Page 31 - 1961-03
P. 31
Nr. 1929 DRUMUL SOCIALISMULUI riag ?f
VIAŢA B E PARTID T R U S T U L DE COftfS,
TRUCŢ1I Şl M O N TA JE
Organizaţiile de partid /'ptNE'MiiTne!
9 MARTIE 1961
şi problem ele producţie DEVA : Alerg după o stea / Grupul de şantiere
HUNEDOARA: Alerg după o Deva
stea; PETRO ŞAN I; De la A se
Directivele Congresului al cadrul cărora muncitorii frun partid insă, are datoria să a- nini la A n zi; Rozemarie ţ An ga j e a z ă :
S E B E Ş : Bită ieşi din sa c; AL
III-lea al P.M.R. au trasat un taşi au făcut expuneri cu pri jute mai mult în rezolvarea BA IULIA: Secretul m ilitar’ — 2 ingineri construc-
vast program de dezvoltare a vire Ia metodele lor de mun unor probleme ca îmbunătăţi Soldaţi ţâră uniformă; SI ME
economiei noastre naţionale. In că, reuşindu-se ca în acest fel rea mecanizării evacuării coc RI A: Discipolul diavolului: O-
cadrul planului de şase ani, si- multe echipe rămasie în uxrnă sului de pe rampe, mecaniza RAŞTIE: Pe cărările junglei;
derurglştilor din Hunedoara le să se ridice la nivelul celor rea curăţirii uşilor şl ramelor Nunta lui Fígaro; HAŢEG: - 1 contabil s*aî de
revin sarcini deosebit de im fruntaşe. de la cuptoare etc. De ase Răsfăţatul: BRAD: Hanul din
portante. înfăptuirea lor cere menea, organizaţiile de partid de Spósart; LO N EA: Rozemarie ; şan tier;
din partea fiecărei organizaţii O temeinică m-uncă politică a La oţelăriile Martin nr. 1 şi 2 TEIUŞ : Lanţul; ZLATNA : Se
de partid să-şi îmbunătăţeas fost desfăşurată şl In cadrul trebuie să-şi Îndrepte toată a- - 1 contabiS principal;
că metodele de muncă, să spri secţiilor furnale I şl H Orga tenţia spre obţinerea unor In rióla; !LIA: Departe de patrie ; - 1 şef depozit;
jine iniţiativa creatoare a ma nizaţiile de bază de aici s-au dici calitativi din ce în ce mai - 1 merceolog;
selor. preocupat îndeaproape de re buni. APOLDUL DE S US: N-a fost
zolvarea celor mai Importante În zadar.
Pentru realizarea sarcinilor probleme ale producţiei. Astfel, Organizaţiile de partid tre
trasate de Congresul al III-lea introducerea in fabricaţie şi uti buie să vegheze ca angaja m i L f h 'METEQBQLO&fQ - 1 ataşamentfsi;
al partidului, organizaţiile de lizarea în încărcătura furnale mentele luate de oamenii mun
bază din cadrul Combinatului lor a aglomeratul ui autofon- cii să devină fapte. In întrece HUNEDOARA. SE TOARNA OŢELUL. PENTRU 24 ORE - 1 noriMtor;
siderurgic Hunedoara au desfă cîant a avut ca efect reducerea rea socialistă, ele să acorde a-
şurat o largă muncă politică de consumului specific de cocs şi atenţie evidenţei operative a fe Vremea se menţine frumoasă cu ce jP rezervarea ia sediul
atragere a oamenilor muncii la creşterea indicelui de utilizare. lului cum sînt îndeplinite an rul puţin noros ziua şi cu înseninări
găsirea de noi rezerve pentru Stabilirea tehnologiei şi trece gajamentele de către flecare e- noaptea. Temperatura staţionară va fi g r u p u l u i din strada
sporirea, îmbunătăţirea calită rea la producţia de fontă cu chlpă, schimb, secţie. Experi
ţii şi ieftinirea producţiei de mangan redus a contribuit, de cuprinsă ziua între 9 şi 14 grade iar M în ăsîrti nr. 5 Deva
enţa înaintată trebuie larg noaptea între 1 şi minus 4 grade. Vint
potrivit din sectorul vest şi nord-vest.
metal. asemenea, la creşterea Indice popularizată şi răsptadltâ — ---- :--- EŞ5EF^.-—¦-.... - =3 Dimineaţa ceaţă locală.
