Page 33 - 1961-03
P. 33
P R O L E T A R I D fN TO A TE TARILE, U N IŢ l-V A l Nicolae Stür
za este prim-
mulsocialismului miner la ori
zontul 30J,-60 a
Anul XIII. Nr. 1930 Joi 9 martie 1961 4 pagini 20 bani minei Musariu,
întreprinderea
rWyiKWMIMMBMt minieră Barza.
Lună de lună
realizează în
semnate depâ.
şiri de plan.
lată-l In foto
grafie la locul
de muncă.
CALITATEA—OBIECTIV PRINCIPAL AL ÎNTRECERII Adunarea fe s tiv i cu prilejul
Produsele noastre La nivelul zilei de 8 Martie
mereu mai bune cerinţelor Ieri după-amiază, in sala cinematografului
V „Filimon Sîrbu“ din oraşul Deva, a avut loc
Colectivul fabricii noastre a de oxizii de fier se va introdu o adunare festivă consacrată celei de-a 51 ani
primit cu entuziasm Directive ce în procesul de preparare o- cumpărătorilor versări a Zilei Internaţionale a Femeii. Cu
le Comitetului Central al Par peraţii de omogenizare a pro acest prilej, tovarăşa Elena Borza, preşedinta
tidului Muncitoresc Romîn că dusului. Tot în scopul îmbună In planul de producţie al întreprin Comitetului regional al femeilor, a făcut o ex
tre toate organele şi organiza tăţirii şi pe mai departe a ca derii de industrie locală „Vasile Roai- punere asupra importanţei zilei de 8 Martie.
ţiile de partid, sindicale şi lităţii lor, colectivul de ingineri, tă" din Haţeg, cea tnai mare pondere Totodată, vorbitoarea a arătat entuziasmul cu
U.T.M. cu privire la criteriile tehnicieni şi maiştri va studia o are sectorul lemn-mobilă, Aici, noi care femeile din regiunea Hunedoara au întîm-
principale ale întrecerii socia posibilitatea măcinării oxidului producem mobilă de bucătărie, mobilă pinat această zi şi aportul acestora la lupta
liste în cinstea aniversării a 40 galben de fier cu nisip cuarţos, pentru camere combinate, diferite ti pentru apărarea păcii.
de ani de la înfiinţarea Parti ceea ce va duce la îmbunătăţi puri de dormeze, divanuri-pat, scaune,
dului Comunist din Romînia. rea fineţei acestui produs. De fotolii tapiţate etc. In încheierea adunării, o formaţie de artişti
asemenea, se află în studiu o amatori de la Combinatul siderurgic Hunedoara,
Să dăm patriei produse de nouă metodă de calcinare a o- îmbunătăţirea continuă a calităţii a prezentat un bogat program artistic.
calitate superioară ! — aceasta xidului galben de fier, în scopul acestor produse a constituit pentru
e principala sarcină pe care de a obţine din acest produs un noi o preocupare de seamă. In această m W^ILIEA JIM (UI! /
ne-o trasează partidul. întregul oxid roşu de fier, complet neu direcţie ne-au însufleţit şi mai mult re
colectiv al fabricii noastre este tru. centele Directive ale Comitetului Cen D U P Ă D O U Ă L U N I DE ÎNTRECERE 1
hotărît să traducă în viaţă a- tral al Partidului cu privire la crite
ceastă sarcină. Pentru anul acesta, sarcina riile principale ale întrecerii socialiste A Î000~a tonă 1
de creştere a productivităţii In cinstea aniversării a 40 de ani de 1
In ultiimi ani fabrica noastră muncii pe întreprindere este cu Ia înfiinţarea Partidului Comunist din
a fost înzestrată cu agregate 27 la sută mai mare decît cea Romînia. oţel peste plan 1
din cele mai moderne. Au fost realizată în anul 1960. Avem
aplicate de asemenea în proce convingerea că şi această sar Pentru a răspunde prin fapte acestei Anul acesta, minerii Văii Jiu mai mare pe bazin. Randamen trase numai in cursul lunii fe t Colectivul oţelăriei Martin nr. 1
