Page 32 - 1961-03
P. 32
pai?. 4 DRimnt. snctA u^M P r.m N r. Ift29
¦uUSmaiB ştiri • xdllrruale slipj. • jxlÎliroJ.e şiXrx • xtütmglg * JLa a S f - a a n iv e r s a r e a L ifie a
internaţionale a femeii
i ani ie la întemeierea Rezoluţia conferinţei anuale
a „Mişcării pentru
Partidului Comunist din Elveţia dezarm are nucleara“ din Anglia
GENEVA 7 (Agerpres). — martie 1921 la ZiLricli. In a- LONDRA 7 (Agerpres). Participanţii la conferinţă au
S-au împlinit 40 de ani de nul 1944, ca urmare a unifi Conferinţa anuală a „Mişcării hotărit să propună Partidului
la întemeierea Partidului Co cării Partidului Comunist şi pentru dezarmarea nucleară“, laburist şi Congresului sindica
munist din Elveţia. Ziarul Federaţiei socialiste de stin care a avut loc la Londra, a a- telor britanice organizarea u-
,.Voix Ouvriere“, orgamü doptat o rezoluţie în care con nei campanii naţionale împotriva
central al Partidului Muncii gă a fost format Partidul damnă participarea Angliei la producţiei şi experimentării ar
din Elveţia, scrie despre ca Muncii din Elveţia., in prezent N.A.T.O. şi prezenţa bazelor a- mei nucleare.
lea istorică a Partidului co partidul clasei muncitoare mericane în Anglia. Rezoluţia
munist al cărui Congres de care luptă pentru interesele condamnă de asemenea declara Collins, preşedintele Comite
constituire a avut loc la 5—6 oamenilor muncii din Elve ţia cu privire la politica in do tului executiv al „Mişcării pen
meniu] apărării, adoptată recent tru dezarmarea nucleară", a a-
ţia. de conducerea de dreapta a Par dresat primului ministru Mac-
tidului laburist şi de Congresul
Im portante stieeese a le forţelor sindicatelor britanice, în contra millan şi preşedintelui Kennedy
d em ocratice în alegea* dicţie cu hotărîrile conferinţei
telegrame de protest împotriva
de la Scarborough.
creării bazei de submarine ato
mice de la Holy Loch.
dSn C hile
SANTIAGO 7 (Agerpres). — va avea în senat 13 locuri din- FRÂNTA: lepresalii împotriva Datorită multiplelor mă suri luate pentru calificarea lor, multe dintre cele 1.200 fe
TASS transmite: In alegerile tr-un total de 45. In trecut, el mei care muncesc la 'uzina clc transformatori „Karl Liebknec nt“ din Berlin (R.D.G.), vor fi
parlamentare care au avut Ioc avea 8 senatori. Au fost aleşi intelectualilor care condamnă războiul promovate in posturi de conducere. Astfel, numai in cursul anului 1961, 150 femei vor
ia 5 martie în Chile, au repur toţi cei patru candidaţi propuşi urma diferite şcoli superioare şi de specialitate.
tat o mare victorie forţele de de partidul comunist. Printre Algeria
mocratice din ţară care fac senatorii aleşi se află Luiz Cor- IN FOTO: Renate Kerschberger (stingă), după ce a ter minat tn 1953 facultatea de
parte din Frontul de acţiune vaian, secretar genera! al P.C. PARIS 7 (Agerpres). număr de scriitori şi critici re electromecanică, lucrează ca in giner la uzina „K. Liebkneeht“.
populară (F.R.A.P.). din Chile.
După cum se ştie, reprezen fuză să mai colaboreze la dife In C o reea de sud
Frontul de acţiune populară
tanţilor vieţii culturale franceze rite publicaţii. „Intr-adevăr,
care au semnat „Manifestul ce scrie revista „Lettres Françai Femeile sînt Jipsite
lor 121“ (numărul lor se ridică ses“, cum poate oare un critic
să vorbească despre literatură,
C O N G O : Lupte între trupele in prezent la peste 200) li s-a teatru sau cinematograf, fără de cele mai elementare
interzis să figureze în progra să pronunţe numelp nici unuia
dintre cei care au semnat Ma drepturi
O .N .U . si bandele m obutiste mele posturilor de radio şi tele nifestul ?“.
viziune, spectacolele la oare par SEUL 7 (Agerpres).
