Page 34 - 1961-03
P. 34

^ r Wg. 2                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                              Nr f<3>

                                                                                                                      •>¦*&*>»*           A'.jÎ&L'                                                                                                                 tamieatxizizaiumi.-axixRfr

           ^Duţtă2 de

ţLP&dueţie m                                                                                                                                                                                                   La îrivăfămîrstul seral , lecţ*ii b ine
                                                                                                                                                                                                                 pregătite rezultate bune!
  !Gospodăria agricolă colectivă    muncă prestată de colectivişti
din satul Aurel Valicu, raionul     în gospodărie a putut fi retri­                                                                                                                                            Documentele celui de-al 111-lea Con­ duş Ana (Alba lulia), Câstâian Viorica
Orăştie, nu s-a înfiinţat de prea   buită in anii 1959-1960 cu
muiltă vreme. N-a împlinit de-      18,900 kg. cereale, 7 kg. cartofi,                                                                                                                                         gres al P.M.R. pun în faţa întregului (Cugir) etc.
cît 2 ani de existenţă. In          importante cantităţi de zahăr,
acest timip ea s-a dezvoltat în­    furaje, etc., şi 9 lei.'                                                                                                                                                   popor sarcini sporite în ceea ce prive­ Seriozitatea în privinţa pregătirii lec­
să multilateral, a devenit o
unitate puternică, cu largi per­                Perspective                                                                                                                                                    şte dezvoltarea bazei economice a so­ ţiilor pentru elevii muncitori a dus la
spective. Despre felul cum a
crescut şi s-a întărit această        In prezent situaţia economi­                                                                                                                                             cialismului în ţara noastră.                rezultate pozitive în o serie de şcoli şi
unitate, vorbesc numeroase          că a tinerei gospodării colective
fapte.                              din satul Aurei Vlaicu este ca­                                                                                                                                            îndeplinirea sarcinilor construcţiei so­ secţii serale, fapt care a făcut ca la
                                    racterizată de existenţa ramu­
          Bilanţ rodnic             rilor cerealieră, legumicolă şi                                                                                                                                            cialismului, cere u necontenită creştere unele clase numărul promovaţilor din
                                    a unui sector zootehnie în pli- I
  Bilanţul încheiat la sfîrşitul    nă dezvoltare. Folosind bogata                                                                                                                                             a nivelului de  j a tuturor oa­ primul semestru să fie în proporţie de
anului 1060 în gospodăria co­       experienţă a anului trecut, a-
lectivă din Aurel Vlaicu este       vînd şi posibilitatea organiză­                                                                                                                                            menilor muncii, atît din punct de ve­ 100 la sută sau cu puţin sub acest

                                                                                                                                                                                                               dere profesional, cit şi în ceea ce pri­ procent. Exemple in acest sens pot fi

                                                                                                                                                                                                               veşte cunoştinţele teoretice şi de cul­ date — de la şcoala medie serală Si­

                                                                                                                                                                                                               tură generală. Dezvoltarea impetuoasă meria (clasele VllI-a A şi B), şcoala

                                                                                                                                                                                                               a tehnicii noi impune de asemenea medie serală Hunedoara (clasele V-a

                                                                                                                                                                                                               pregătirea unui număr tot mai mare A şi a VIH-a B), şcoala medie serală

bilanţul celui de-al doilea ain rii mai judicioase a terenului                                                                                           •m m                                                  de specialişti din rindul celor ce mun­ Gurabarza (clasele a vlll-a A şi B).

de producţie colectivistă a ce­ agricol, colectiviştii merg acum                                                                                                                                               cesc. Sarcina pregătirii acestor specia­ secţia serală Deva (clasele a VII l-a

lor peste 200 familii de ţărani cu paşi şi mai încrezători în                                                                                                                                                  lişti, instruirii şi educării multilaterale B şi a IX-a A) etc.

muncitori din sat. Chiar de la perspectiva dezvoltării 'produc­                                                                                                                                                a cadrelor necesare economiei şi cul­ Dacă la unele materii, la cîteva

începutul existenţei sale, în ţiei şi avuţiei lor obşteşti.                      Biblioteca „IM. Băl'cescu“ din                                                                                                turii socialiste reyine în bună măsură şcoli mai există un procentaj mare de
                                                                              Sarinisegeluza, raionul Haţeg. Aci
gospodăria colectivă munca a Producţia vegetală va                            se desfăşoară zilnic o vie activitate.                                                                                           învăţămîntului seral, elementar şi me­ corijenţi, de cele mai multe ori s-a
                                                                              Biblioteca este: dotaţă. cu 10.047
fost bine organizată, inţeresiul în acest an, în primul-1 rînid, pe           cărţi, diferite colecţii de ziare şi                                                                                             diu. constatat că aceasta se datoreşte în
                                                                              reviste etc.
colectiviştilor pentru valorifica­ baza sporirii oducţiilor mie-                                                                                                                                               Numai în ultimii doi ani, numărul bună măsură şi profesorilor. Pe de o
                                                                                 IN FOTO: Bibliotecara jlulea
rea cit mai deplină a posibili­ dii la hectar. O asemenea ori­                Constanta recomand_ăj o câarte în-                                                                                               elevilor muncitori cuprinşi în clasele parte pentru că nu întotdeauna con­