sul de producţie noi metode de cină va fi îndeplinită şi depă însufleţite chemări, colectivul nostru a lui au muncit cu mult elan. In tul mediu lunar se cifrează la bruarie. î a Combinatului siderurgic Hu-
muncă, s-a perfecţionat în con şită. şi luat unele măsuri în special pentru cele două luni care s-au scurs 1,300 tone cărbune pe post. 9
tinuu funcţionarea agregatelor, îmbunătăţirea calităţii produselor a- pină in prezent, ei au extras mai
prin aplicarea de inovaţii şi ra Aceasta datorită eforturilor mintite. S-a stabilit de pildă, ca a- mult de 32.700 tone cărbune in La obţinerea acestui succes de 1
pe care le depune colectivul fa tunci cînd introducem în procesul de afara prevederilor planului. seamă au contribuit colectivele
ţionalizări. Toate acestea ne-au bricii, în frunte cu comuniştii, producţie un produs nou, să se facă tuturor sectoarelor. Succes de seamă f nedoara, desfăşoară larg între- 1
mai întîf muncitorilor, o explicaţie Acest succes <?i l-au închinat
permis să obţinem anumite suc pentru reutilarea întreprinderii tehnică a tuturor fazelor de lucru. De alegerilor de deputaţi in Marea La mina Vulcan Un succes de seamă, a înre |[ ce#rea socialistă pentru îndepli- aJ
asemenea, acum fiecare om răspunde Adunare Naţională şi în sfatu
cese în ce priveşte îmbunătă şi îmbunătăţirea sistemului de de executarea unei faze, făcîndu-şi tot rile populare. Drapelul de fruntaş pe bazin jr nirea planului de producţie. Da- 1
odată şi un autocontrol asupra lucru pentru realizările obţinute în se
ţirea calităţii produselor. funcţionare a utilajelor existen lui. Acest procedeu, întăreşte spiritul Fruntaşi pe bazin mestrul II al anului trecut îl gistrat şi colectivul minei Uri- ţ torjtă acestui lapt, ca şi elabo- ^
răspunderii personale pentru lucrul e- deţine colectivul minei Vulcan. cani. Străduindu-se să-şi realize [¦ rării de cît mai multe şarje ra- ţ
Aşa, de pildă, făcînd o com te. Pentru ca aceste utilaje să xecutat. S-au mai luat măsuri pentru La sfirşitul lunii ianuarie, cea Bl depune eforturi susţinute ze ritmic sarcinile de plan el a [ pide. In cursul zilei de şapte a ^
amenajarea unei hale de uscare a ma mai mare depăşire de plan a pentru a obţine şi în anul a- i fost produsă cea de-a t.OOO-a ]
paraţie a calităţii extrantului fie bine deservite, toţi munci terialului lemnos, care să poată fi lu fost înregistrată la mina Petri- cesta rezultate la fel de frumoa reuşit să extragă de la începu î tonă oţel peste plan de la în- j
crat în bune condiţiuni, pentru asigu la : 4340 tone cărbune. In cursul se. Traducind in viaţă măsuri tul anului şi pină in prezent mai
tanant din ultima perioadă a torii cu un nivel profesional mai rarea temperaturilor cerute în sala de lunii februarie, întrecerea socia mult de 4.800 tone cărbune coc-
lustrii, pentru executarea fazelor în or listă între brigăzile şi sectoa tehnico-organizatorice eficace,
anului trecut cu cea din prime slab, sînt înscrişi la cursurile dine cronologică ceea ce duce la evi rele minei a continuat să se des minerii de aici au reuşit să-şi sificabil peste plan. ţ ceputul lunii. In fruntea întrecerii ]
tarea unor defecte etc. făşoare cu entuziasm sporit. depăşească sarcinile de plan în
le două luni ale acestui an, ob de minim tehnic ce funcţionea primele două luni ale anului cu Cea mai mare depăşire a fost L s-au situat echipele de oţelari 1
servăm o îmbunătăţire a ei cu Acum, avem în lucru în diferite faze,