Iată de ce intelectualitatea Femeile din Coreea de sud
ticipau au fost interzise în tea sint lipsite de cele mai elemen
franceză protestează fot mai ho- tare drepturi. Ele sînt excluse
BRAZAVILLE 7 (Agerpres). Trupele lui Mobutu au ocupat portul trele care primesc subvenţii din tărît împotriva acestei acţiuni complet de la viaţa politică şi
arbitrare a guvernului. Re socială ; nici o organizaţie de
— Situaţia încordată creată în Matadi, cel mai mare din Congo. Prin partea statului, iar filmele in cent 400 de adori ca mocratică care să lupta pentru
re dau spectacole la pos drepturile femeii nu este admi
Congo în urma numeroaselor Alatadi se înfăptuieşte în linii mari care figurează sînt lipsite de turii1' de televiziune, au organi să in Coreea de sud. Există legi
zat o grevă H" solidaritate cu care impun temeii condiţii feu
incidente dintre trupele O.N.U. aprovizionarea trupelor O. N. U. in sprijin financiar şi in mod prac cei care au avut de suferit de dale de muncă şi trai, legi care
şi bandele iui Alobutu s-a în Congo. tic nu pot rula pe ecranele cine pe urma represiunilor guvernu prevăd că la o muncă egală cu
răutăţit în .ultimele zile şi mai matografelor. lui. Patru sindicate ale ziarişti bărbatul femeia să primească
mult. După cum transmite co Micile garnizoane ale trupelor O.N.U. lor au declarat o grevă de pro doar jumătate din salariul aces
Care sînt consecinţele acestor test împotriva acestor repre tuia ceea ce reprezintă a treia
siuni, cerind să fie garantate parte din minimul necesar pen
respondentul din Brazaville ai din Matadi şi Banana au fost de fapt represalii îndreptate împotriva securitatea ziariştilor si liberta tru trai. Femeile sînt silite să
tea de a-şi îndeplini îndatoririle depună 12—16 ore de muncă
agenţiei BTA, între trupeşe lăsate de comandamentul O.N.U. în oamenilor de cultură francezi profesionale. înrobitoare pe zi. Nu există nici
cele mai elementare măsuri de
O.N.U. şi bandele mobutiste se voia soartei şi au fost silite să capi care au protestat cu hotărîre „Este timpul să se pună ca iliiill securitate a muncii sau concedii
desfăşoară lupte. Comandamen tuleze. împotriva războiului din Alge păt vînătorii împotriva celor ca plătite.
tul O.N.U. care pînă acum a ria? Presa franceză relatează că re au semnat Manifestul, a de
privit cu nepăsare la fărădele După cum transmite corespondentul fpatrele din Paris şi-au redus clarat recent cunoscutul critic „La fabricile de confecţii, sub
gile bandelor mobutiste, a fost din Leopoldville al agenţiei Reuter, in mod considerabil repertoriul. de film Georges Sadoul. Această ochii funcţionarilor unui „birou
vînăt'oare poate ti mortală pen de protecţie a muncii" femeile
nevoit să dea ordin trupelor a- detaşamentul sudanez a înregistrai la Nouă filme care erau gata şi g'll,i i>m 'l'uimill,!it,§ &sH» I . ÜM11Mi jhi l" : sint silite să vină la lucru din-
flate sub steagul O.N.U. să răs tru cinematografia franceză. Ea tr-a cincea zi după ce nasc de
pundă prin foc la atacurile a- Matadi următoarele pierderi: doi urmau să apară pe ecrane şi L
morţi, 13 răniţi şi 12 dispăruţi. Sol nouă filme care se aflau în lu poate ti asemuită numai cu lista teamă de a nu fi date afară“,
cestora. daţii sudanezi rămaşi în viaţă din de cru nu vor mai putea fi prezen vi!> \ , '' ' scrie ziarul „Chosun Ilbo“ din
Un medic francez care a pe taşamentul cu un efectiv de 135 oa tate publicului. Programele pos neagră întocmită de McCarthy 7 martie.
meni au fost dezarmaţi. turilor de radio şi televiziune au la Holywood in 1950". V •* ¦ ' , ' ' . -X . ..v
trecut şase luni în diferite re avut de suferit serios. Un mare
giuni ale Republicii Congo a
declarat corespondentului BTA :
„Soldaţii mobutişti sînt bandiţi, In Algeria, ca şi ui celei alte ţări aliate încă sub teroarea
sălbatică a imperialismului, iemeiie sînt supuse celor mai
boţi şi asasini. Am avut prile PROCESUL DB LA TA LLIN crunte persecuţii pentru că îşi revendică dreptul ia o viaţă
jul să constat că singurii sol omenească.