tăţilor economi­                      llare a îndes­                                      . _____ i Nety din sătfilr                                                                                           VI1I-IX aie învăţămîntului seral din ducerile secţiilor de învâlămînt au fost
                                                                              Zeicani.
ce, fiind tot mai                     it colectiviştilor                                                                                  \citiuni ale tinerilor                                               regiunea noastră s-a ridicat la 1.888,      îndeajuns de preocupate pentru ca in
                                                                                                                                                                                                               dintre care 1.052 s-au înscris Ia cursuri   învăţămîntul seral să tie repartizat«
mare. Membrii      a * S A in u sî.   să găsească mo­                                                                                                                                                          abia anul trecut. In total. în învăţă-      cadrele didactice cete mai corespunză­

                   Vil /«CILIm u m i  dul de extinde­                                                                   In urmă cu cîteva zile, în-tr-o, Dănuleşti, au sădit 50 pomi                           mîntul seral elementar şi mediu din         toare (Zlatna. Alba tulia, Cugir, Câ-
                                      re şi a suprafe­                                                                şedinţă a. comitetului comunal fructiferi, au colectat şi predat                         regiune sînt înscrişi peste 3.500 mun­      lan, Gurabarza etc.), iar pe de altă
                                                                                                                      U.T.M. a fost analizată munca cooperativei din sat peste 150                             citori.                                     parte datorită dezinteresului manifestat
că şi să fcilo                                            ţelor cultivate cu    ÎN librarii
sească cu pricepere bogata ex­      plante furajere. Aceasta con­                                                     organizaţiei de bază U.T.M. din         kg. fier vechi şi au curăţat pă­                   In activitatea instructiv-educativâ din   de unii profesori faţă de pregătirea lec­
perienţă dobândită de gospo­        stituie de fapt principala con.              LITERATURĂ ŞTIINŢIFICĂ               satul Cărmăzineşţi, raionul Ilia.       şunea pe o porţiune de 5 ha.                     acest an a şcolilor şi secţiilor serale     ţiilor şi cunoaşterea tuturor posibili­
dăriile agricole colective frun­    diţie pentru dezvoltarea conti­                            Chimie                 Cu acest, prilej, tinerii au                                                             s-au înregistrat succese îmbucurătoare      tăţilor de asimilare ale elevilor.
taşe din raion. Toate acestea       nuă a sectorului zootehnic din                                                                                              Printre utemjştii care au e-
au dus Ia obţinerea de rezul­       gospodărie. După cum se pre­                   E. BERAL, Ml ZAPAN :
tate care au depăşit prevede­       vede în planul de producţie,                Chimie organică — ediţia a            scos în evidenţă multiplele ac­ fectuat cele mal multe ore de în însuşirea cunoştinţelor predate la Nu întimplâtor la unii profesori ca
rile planurilor colectiviştilor de  creşterea numerică şi oalitativâ            doua
aici.                               este importantă. Efectivul de             ^452 pagini — 20,60' lei.               ţiuni de interes obştesc între­ muncă voluntară se numără cursuri. Totodată uu fost şi unele lip- Dărăbanţ loan (Petroşani), Krausz
                                    taurine va' ajunge să numere
   Veniturile obşteşti ale colec­   la sfîrşitul anului circa 100 ca­                                   Ed. tehnica   prinse de ei în cinstea alegeri­ Manele P o p a , T e o fil Cri şa n şi | suri în ceea ce priveşte metodele şi Septimiu (Lupeni), Şara şi Lupes Va-
tiviştilor strat mari din primii    pete vaci, 109 capete viţele şi
ari de producţie. Ele se cifrea­    aproximativ 10-20 capete tine­                            Biografii               lor de la 5 martie. A reieşit că Silviu Vasilie                                          procedeele folosite de cadrele didactice sile (Cugir), Lazăr Aurel (Lonea),
ză pînă acum la aproape 700.000     ret mascul pentru îngrăşat. Va                 C. GHEGRGHIU: Aurel
lei. Producţia tinerel gospodării   fi dublat numărul porcinelor                Vlaicu — Un precursor ai a-           in luna februarie, utemjştii de               VIRGIL DfMPERlU                            pentru ridicarea nivelului de învăţă­ Şiminel Nicanor şi Sibişan Eugenia
colective a constat numai in a-     şi va lua fiinţă o fermă pentru           < viatiei romîneşii — cu un
nul 1960 din 149 tone grîu, 174     creşterea păsărilor. Producţia            { cuvîni înainte de dr. Petru           aici au reparat poteca de-a                   secretarul Comitetului comunal tură şi îmbunătăţirea frecvenţei elevi­ (Gurabarza). Pintilescu Angela şi Voi-
tone porumb, 5,9 tone floarea-      medie de lapte pe cap de vacă
soarelui, 21 tone ovăz, 5 tone      furajată este prevăzut să a-                Groza şi o prefaţă de acad.           lungul văii ee duce spre satul                U.T.M. — Cărmăzineşţi                      lor muncitori, precum si în ceea ce tanovici Maria (Deva), Voinişescu
orz, 137 tone sfeclă de zahăr,      jungă la cel puţin 2.200 litri.             Eiie Carafoli
ş.a. In ceea ee priveşte secto­     Vreo 30 de porci vor fi îngră­                                                    Cu p'anul sem estrial depăşit                                                            priveşte legătura care trebuie să e- Romeo (Vulcan), Bîldea Maria (Sime-
rul zootehnic acesta fusese         şaţi până la greutatea vie de               272 pag. + 3 tabele în afara
slab dezvoltat la începutul a-      100 kg. fiecare şi apoi livraţi                textului — 12,50 lei.                                                                                                       xiste între şcoli şi întreprinderi.         ria) etc., numărul corijenţilor este ri­
nulul 1960. Veniturile băneşti      unităţilor comerţului de stat pe                                    Ed. tehnică
realizate de gospodărie au per­     bază de contract.                              LITERATURA TEHNICĂ                 O sarcină importantă a ocoalelor cu organizarea vînatuliii s-a făcut şi                  Una din problemele care au stat în dicat.