ză în cadrul fiecărui sector de 60 de garnituri de mobilă, pentru ca înregistrată in cursul lunii fe t de la cuptorul nr. 2 , care numai ^
peste 5 la sută. mere combinate şi în executarea lor
Colectivul nostru nu se mul activitate. aplicăm deja toate măsurile amintite. bruarie. Desfăşurind o însufleţită în intervalul 1 — 6 martie in- }
Aceasta pentru că colectivul nostru
ţumeşte însă cu atît. De aceea, Recent, colectivul fabricii este însufleţit de dorinţa de a obţine întrecere socialistă intre brigăzi, ^ ctusiv, au elaborat 16 şarje ra- 1
noi şi noi succese în marea întrecere, colectivul minei a extras peste
prin planul de măsuri tehnico- noastre a pus în fabricaţie noi în cinstea aniversării a 40 de ani de t pide, -j
la înfiinţarea Partidului. Fiecare mun Iplan 3.430 tone cărbune cocsi-
organizatorice ne-am propus să produse din mase plastice ca : cilor se străduieşte să lucreze cu răs L l
pundere pentru ca pe poarta întreprin
rezolvăm în acest an o serie de ambalaje 'pentru industria ali derii să iasă numai produse de cali ficabil.
tate care să satisfacă cerinţele cum
probleme de primă importanţă. mentară şi farmaceutică, polie părătorilor. im-
De exemplu, pentru îmbună tilenă ş.a. Fabricaţia acestor CORNEL' JELEDINŢEANU Drept urmare, plusul pe care peste 9.000 tone cărbune. De re
tăţirea în continuare a calităţii produse se va efectua cu cele directorul I.l.L. „Vasile Roaită“- l-au obţinut în această lună se marcat că din acestea, mai
Haţeg ridică la peste 7.900 tone : cel mult de 6.800 tone au fost ex
taninului, se va studia posibi mai moderne maşini de injecţie.
;0>O=
litatea eliminării prafului de întreg colectivul fabricii noas
„SA NE CUNOAŞTEM PATRIA66
molid în vederea scăderii ci tre este hotărît să întîmpine
Printre multiplele activităţi să răspîndească in masele largi Comunistul Pe
frei de insolubile. In scopul ri glorioasa aniversare a 40 de ce se desfăşoară la căminul de oameni cunoştinţele despre tru Sara lucrează
cultural din Pui, raionul Haţeg, patria noastră. la maşinile de tri
dicării cifrei de raport a ex ani de la înfiinţarea Partidului se numără şi cea a cercului de cotat ciorapi de
Comunist din Romînia cu noi cultură generală „Să ne cu Pină acum, s-au ţinut 10 lec relon de la iabrica
trantului tanant se va efectua succese în muncă, dînd patriei noaştem patria“. Cercul func ţii Ia care de fiecare dată au „SEBEŞ“. El este
participat 30—35 de persoane. unul din fruntaşii
o decantare periodică a bazi produse de o calitate tot mai ţionează sub conducerea profe de seamă ai fabri
bună. MIRCEA DAJU cii. Calitatea pro
nului de rezidurile depozitate. soarei die geografie Angela. ducţiei realizate de
GHEORGHE VALER învăţător el este ireproşabilă,
O atenţie deosebită vom acor Şerbănescu, care se străduieşte iar planul de pro
directorul fabricii chimice ducţie îl depăşeşte
da oxizilor de fier. In vederea La căminul cultural lunar în medie cu
Orăştie 30—40 la sută.
obţinerii unei nuanţe uniforme In sala căminului cultural din Cu acest prilej, pie scene
Clopotiva, raionul Haţeg, în faţa căminului cultural s-a desfă In foto : Tova
unui numeros public s-a ţinut, şurat un bogat program artis răşul Petru Sara
tic prezentat de formaţiile ar lucrînd la maşina
recent, conferinţa „Originea o- tistice aie şcolii de 7 ani r}în <îe tricotat.
mului“. localitate. Programul a cuprins
mai multe cîntece, 3 scenete şi
Vom dezvolta, conti bou piesa „Curajosul Petrică“. In
încheiere, pionierii au prezen
tat o suită de dansuri.