daţi disciplinaţi din Congo sînt Acuzaţii recunosc crimele bestiale IN FOTO : Abilitări francezi iac „ordine“ în Algeria.
cei credincioşi iui Lumumba. De
cîteva ori eu şi tovarăşii mei ----------------------- ---------- — —!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;--------------- —------------------ -
europeni am nimerit în mîinile camis® îo timpsjf ocupaţiei naziste
lor, însă niciodată nu am fost
batjocoriţi sau jigniţi. Sînt de TALLIN 7 (Agerpres). — fost nevoit să recurgă la for Femeile americane luptă pentru pace.
părere că acestea sînt singu TASS transmite : Răspunzind ţă împotriva unui preot care
rele trupe organizate care pot la întrebările acuzatorului pu refuzase să-şi predea crucea de
să facă ordine în Congo şi să blic în procesul ele la Tallin, aur. După cit se pare, vroia să
salveze ţara de haos“.
vV Gerrets a mărturisit că în sep moară cu crucea, dar i-am împotriva segregaţiei rasiale
tembrie 1942 a participat la a- smuls-o“. O
LEOPOLDVILLE 7 (Agerpres). sasinarea în masă a unor ce
tăţeni cehoslovaci şi germani, Potrivit mărturisirilor acuza NEW YORK 7 (Agerpres). ei Yolande in virstă de şase ani, runcaii in închisorile statelor su nieri s-a alăturat grevei culegă
Sudanul a hotărî! cei maii mulţi de naţionalitate tului în aceleaşi condiţii au fost Esther Shields, coresponden a fost invitată la o şcoală se dice pentru faptul că doresc să torilor de salată din Imperial
evreiască. Asasinatele au fost împuşcate şi victimele aduse cu ta agenţiei TASS transmite: cundară din Brooklyn (stătu 1 spargă barierele rasiale. Valley pentru a se înscrie in
săvîrşite în mica localitate Ka- un al doilea eşalon, sosit din
Berlin. In afară de aceasta, la Numeroase ternei americane
nu ştiu nimic despre Ziua Inter
să-şî retragă levi-Liiva, la 30 km. de Tal Kalevi-Liiva au fost executaţi New York). La o ceremonie fes Cliarleyne Hunter este o altă sindicat şi obţine majorarea sa
trupele din Congo lin, de personalul lagărului in anii 1942—1943 deţinuţi bol naţională a Femeii, deşi tocmai tivă elevele şcolii — negre, albe, finără eroină a acestei lupte. Ea lariului. Lila Carter s-a decla
„lagala“ şi de poliţia de sigu navi din lagărul „lagala“. La muncitoarele americane au ins portoricane — au inminat d-nei s-a prezentat cu curaj şi min rat de acord atunci cind soţul
ranţă „SD“. Gerrets era pe a- aceste execuţii a luat parte şi tituit pentru prima oară această Gabriel o insignă de onoare cu ai a spus : „Chiar dacă ne vor
turaci comandant adjunct al a- Gerrets. une in aula Universităţii din întemniţa, vom continua lupta
Atlanta unde învaţă numai albii,
In şedinţa din 6 martie a zi pentru a sublinia rolul fe inscripţia: „Pentru lupta dv. fără să ia in seamă huiduielile pînă ce vom obţine un salariu
KHARTUM 7 (Agerpres). — cestui lagăr.
Intr-o şedinţă extraordinară gu Acuzatul a arătat că a fost procesului, acuzatul Viik a măr meilor in lupta pentru o viaţă curajoasă şi însufleţită in Sa şi batjocurile huliganilor rasişti. din care să putem trăi”.
