u n c ă
Printre fruntaşele în muncă
din cadrul gospodăriei agricole
colective din Simeria Veche, se
numără şl tovarăşele Raveca
Guruiescu, Ana Ghlnea, Zeno-
via Bîrcean. Lenuţa Munteanu
şi alteie. Fiecare din acestea au
realizat anul trecut între 150 şi
200 zile-muncă. Pentru aceasta,
colectivistele amintite au dus
acasă importante cantităţi de
produse şi sume de bani.
Meritele în muncă ale aces­
tor colectiviste au fost aprecia­
te însă şi prin faptul că 11 s-au
acordat anumite excursii prin
ţară. Astfel, de la începutul a-
nului şi pînă în prezent, 10 co­
lectiviste din Simeria Veche au
vizitat pe cheltuiala gospodă­
riei colective oraşul Bucureşti,
Muzeul Doftana, Muzeul Peleş
din Sinaia ete.
(\
ÎNTRECERE
Zilele trecute, in faţa porţii
fabricii ,,Sebeşul“ era mare a-
glomeraţie pentru că majorita­
tea muncitoarelor se opriseră în
faţa unui grafic care in d ia re­
zultatele întrecerii socialiste.
Fiecare citea cu atenţie şi
parcă nu-i venea să creadă că
aproape jumătate din colectivul
fabricii, e declarat fruntaş in
producţie. Printre fruntaş? pu­
teai veriea multe nume de femei
devenite cunoscute nu numai in
W EBER
ultimii ani multe lucruri fru­
moase. Printre acestea putem
aminti electrificarea şi radiofi-
carea întregii comuni, deschi­
derea unui staţionar dotat cu
aparat Röntgen, împietrulrea
de străzi, amenajarea unui
parc în centrul comunei şl a
unui drum spre satuil Cărpiniş,
începerea construcţiei unoid lo­
cal pentru oficiul poştal din lo­
calitate şi altele. La toate aces­ Artistele colectivei
te lucrări, colectivista Agneta
Weber a fost mereu prezentă.
Prin exemplul sau personal a
mobilizat oamenii la muncă vo­
luntară, făcînd ca Girbova să
sg situeze printre comunele
fruntaşe din raion în ceea ce
priveşte gospodărirea.
Deputată fiind, colectivista
Agneta Weber va depune şi in
viitor eforturi pentru oa cir­
cumscripţia sa să fie mereu
tot mai bine gospodărită.
I. MANEA
COPIII NOŞTRI Femei fruntaşo
SÎNT BINE Î N G R I J I Ţ I
— Stau adesea ţi mă-ntreb:
Oare anii copilăriei mele, mi-
au adus vreo bucurie ? Şi e
foarte greu să-ml amintesc de
aşa ceva. in schimb, necazurile,
mizeria din familia noastră, îmi
apar de fiecare dată in faţă...
Aşa ne spunea acum cîteva
zile tovarăşa Maria Condwra-
che, muncitoare la fabrica de
hlrtie „1 Mai“ din Petreşti,
mamă a 7 copii.
In trecut, copiii, ai căror pă­
rinţi munceau in fabrică, hoi­
năreau pe străzi, prin noroaie,
flămînzi şi prost îmbrăcaţi. As-
tăzi, mamele, care sint mun-
citoare, lucrează fără teama că
li se va Intimpla ceva copiilor
lor, in anii puterii populare
s-a construit şi la fabrica de
hlrtie, o clădire frumoasă şi
spaţioasă. Aici slnt căminul de
zi şi creşa fabricii. Să facem
o vizită.
...Risetele cristaline te Intim- jesc 3 tovarăşe educatoare şt
pină de cum deschizi, uşa. 44
de copii intre 3 şi 7 ard, se
simt aici ca Intr-o lume de
basm. Se joacă, confecţionea­
ză jucării, cintă. învaţă poezii.
După cîteva ore de joc, un
fabrică sau oraş ci şi în întrea­
ga regiune. Iată citeva din a-
cestca.