I 1 i şepteluJ colectivei IOSIF TRIFU
învăţător
Zaharie Scrln- Abia terminasem de citit Directivele in planul de producţie, prevăzusem Muncă însufleţită pe ogoare
C.G. al P.M.R. cu privire la criteriile o creştere a acestuia în funcţie de po
diţă este şeful principale ale întrecerii socialiste în sibilităţile de care dispuneam. Acum In aceste zile, pe ogoarele dată, ei au însămânţat griu pe membrii gospodăriei agricole
unui grup de lă cinstea celei de-a 40-a aniversări a însă, în urma ultimei Hotărîri a par gospodăriilor agricole colective 6 ha. şi orz pe 10 ha. colective din Simeria Veche au
cătuşi montori partidului, cînd, pe calea undelor, era tidului şi a Consiliului de Miniştri, şi a întovărăşirilor agricole din folosiţ cu pricepere fiecare zi
de la Atelie transmisă de la Bucureşti Hotărirea ni s-au deschis perspective şi mai mari" regiunea noastră, se munceşte Printre prim ii din raion prielnică muncilor agricole de
rele de reparat G.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Mi- De aceea, s-au luat deja măsuri pen intens. Colectiviştii şi întovără- primăvară. In felul acesta, ei
material rulant tru sporirea numărului de animale mai şiţii transportă pe cimp ulti Membrii gospodăriei agricole au reuşit ca în numai 2 zile să
ales prin cumpărările ce le vom face mele cantităţi de îngrăşăminte colective din Geoagiu au folo însămânţeze ovăz pe c supra
d in S im e r ia . L u - j ni?t(ri despre măsurile ce se vor lua din creditele acordate de stat. Astfel, şi, paralel cu aceasta, avînd sit din plin fiecare zi prielni faţă de 7 ha. şi să pregătească
vom mai cumpăra 9 vaci de lapte, 49 sprijinul S.M.T., execută ară că de lucru. Şi rezultatul mun încă 5 ha. de teren care ur
crările executa _ j pentru dezvoltarea sectorului zootehnic juninci, 49 viţele şi 50 de oi cu lînă turi pentru însămînţări şi sea cii lor n-a întlrziat să se ara mează să fie insămînţat cu
te de el sint de în gospodăriile agricole colective. fină şi semifină. La sfîrşitul anului mănă diferite culturi de pri te. Pină astăzi, ei au arat şi borceag.
Am ascultat textul în întregime, iar 1961. vom avea 185 capete taurine, măvară. insămînţat cu ovăz întreaga
cea mai bună din care 6 8 vaci de lapte şi 8 6 viţele, suprafaţă planificată (25 ha.), Fruntaşi la însămînţări s-au
a doua zi am cumpărat ziarul în care precum şi 265 de oi cu lînă fină şi Insqmînfează de zor tn această acţiune s-au eviden dovedit a fi colectiviştii Nico
calitate. semifină. ţiat, mai ales, brigăzile condu lae Cozac, Nicolae Grigorescu,
apăruse Hotărîrea. Dimineaţa, la se Pină la data de 6 martie, co se de colectiviştii Aurel Pera, Ioan Lazăr şi alţii.
Creşterea mai mare a şepteiului va lectiviştii din Daia, au însă- Ioan Şofronie şi Ioan Cîmd'ea.
diul gospodăriei colective, s-a încins fi în acest an în special la taurine. mînţat 100 ha. eu griu de pri Cu forfe sporite
De aceea, ne-am propus să construim măvară. Concomitent, el au Acum, colectiviştii din Geoa
o discuţie aprinsă pe marginea celor încă două grajduri cu o capacitate to pregătit 12 ha. de teren pe giu continuă să transporte gu Zilele trecute — ne comuni
tală de 100 capete. Gospodăria va con oare vor planta In acest an noiul de grajd (s-au transpor că tov. Nicolae Toderici — au
apărute în ziar. Toţi tovarăşii şi-au tribui cu suma de 80.000 lei. iar res viţă «e vie. L.a rîndui lor, co tat şi încorporat în sol pînă început să însămânţeze griul
tul banilor îi vom împrumuta de la lectiviştii din Ohaba au însă in prezent peste 1.000 tone) şi de primăvară şl ţăranii întovă
dat seama cît de preţios va fi acest stat. mânţat griu de primăvară pe 20 execută arături pe suprafeţele răşiţi din satul Almuaşul Mic.