Rezultatul acestei munci a lui de utilizare. ca un bun al întregului colec B lfiPUQ8RAMUL
fost fructuos. Colectivele din tiv. Este de datoria agitatorilor
toate secţiile au făcut nume In atenţia organizaţiilor de să desfăşoare o muncă sus
roase propuneri de măsuri teh bază a stat şi problema redu ţinută, să organizeze discuţii
nice şi organizatorice menite să cerii preţului de cost al fontei.
De aceea, agitatorii au avut
ducă la îmbunătăţirea şi per convorbiri cu muncitorii pri pe problemele actuale ale pro 9 MARTIE 1981 S Ă T E N I! SISTEM UL
fecţionarea procesului de pro vind această problemă. Ei au ducţiei şi in special a calităţii.
ducţie. arătat că principala sursă de PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzică popu simfonică; 17,30 Sfatul medicului: D o rifi să p rim ifi ia
reducere a preţului de cost o In întrecerea pentru metal Iară romînească; 6,45 Salut voios de Transpiraţia excesivă ; ÎS,45 Să învă
Este cunoscut că în cadrul constituie reducerea consumu mai mult, de bună calitate şi pionier; 8,00 Din presa de astăzi ţăm limba rusă cîntînd; 19,30 Car dom iciliu cărfile
secţiei laminorul de 650 mm., rilor specifice de materii pri mal ieftin, organizaţiile de par 9,30 Vreau să ştiu; 11,31 Muzică romi net de reporter; 19,50 Din cîntecele
a pornit încă din luna noiem tid din Combinatul siderurgic nească de cameră; 12,10 Cîntece col ţi dansurile popoarelor; 20,30 Evocare preferate ?
brie, valoroasa iniţiativă: „Să me şl materiale. Agitaţia vizu Hunedoara trebuie să se ocupe hcznice; 16,15 Vorbeşte Moscova!
ală a avut un caracter concret, tot mal mult de problemele e- 19,05 Tribuna Radio; 19,45 Transmi * TRIMITEŢI COMANDA
realizăm încă de pe acum In senţiale ale producţiei, pentru sie din Studioul de concerte a con literară: Taras Sevcenko; 21,15 Părinţi Dv. în plic sau pe o carte
dicii de utilizare ai agregatelor mobilizator. Prin lozinci, afişe, rezolvarea în mod operativ a certului orchestrei simfonice a Radio şi copii; 22,00 Arii şi duete din ope
acestora. televiziunii. poştală, pe adresa ¦
planificaţi pentru anul 1961“. grafice, furnaliştii au fost în rete ; 22,23 Simfonia 1 în mi minor UNIUNEA REGIONALA
PROGRAAÎUL I I : 16,30 Muzică
Pe baza studiului făcut, în a- demnaţi să lupte pentru o pro de Dimitrie Cuclin. A COOPERATIVELOR
ducţie sporită, de bună calitate DE CONSUM
ceastă secţie s-au luat o serie
de măsuri tehnico-orgamizato- şi la un preţ de cost redus. t.C.U DEVA
rice: oreşterea vitezei de la. Birourile organizaţiilor de par Secţia
minare, îmbunătăţirea acţionă tid au îndrumat permanent co
rii fierăstralelor pentru tăie mitetele sindicale din secţiile Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic „Cartea prin poştă"
rea la cald a metalului, îmbu furnale de a organiza cit mai Str. George Fnescu nr 40
nătăţirea încălzirii lingourilor temeinic consfătuirile de pro
in gospodăriile agricole colective' Cărţile comandate se ex CARTEA PRIMPOŞTA1
pediază contra ratnburs
In cuptoarele ou propulsie etc. ducţie. In cadrul acestora s-au V**1r~';—>/—*1—>i—>r '/—*/—>r~^r~'r*'r^r /—'r-' r*r*
Comitetul sindicatului, îndru dezbătut sarcinile planului de [ în tre p rin d e re a de industrie locală* J
mat de biroul organizaţiei de producţie pîna în cele mai mici Chemarea la întrecere lansată lapte martă pe cap de vacă fu fiecare sută ha de teren agricol,
de colectiviştii din Cistei. raio rajată va ajunge la 2.200 litri a- numărul bovinelor să însumeze
bază, a organizat întrecerea pe amănunte, elaborîndu-se mă nul Alba, este primită cu multă nual, din care 95 la sută va fi 26 capete la 100 ha. teren, iar 9,Y ASILE ROAITA"
profesii, pentru titlul de cea suri de înlăturare a lipsurilor însufleţire de către tot mai multe livrată statului pe bază de con numărul viţelelor de producţie
mai bună brigadă de I»mina semnalate de muncitori. gospodării agricole colective din tract. Colectiviştii se mai anga să fie egal cu cel al vacilor de din H afeg
tori, cel mai bun manevrant, regiunea noastră. Acest lucru jează printre altele să livreze lapte.