mis însă Colectiviştilor să spo­                                                          Metalurgie —
rească considerabil numărul bo­       In felul acesta veniturile co­                Construcţii de maşini             silvice, în perioada actuală, este rea­ combaterea răpitoarelor, în special a faţa învăţămîntului seral a fost felul Faptul că profesorul I. Dărăbanţ din
vinelor proprietate obştească şi    lectiviştilor vor întrece consi­
să înfiinţeze o fermă de porci.     derabil cifrele din anul trecut.               V. P. BAŞMAKOV, A. D.              lizarea planului de recoltarea vînatu- lupilor, ocrotindu-se astfel vînatul u- cum cadrele didactice s-au preocupat Petroşani, de exemplu, predă lecţiile
Ca urmare, gospodăria deţine        Numai, din sectorul zootehnic,              DUBININ : Transmisii prin
acum 75 vaioi de lapte, 33 vi­      bunăoară, venitul gospodăriei               curele şi lanţuri — calcul,           lui pentru export.                      til.                                             de pregătirea şi predarea lecţiilor în intr-un stil „pretenţios", încărcate de
ţele, 39 capete tineret bovin.      va fi. conform prevederilor, d'e            proiectare, execuţie, exploa­
10 ,scroafe cu 37 purcei.,şi 29     187.000 lei, iar fondul de bază             tate                                    Organizînifu-şi bine munca, ocoalele    Printre vînătorii destoinici se evi­           faţa elevilor muncitori.                    date inutile, refuzînd să tacă sistema­
cai. Dezvoltind continuu creş­      va creşte cu încă 243.000 lei.              140 pag. — 3,90 lei                   silvice din Cugir, Geoagiu şi Orăştie   denţiază în mod deosebit pădurarii Uie                                                       tic schema lecţiei pe tablă, provocînd
terea animalelor, pînă la sfir-                                                                                       şi-au realizat şi depăşit mult sarcina  Stoica, Aure! lonăşescu de Ia Grădişte             Succese bune în ceea ce priveşte în­      la răspuns şi notînd acelaşi elev doar
şitul anului trecut colectiviştii     Ca şi în anul trecut, venitu­                                    Ed. tehniccă   de pian — carne de vînat pentru ex­     şi brigadierul Simjon Grişan din                 suşirea materiei predate la cursuri s-a     o singură dată intr-un semestru, a con­
au putut să vîndă statului 63.398   rile băneşti vor fi realizate în               R. SEEWALDT, I. CATZ :             port. Planul semestrial pe întreprin­   Strungar.                                        obţinut în special acolo unde profe­        tribuit la rezultatele slabe înregistrate
litri lapte şi alte produse ani­    mare parte din valorificarea                Tehnica securităţii ia maşini­        derea forestieră Orăştie a fost reali­                                                   sorii s-au străduit să sistematizeze la     în activitatea sa. In orele sale de chi­
maliere oare le-au adus veni­       către stat a Surplusului de pro­            le de ridicat                         zat încă din primele două luni.                             TRAIAN IACOB                 maximum lecţiile, insist!nd asupra e-       mie acordă prea puţin timp verificării
turi de peste 136.000 lei.          duse agricole a gospodăriei.                172 pag. — 5,50 lei                                                                                                            senţialului, urmărind să înlăture orice     lecţiei cu întreaga clasă şi fixării ei,
                                    Pentru viitoarele construcţii                                                       Da remarcat este faptul, că odată                                        inginer       supraîncărcare a elevului, ferindu-se de
  Pornind1 de la bun început să     gospodăreşti vor fi folosite mij­                                  Ed. tehnică
dezvolte multilateral gospodăria    loace materiale şi băneşti pro­              C. TUZU, C. MOŢOîU: Mo-              Com una cît mat fru m o asă                                                              exprimări savante, confuze. Au obţinut cu accent pe ultima verigă, pentru ca
lor. colectiviştii şi-au putut a-   prii. Toate acestea, alături de           >toare Diesel — ediţia a Ill-a                                                                                                   rezultate pozitive cadrele didactice muncitorul să plece din şcoală cu lec­
sigura oîştiguri în tot cursul a-                                             ( 340 pag. — 14,60 iei
                                    măsurile organizatorice oare au           > Ed. tehnică                           Din cauza ploilor şi a dez­ colectiviştii au transportat.pie­ care au respectat în organizarea lecţii­ ţia aproape în întregime învăţată.
nilor. Aşa se face că fondul de                                               ) Electronică
                                    fost luate, vor stimula intere­                                                   gheţului, drumurile comunale şi trişul din vale pe celelalte dru­ lor următoarele verigi principale: 1. Conducerile şcolilor şi secţiilor se­
bază al gospodăriei a crescut                                                  * * * Aparate radioelectroni-
                                    sul colectiviştilor pentru conti­          ce — construite de radioa­             unele străzi din .comuna'Apoldul muri şi străzi. O parte din co- verificarea cunoştinţelor cu întreaga rale trebuie să dea mai mult ajutor
de la 146.999 lei cit era la în­                                               matori şi folosite în industrie        de Jos, raionul Sebeş, aufost in ledivişti au trecut la desfunda- i clasă. 2; predarea ' noului material; .cadrelor didactice cu astfel de atitu­
                                    nua dezvoltare a proprietăţii              72 pag. — 2,35 lei, Ed. Teh­
ceput, la 382.569 lei, In pre­                                                 nică.                                  parte avariate, stinjenind¦circu­ rea şanţurilor.                                     I                                              dini, urmărindu-le felul cum predau
                                    obşteşti şi gospodărirea chibzu­
zent. La sporirea acestuia a                                                           Industrie chimică              laţia vehicolelor.                       Datorită munca entuziaste .a (                                  1 lecţiile şi cum se preocupă de buna
                                    ită a acestora.
                                                                                                                      Faţă de această situaţie, or­ cetăţenilor din Apoldul de Jos, \ ri8ă-                                                                însuşire a materialului din partea ele­