ha., cei din Pianul de Sus pe ce vor fi cultivate cu fjoarea-
ajutor pe care partidul şi statul nostru Hotărirea Comitetului Gentral al 27 ha., iar cei din Doştat şi sparelui. Pe întreaga suprafaţă (30 ha.),
Partidului Muncitoresc Romîn şi a Con Boz 18 şi respectiv 12 ha. cu
ni-! acordă cu scopul de a ne mări siliului de Miniştri, ne va fi de un ovăz. In acelaşi timp, colectiviştii pe care au arat-o numai cu a-
mare ajutor, nu numai prin aceea că de aici au amenajat şi Însă telajele proprii, el au şi însă
şi dezvolta averea comună. Mult interes pentru termi mânţat peste 100 m.p. răsad
vom putea împrumuta bani mai mulţi, narea in epoca optimă a însă- niţe. mânţat pînă la 6 martie griul.
La 1 martie a.c., sectorul zootehnic însă, condiţiile de restituire prevăzute mlnţărilor depun şi colectiviştii, Printre ţăranii întovărăşiţi care
în hotărire sînt mai avantajoase, pe din Petreşti. Pină la aceeaşi Colectiviştii au parltcipat efectiv la aceste
al gospodăriei noastre număra 48 vaci termene mai lungi şi fără dobîndă. In munci se numără Aron Crişan,
d in S i m e r i a V e c i i e .I* Ioan Stănculese, Aron Oprişa,
de lapte, 13 juninci montate, 32 vi acelaşi timp, vom fi sprijiniţi mai mult Amos Doc a, Ioan Crişan. Ioan
Corespondentul nostru, tov. Giurgiu şi alţii.
ţele, 2 1 tăuraşi care-i vom îngrăşa şi-i pentru a procura materialele necesare I. Berea, ne informează că şi
© nouă prem ieră vom vinde la contract, 215 oi cu lînă construcţiilor ce le vom ridica în 1961.
fină şi semifină, 20 de scroafe, 63
porci care-s deja contractaţi cu statul SZEKELY IOSIF
Sîiîibătâ, 11 martie a.o., Tea Scenografia spectacolului este şi 1 0 0 capete păsări. brigadier zootehnic G. A C.
trul de stat „Valea Jiului" din semnată de Olga Lupu Scor- Deocamdată, pentru acest efectiv de „Petofi Sândor“ Deva
Petroşani prezintă cea de-a 8-a ţeanu, iar partitura muzicii de
premieră a stagiunii curente cu scenă este scrisă de compozito animale avem asigurat suficient spa
ţiu de adăpostire, ţinînd cont că am
piesa „Ecou îndepărtat“ de rul local, profesorul P. Ciorgo- construit 3 grajduri din care două cu
dramaturgul sovietic Sava ©o- veanu, şi interpretată de or capacitatea de 50 capete fiecare iar
lovaniski. chestra şcolii populare de artă unui de 30 capete vite mari, un saivan
din Petroşani. pentru 300 capete, o maternitate pen
In regia tov Ion Petrovici, tru 60 de scroafe şî un coteţ pentru
piesa aduce în distribuţie pe ac După prezentarea lui, în cen 500 capete păsări.
torii : Ana Colda, ©h. Iordănes- trele Văii Jiului, spectacolul va
Atît organizaţia de bază cît şi cei
cu, Elisabeta Belba, Alex. Zecu, ti prezentat în turneu în ora lalţi colectivişti, au discutat despre po-
Nicoleta Oancea, Stela Popescu şele şi -satele regiunii Hune ¦ibilităţile ce le avem pentru mărirea
şi Ştefan Iliescu. şepteiului colectivei.
doara.