cel mai bun maistru laminator Ca urmare a muncii politice este dovedit şi de faptul că în p ro d u s e şi desface m ă rfu ri p rin u n ifâ file
etc. De asemenea s-au organi desfăşurate de către organiza răspunsurile lor, colectiviştii de din răspunsuri Se angajează în plus, să com erciale de s fa t si c o o p e ra tis te :
zat schimburi de exeprlenţă în ţiile de partid. Indicii de uti pe cuprinsul regiunii îşi iau an Ia chemarea crească cite 90 ovine la suta de
lizare al furnalelor au crescut. gajamente care, in cele mai mul colectiviştilor im Cistei ha. teren agricol. Pe cap de o- ă.
In ultimul timp furnaliştii au te cazuri, depăşesc obiectivele vină să realizeze o producţie dp
¦reuşit să-şi depăşească sarcinile stabilite în chemarea la întrece BBBBBSanBBBBHBIBI peste 45 litri lapte şi cite 2,5 © am ere
de plan. kg. lină, pe care o vor livra
re. Redăm mai jos cîteva spi statului cite 4.500 kg. carne la în întregime statului. corn
Experienţa dovedeşte că a- cuiri din răspunsurile unor gos diferite tipuri de dorm eze; ^
podării agricole colective. Pe măsurtfi p o s ih ilifiă fM o r
° Pentru remorcarea trenuri colo unde organizaţiile de par Anqajamenfs sporite fiecare 100 ha. teren agricol şi, Gospodăria agricolă colectivă divnnuri*pa.tş
lor cu tonaj sporit şi respectarea tid se ocupă de problemele în scopul asigurării hranei ani din satul Bîrcea Mare a înce sca,une*fotolii ta p isa te;
timpului de mers, mecanicii Ioan producţiei, intervine operativ Chibzuind asupra posibilităţi malelor in perioada de stabula- put să-şi dezvolte sectorul zoo
Ciungan, Vasile Ursu şi impie pentru înlăturarea deficienţe lor de care dispun, membrii gos ţie, să insilozeze cite 12 tone tehnic doar în ultimul timp. To [npuri c m trei eşlş
gatul de mişcare Octav Rusu lor, luptă pentru înfăptuirea podăriei agricole colective din porumb siloz pe cap de vacă fu tuşi, analizind posibilităţile de uri biblioteci etc.
din staţia C.F.R. Subcetate, şi-au măsurilor tehnice şi organiza Peştişul Mare (oraşul Ffunedoa- ra jată. care dispun şi ţinînd seama dr-
luat un angajament comun. torice, rezultatele sînt bune. ra), au răspuns chemării la în sprijinul pe care !1 vor primi de S \—11— ! »— I '—J i— ! v—11.! \ / ViJu/u/Urf
Totuşi In cadrul Combinatului trecerea lansată de colectiviştii Hofârîrea colectiviştilor la stat pentru dezvoltarea creş
Respectîndu-se prevederile an siderurgic Hunedoara mai sînt din Cistei, luîndu-şi însemnate terii animalelor, colectiviştii de NUNf
gajamentului, mecanicul Ioan unele secţii unde prevederile angajamente. din Hâş d a t aici s-au angajat prin răspunsul
Ciungan a remorcat un tonaj planului de producţie nu sînt trimis colectiviştilor din Cistei întreprinderea miniera m m m
sporit cu 28 la sută, iar meca îndeplinite. La uzina cocso-chi- Pină la sfîrşitul anului în Importante angajamente şi-au că vor îndeplini întocmai obiec
nicul Vasile Ursu a remorcat un mică există, ce-1 drept, unele curs, ei se angajează să reali luat in întrecere şi colectiviştii tivele prevăzute în chemare. gu s e d iu l In C e r te ju l d e S o s , r a io n u l 321a,
tonaj sporit cu 42 la sută. (1.1- greutăţi în ceea ce priveşte în zeze o încărcătură de 22 vaci din satul Hăşdat. Prin munca
VIU MUNTEANU — corespon deplinirea ritmică a planului la fiecare 100 ha. teren agricol, ce o vor desfăşura în scopul dez Produsele urnei A N G \ J IE /%71 A i