vernul Sudanului a hotărit re numit în această funcţie de
tragerea contingentului suda către Erwin Mere, fostul con turisit că, în calitate de gardian mai bună. voarea invăţămîntuiui comun al Dar conducerea universitară a LTn loc de seamă printre lup
nez de trupe din Congo. Aceas ducător al aşa-numiţei poliţii al lagărului „lagala“ a ucis per Şi astăzi pot ti citate numele negrilor şi albilor“. profitat de aceste demonstraţii tătoarele pentru pace îl ocupă
tă hotărîre a fost luată estone de siguranţă, care locu sonal la Kalevi-Liiva in sep rasiste pentru a o exclude „in Milgred Edelman care locuieşte
după ce bandele înarmate ale ieşte în Anglia şi este judecat tembrie 1942 un grup de copii multor temei americane simple In fiecare zi, îndrăzneaţă d-na interesul propriei ei securităţi". la Harlem, ghetoul negrilor din
care işi consacră toate forţele Gabriel, împreună cu Yolande, FxNtn eroine şi la ..Libertyvilla- New Yopk. Cind vecinii ei au
lui Alobutu au atacat subunită în contumacie. ţigani în vlrstă de 3—5 ani. cauzei nobile a luptei pentru in văzul vecinilor rasişti c irc ge“ din districtul Fnvette (Ten- vrut să o aleagă ca membru a
ţile trupelor sbdaneze la Bana Gerrets a arătat că lagărul După cum a declarat Viik, el a progres, pentru pace, împotriva proferau jigniri pline de ura, a nessee). 1;na dintre ele — Gcor- Adunării Legislative a statului,
condus fără teamă pe inca ei gia May Ttirrier, locuieşte în- reacţionarii din comisia electo
na şi Alatadi. „lagala“ a fost construit pe asistat la alte trei execuţii, dar discriminării rasiale. Acum două la şcoala de ia New UN-vi s, ir-un cori împreună cu alţi dij rală nu au permis desemnarea
După cum transmite cores baza unui proiect al lui Mere. in care trebuiau sa înveţe îm maşi şi arendaşi negri care au candidaturii ei.
Acesta din urmă a procedat, de nu a participat personal la ele. săptămîni d-na Gabriel, cu fiica
pondentul din Khartum al a-
genţiei A1EN, motivînd hotărî- asemenea, !a selecţionarea oa- , ------ -— .-gr-1
rea sus-menţionată, guvernul menllor aduşi din Cehoslovacia. Scurte ştiri «Scurte ştiri preună copiii albilor şi ai negri fosl izgoniţi de la termele lor Alte multe femei americane
sudanez a declarat: „Cind s-a Aproximativ 900 de persoane, lor. Prin aceasta ea a insuileţii intrucît au cutezat să se înre luptă pentru pace fiind membre
mai ales femei, bătrini şi co NEW VORK 7 (Agerpres). bucurat de mare succes în rindul pu pe alţii la lupta împotriva dis gistreze şi să ia parte la alegeri. ale unor organizaţii cum sînt
ivit problema congoleză şi gu pii, au fost trimise imediat la criminării rasiale. Patronul pentru care May Tur- Liga internaţională a femeilor
vernul legal al Congoului a ce Kalevi-Liiva. Execuţiile au fost La (i martie, şeful delegaţiei so blicului leton. ner a lucrat timp de 38 ani a pentru pace şi libertate, Comite
rut ajutor Organizaţiei Naţiu făcute pe baza unui plan dina Vilma Rudolph, tînăra femeie
nilor Unite, Sudanul s-a gră
vietice la cea de-a XV-a sesiune a A-
bit să-şi trimită trupe în Con inte stabilit. dunării Generale a O.N.U., A. A. Gro- PARIS 7 (Agerpres). neagră din Clarksville (statul concediat-o tară preaviz. Ea este tul naţional de luptă pentru o
go pentru a participa ia izgo mîko, ministrul Afacerilor Externe al Din ordinul autorităţilor poliţieneşti Tennesse), de trei ori campioană insă ca şi înainte ferm hotărită politică nucleară rezonabilă, Co
nirea colonialiştilor şi a garan După cum a mărturisit acu U R.S.S., a primit pe Râul Roa, mi in dimineaţa zilei de 7 martie ziarul olimpică in 1960, şi-a adus de să continue lupta pentru dreptul mitetul „Jos mîinile de pe Cuba“,
ta unitatea Congoului... Ca re zatul, ei şi Alexandr Laak, co „l’Humanité“ a fost confiscat pentru asemenea o importantă contri negrilor de a participa la vot. Asociaţia culturală a femeilor
zultat al incapacităţii persoa mandantul lagărului, au dc-bîn- nistrul Afacerilor Externe al Gubei, şi că a publicat un material documentar buţie la mişcarea împotriva dis Croitoresde din New York şi de origină africană şi ale altor
nelor cu răspundere din O.N.U. dit „experienţă practică“ în a avut cu ei o convorbire. şi un fotoreportaj despre torturile la criminării rasiale. muncitoarele de la fabricile de organizaţii.