...Să ne oprim mai ir.tii la
secţia depănat. Aici lucrează
şi Paraschiva Semilie şi Rafila
Radu. In cinstea zilei de 8 Mar­
tie, amindouă au fost în între­
cere şi din această luptă pentru
cit mal multe produse de bună
calitate, în frunte s-a situat Ra­ Cind s-a văzut evidenţiată la
fila Radu, care şi-a depăşit sar­
cinile de plan cu 20 Ia sută.
Un alt loc de muncă impor­
tant din fabrica „Sebeşul“ este
secţia circulare unde lucrează
numai femei. In cinstea zilei de
8 Adartie, multe dintre ele şi-au
depăşit propriile recorduri în
producţie. Florica Petraşcu de
pildă, care în luna ianuarie a
depăşit planul de producţie cu
20 la sută, a reuşit ca în luna
februarie şi in primele zile din
martie, să-şi depăşească sarci­
nile de plan cu 47,2 la sută.
Printre fruntaşele în producţie
de aici se mai numără şi Maria
Răşinaru, Elena Goldea etc.
La secţia încheiat, dintre cele
Şedinţa comisiei de femei
din cadrul gospodăriei agri­
cole colective „30 Decembrie“
din Teiuş se apropia de sfir-
şit. După ce au fost discu­
tate o serie de probleme le­
gate de activitatea comisiei
de femei, citeva colectiviste,
printre care Anuja Ciortea,
Veronica Coleşă, Livia Popa,
Lucreţia Benga şi altele, au
făcut o propunere: să li se
dea sprijinul, lor colectiviste­
lor, să închege un ansamblu
artistic. Propunerea a fost pri­
mită cu unanimă aprobare.
încă de la început s-au în­
scris în acest ansamblu, pes­
te 30 de colectiviste, tinere şi
virstmee. Se punea insă pro­
blema găsirii unui om iniţiat
in probleme artistice, care să
ştie îndruma, regiza şi condu­
ce viitoarele spectacole. Şi a-
tunci s-a ridicai colectivista
Ana Marca:
— Soţul meu, a spus ea. se spectacole nu a însemnat în­
ocupă de mult cu activitatea
artistică, are experienţă in a-
ceastă direcţie şi ne va ajuta.
Toate acestea s-au petrecut
ne la incepuiul lunii ianuarie.
La prima seară de repetiţie
s-au lecturat textele aduse şi
s-an ales cele mai frumoase:
,,Şezătoarea“ şi piesele in­
tr-un act „Să nu crezi in far­
mece“ şi „Răpirea Mitanei“.
...Zilele au trecut. Ansam­
blul de artiste amatoare ale
colectivei, bucurindu-se de
sprijinul conducerii G.A.C. şi
a comitetului comunal de fe­
mei, făcea repetiţii cu asidui­
tate.
La repetiţii participau cu
tragere de inimă şi cu regu­
laritate 35 de colectiviste,
membre ale ansamblului.
In ziua de II februarie, in
sala arhiplină a clubului „I
Mai“ din Teiuş, ansamblul a
prezentat primul spectacol,
care a constituit totodată şi
sAV"^ '
M r. 1P29
înmuncă
somn este binevenit. Cele 3 ca­ AURICA NĂZDRĂVAN,
mere ale căminului de zi cu muncitoare Ia I.C.S. Hunedoara.
paturi curate, îşi primesc mi­
cii oaspeţi. Şi, după somn, o S ili
masă bună şi gustoasă...
¦¦tvsixt-.-c.o fv!
Rozalia şi Niculina Peter,
două surori gemene, nu lipsesc ...J p iL
niciodată de la cămin. Chiar
şi atunci clnd bunica a încer­ «Pmiml i
cat să le ţină acasă, cele două
fetiţe au pltns să meargă la \
cămin. Pentru cei 44 copii de
muncitori din uzină, căminul M§«f?
este un loc drag.
*S ® j
In alte încăperi ale clădirii,
alţi 44 de „voinici" sint bine P®
îngrijiţi in timp ce părinţii lor
lucrează în fabrică, Sint 44 de p liS
cop'i intre 2 luni şi 3 ani, îm­
părţiţi pe trei grupe de vtrste.