dent). de producţie. Organizaţia de iar la suta de ha. teren să creas voltării creşterii animalelor, ei noastre — din se 1b oe
că cite 39 capete porcine, să de sînt hotar îţi să realizeze pină
° Tinerii din oraşul llunedoa- (Ţ)vinile ţină pină la aceeaşi dată 60 vi Ia sfîrşitul anului o încărcătură mas hm®
n încadraţi in brigăzi utemiste ţele. De asemenea producţia de de cel puţin 20 capete porcine la
de muncă patriotică, au colectat (tJrrrhire din pag l-a)
de la începutul anului şi pină sMaismeM©!8! s u b t e r a n i c a l i f i c a ţ i
in prezent, 3.797 tone fier vechi, cu privire la criteriile principale ale
m care bau predat otelăriilor. miimeimn întrecerii socialiste în cinstea aniver şi aM5<caIIfi©m$i (m ineri« a ju to r i i
(ANOMEI. RADU1.ESCIJ — co
m in eri« m im ă). ^
respondent).
sării a 40 de ani de la înfiinţarea A n g a jă rile se fac numai pe bază de ^
0 Preoeupîndu-se îndeaproape
de popularizarea filmelor, co- Sarcina introducerii tehnicii In sprijinul unei mai bune anul II nu se lasă mai pre Partidului Comunist din Roniînia, să acte, care vor fi depuse de so licitan t odaia ^
leclivul de muncă de la cine noi in toate sectoarele de ac înţelegeri şi însuşiri a cunoş jos. Ei au elaborat in cadrul
matograful „Vasile Roaită“ din tivitate este legată in mod tinţelor de către elevi, un rol oţelăriei noi, două şarje rapi poată fi aplicate cu succes. cu cererea de angajare. J
Teiuş, a depăşit sarcina de plan organic de acţiunea de creş important il are şi cabinetul de sub conducerea maistrului
:pp luna februarie încă în ziua tere a viitorilor muncitori cu tehnic al şcolii, • care dispune Dorin Petreasa şi a prim-t opt- In noile directive se spune Pentru inform aţii suplimentare, cei \
de 24. In această perioadă, fil o înaltă calificare, capabili sa torului A. Pasconi. printre altele: „La aniversarea
mele rulate la Teiuş, au fost vi minuiască noile utilaje, pro de un bogat şi variat mate a 40 de ani de la crearea par interesaţi se vor adresa serviciului k
zionate de 9.542 spectatori (A- duse ale tehnicii moderne. rial didactic. Deosebit de uti Eforturile zilnice pentru în tidului nostru să pornim cu
DRIAN OŢOIU — corespon lă şi cu rezultate frumoase, suşirea de noi cunoştinţe, atît toată hotărîrea la îmbunătăţirea \ cadre al /. Mo Certej. \
O sarcină asemănătoare o este metoda predării lecţiilor la cursuri cit şi in uzină, do calităţii produselor, să deschi
are şi grupul şcolar siderurgic vedesc dorinţa elevilor de a se dem larg frontul luptei pentru
direct In uzină, in faţa utila produse de înalt nivel calitativ
prin ridicarea indicilor tehnico-
dent).
din Hunedoara. Aici, şcoala jelor şi aparatelor, făcindu-se pregăti din toate punctele de economici ai maşinilor, agrega
® Tncă de la 25 februarie a.c., profesională numără peste vedere, pentru ca la termina telor, utilajelor, prin sporirea
colectivul de muncă de la Ocolul durabilităţii şi desăvirşirea fi
Silvic din Orăstîe a realizat, în 800 de elevi care sint pregă rea şcolii, să devină muncitori nisajului produselor, astfel ca
proporţie de 180 la sută, sarci acestea să corespundă tot mai
na de plan trimestrială la re tiţi pentru diferite meserii in D in c a r n e t u l de destoinici. mult condiţiilor create de dez ANUNŢ
coltarea de seminţe pentru pu- voltarea tehnicii şi ştiinţei".