de a se situa pe o poziţie fer ghetoul din Riga. Laak s-a care sînt supuşi cetăţenii de naţionali conserve de carne din Chicago,
ma în privinţa colonialiştilor, spînzurat In Canada în 1960 In după-amiaza zilei de 6 martie, tate algeriană în beciurile poliţiei şi Numeroase femei americane precum si mulţi alţii, au trimis Ziarul „The Worker“ scria
rezolvarea problemei evacuării după publicarea materialelor în închisori. care iau parte activă la această lui Turner şi celorlalţi locuitori săptămina aceasta intr-un edi
belgienilor din Congo depindea care îl demascau ca asasin. A. A. Grornîko s-a întilnit şi a dis DJAKARTA 7 (Agerpres). mişcare sint deţinute astăzi in din „Libertyvillage“ alimente şi torial : „Salutăm femeile mun
de propria lor dorinţă, ceea ce închisorile din statele sudice. citoare care tn cursul ultimului
a creat o anarhie completă în Gerrets a mărturisit că lua cutat cu Nkrurnah, preşedintele Gha-
inelele, ochelarii şi ceasurile nei.
RIGA 7 (Agerpres). — TASS trans
ţară. victimelor care apoi erau dez mite : „Comitetul de luptă pentru eliberarea Diana Judith Nash de la Uni îmbrăcăminte. an au luptat în secţii şi pe li
Ca urmare a inactivităţii re brăcate şi trimise printre două La 6 martie la Riga a luat sfîrşit Republicii Timor“ a dat publicităţii o versitatea din Nasbviile (Tenne- Pe lista fiicelor glorioase ale niile de pichete. Salutăm femeile
şiruri de gardieni spre gToapă. declaraţie în care cere să fie lichidată ssee) şi Ruby Doris Smith din co şi tinerele fete care rezistă cu
prezentanţilor O.N.U. în regiu turneul cunoscutului violonist romîn. colonia portugheză din partea de nord- legiul Spelman (statul Atlanta) poporului american figurează şi curaj atacurilor reacţiunii şi
nile unde staţionau trupele su „Execuţiile, a arătat Gerrets Ştefan Ruha. Artistul a interpretat so est a insulei Timor. sint două tinere temei negre care Lila Carter din Broulee (Cali luptă pentru legea drepturilor.
daneze, ca urmare a faptului că în continuare, se făceau de di- nate de Bacii, Tartini-Kfeisler, Enescu, fornia) care luptă pe un alt tă-
O.N.U. nu a trimis la timp în miPneaţă pînă seara tirziu.
tăriri trupelor sudaneze, guver Groapa era plină de cadavre. Introducerea şi Rondo capriecioso de Autorii declaraţiei, arată corespon ispăşesc o pedeapsă cu închisoa rim — cel sindical. Ea este in Salutăm iemeiie care au un mare
nul Sudanului consideră că per Cind a fost astupată se .mai Saint-Saens şi lucrări ale altor compo dentul din Djakarta al agenţiei Reuter re pentru participarea la o de diană. Împreună ev soţul ei şi rol în lupta pentru pace. Trans
soanele cu răspundere ale auzeau gemete“. Acuzatul a
O.N.U. au comis greşeli serioa mărturisit că a tras personal zitori. Deosebit de reuşită a fost in cheamă pe toţi locuitorii insulei „să monstraţie intr-un bufet din copilul de opt luni ea trăieşte mitem cej mai sincer salut cu
se... De aceea, guvernul Suda cu revolverul în direcţia voci terpretarea pregnantă a Sonatei nr. 2 opună o rezistenţă şi mai dirză şi să-i Rock-Hill (Carolina de Sud). Ele într-o cocioabă înjghebată din rajoaselor temei negre, in spe
nului hotărăşte retragerea tru lor. de George Enescu. alunge pe colonialiştii portughezi de iac parte din cei peste 100 stu- scinduri şi placaj. Această fami- cial celor din Sud, care ţin sus
pelor sale din Congo“. Acuzatul a arătat că el „a Recitalurile violonistului romîn s-au pe acest teritoriu“. * denii si studente care au fost a- lie de muncitori agricoli sezo- steagul libertăţii".
Redacţia şi administraţia ziar ului : str. 6 Marlie nr. 9. Iclelon : 188; 189; 75. Taxa plâtitâ Ln numerar con torm aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — I!parul: Întreprinderea Poli grafică „1 Mai" — Deva.