— Copiii noştri sint bine în­
grijiţi. spunea tov. Maria Peter,
muncitoare la secţia recupe-
rări. Au tot ce le trebuie: ju­
cării. o mîncare bună şi gus­
toasă. odihnă. De ei se îngri­
6 tovarăşi ca personal viedico-
savitar.
Intr-adevăr, copiii noştri au
o viaţă fericită!
citeva zeci de muncitoare, frun­ SAFTA MAR IŞ,
taşe în întrecerea socialistă colectivistă în satul Aure! Vlai-
sînt tovarăşele Maria Radu cu şi deputată în circumscripţia
şi Elena Pienar, care au depă­ electorală regională nr. 37 Şibot.
şiri de 8 şi respectiv 3 la sută.
Pe Cornelia Sîrbu insă, de la mmm.
secţia finisat, nu a întrecut-o
nimeni. Ea a realizat in ziua yr:>•,-VŢT:
schimbului de onoare, organizat
cu prilejul zilei de 8 Martie, cea
mai mare depăşire pe fabrică. : .A 5
panoul de onoare, nu-i venea
să creadă că ea, o simplă mun­
citoare, poate ca numai într-o
singură zi să finiseze atîtea tri­
cotaje incit să satisfacă, pent'ru
un sezon, cerinţele tuturor cum­
părătorilor din Sebeş. Bineînţe­
les că la obţinerea acestui suc­ m rnş : v.v*x.
ces, alături de ea, au fost si alte I 8%
muncitoare fruntaşe ca Keiper I:Ti| 1
Gerda, Salomia Morar şi altele. rili H
Am mai întilnit fruntaşe in m m m iß
producţie şi in celelalte secţii
ale fabricii: Elena Zahan, Ana mm
Pittini, Klett Anelise, Maria
ţţ '
Lungani etc. Ele sînt stimate
MARÍA CRĂCIUN,
şi apreciate de întregul colectiv. muncitoare din oraşul Cugir şi
deputată în circumscripţia elec­
I. M. torală regională nr. 38 Cugir.
....
]un veritabil succes, rod al ¦PW
unei munci entuziaste. wi t i l i l Ë: mk.
Scenele din „Şezătoarea“, Iii, *3L. m. ¦
care făceau cunoscute reali­ R ik J t»
zările regimului democrat-
popular, care tratau despre a-
devărata egalitate in drepturi
ce există astăzi intre bărbat
şi femeie, care vorbeau des­
pre marea sărbătoare a po­
porului nostru de la 5 martie,
piesele de teatru ce tratau
problema colectivizării, de-
monstrind avantajul muncii
in comun şi lupta pentru
combaterea misticismului, au
fost aplaudate la scenă des­
chisă. Artistele amatoare ale
MARIA CÎNDESCU,
colectivei din Teiuş au dat un învăţătoare din comuna Cui.
spectacol la fel de reuşit şi în
satul Cislei, tot in cursul lu­ Wf-Y-ÚV' if !
nii februarie.
Trebuie menţionat insă jap
tul ca prezentarea acestor
m gm
..... v . . . v 'Ş g g h
.É..-1---I-P---P------!-l--i-l i
ELENA ŞERBAN,
laborantă la întreprinderea mi­
cetarea repetiţiilor. Artiştii a-
matori ai colectivei s au pre­ nieră Barza.
gătit intens. Aceasta a făcut,
ca cel mai reuşit spectacol
să fie prezentat in ziua cind
poporul nostru a votat cu
deplină încredere candidaţii
F.D.P.
V. CHIŞ
Exposape
Ieri s-a deschis la Casa raio­
nală de cultură din Brad o in­
teresantă expoziţie, organizată
in cinstea zilei de 8 Martie.
Pregătită de comisia de femei
a Trustului aurului, expoziţia
cuprinde aspecte multiple din
activitatea femeilor din industrie A
şi agricultură, a femeilor inte­ «Â f
lectuale şi a gospodinelor.
B
Wi0eM.
CRISTINA CRIŞAN,
colectivistă din satul Bărăbanţ
raionul Alba,
Panourile cu fotografii şi foto­
montaje, expuse cu mult gust,
atrag atenţia şi aprecierea vizi­
tatorilor.
FIA IRA IVAŞCU