ieţi. S-au evidenţiat brigăzile I ramurile siderurgiei şi meta Faptele lor atestă din plin smgajes&să, Im ed ia t
şi III, brigadierul Vasile Pog- că anul acesta, pe porţile com- Aceasta înseamnă că va trebui să ne în lo ca lita tea P e vas
rlănescu, pădurarii Mihăiln Mi- lurgiei. REPORTER sporim şi mai mult eforturi le. Va tre
hăilescu şi Ioan Polgar. (A. bui să căutăm pe toate căile noi şi sun gestionar dep. alimente
DRÂGAN — corespondent). Programa analitică este ju binatuluit va păşi. cu încrede noi rezerve pentru sporirea calităţii «doi merceologi
produselor noastre. In colaborare cu
° In faţa a peste 500 specta dicios întocmită, astfel că e- in felul acesta demonstraţiile re in viitor, o nouă promoţie comitetul sindicatului şi îndrumaţi în absolvenţi şcoala medie
tori din I.uncoiul de Jos, raio levii, la absolvirea şcolii, au în mod concret. In cadrul cer de muncitori calificaţi. Ei sînt deaproape de către comitetul de partid,
nul Brad, s-a desfăşurat faza in- o pregătire multilaterală. Pe cului pedagogic, se ţin perio convinşi că uzina le deschide va trebui să facem din calitatea pro v inform aţii se primesc la telefon 372
tercomunală a concursului for lingă cunoştinţele de speciali dic referate privind tehnica perspective luminoase pentru ducţiei obiectivul nr. 1 al întrecerii \ L C R, Ao r- Deva
maţiilor artişti -p de amatori. Cel tate necesare calificării intr-o nouă la care participă şi ele desăvirşirea meseriilor lor. In socialiste între echipe, brigăzi, secţii
mai mult au fost apreciate for meserie sau alta, elevii mai vii de la specialitatea respec acest sens, au exemple nenu şi pe profesii. De asemenea va tre.
maţiile de dansuri din Bălţa, primesc cunoştinţe de cultură tivă. mărate : Tripşa Ştefan, Erou bui să sprijinim şi mai mult mişca
I.uncoiul de Sus. Dealul .Mare. generală. Lecţiile expuse sini al Muncii Socialiste, maistru rea de inovaţii. Vom crea toate con
Vălişonra, Hărţăgani şi Săliş- de o călit ale superioară, la un Activitatea practică, elevii principal la reparatul cuptoa diţiile pentru aplicarea cu succes a
tioara, soliştii vocali şi instru nivel accesibil înţelegerii ele din anii II şi III o desfăşoară relor la cală, Cucu Petre, mai
mentişti Petru Savu şi Aurica vilor. în cadrul uzinei, împărţiţi pe stru principal la O. S. M. I, iniţiativelor şi metodelor noi de mun
Moise din Băiţa, Avei Dud din echipe şi meserii şi lucrează Safta Toma, maistru la O.S.M. că.
I.uncoiul de Sus, Ana Moise şi in afara manualelor de spe. direct în producţie sub supra II — oţelăria tineretului, ingi
ionel Radu din Hărlăganj si al cialitate după care se predă, vegherea maiştrilor. Aici ei în nerul chimist Benţa Mircea, Prin introducerea pe o scară tot mai
ţii. (FLORIN BEiNEA — cores profesorii se străduiesc să cep să se deprindă cu tainele inginerul mecanic Popeseu. Se- largă a tehnicii noi în producţie, or
pregătească şi alte lecţii cu meseriei. bastian, Nagy Constantin —
caracter practic, conform spe- energeticul şef al combinatu ganizarea judicioasă a întrecerii socia
cificului şcolii, consultină în Zilele trecute, elevii, din a- lui şi mulţi alţii, care au ab liste si aplicarea metodelor noi de
acest sens cărţi tehnice din nul III B, lucrind la furnalul
biblioteca şcolii, dotată cu p~s- 5, in schimb de onoare, în muncă, vom face ca produsele noastre
cinstea alegerilor, au elaborat solvit şcoala profesională din să capele o apreciere clin ce în ce mai
te 1.300 volume, reviste ele
două şarje de fontă de bună Hunedoara.
specialitate etc. calitate. Nici micii oţeluri din MARIN GIÎEORGHE
pondent)'. i w w v ^ W s . w -.-V- .. -'V W . --•/Wv .'W'V_./V\. bună. VAW /W s^/