                                                                                                                      ganele locale au antrenat pe ţă­ numai intr-o singură zi s-aă Pentru ca materia să fie şi mai bine vilor, irăgîndu-le la răspundere cînd

                                                                                                                      ranii muncitori la muncă pa­            transportat 350 m.c. piatră, s-au                înţeleasă, majoritatea profesorilor au      e cazul.
                                                                                                                      triotică. In scurt timp comuna a        reparat drumurile şi străzile pe                 folosit în plus materialul didactic cel       Astfel, folosind toate mijloacele si
                                                                                                                      fost transformată Intr-un adevă­        o lungime de 5 km. şi au fost                    mai potrivit, experienţele de laborator
                                                                                                                      rat şantier.                            desfundate şanţurile pe o porţiu­                etc., expunerea lecţiilor făcîndu-se pe     metodele instructiv-educative pentru •
                                                                                                                                                              ne de 4.000 m.                                                                               ridicarea învăţămîntului seral la nive­
                                                                                                                        Camionul G.A.C. a transpor­

                                                                                                                      tat piatră de la carieră pe stra­             NfCOLAE BĂNCI LA baza unor scheme concise la tablă, lul sarcinilor actuale, sub îndrumarea

                                                                                                                      da principală şi pe drumul ce                 directorul căminului cultural din          verifieîndu-se din timp în timp noti­       organizaţiilor de partid şi cu sprijinul
                                                                                                                                                                                                               ţele elevilor pentru corectarea terme­      organizaţiilor de masă, vom putea con­
                                                                                                                      duce la Miercurea. Cu atelajele,              Apoldul de Jos                             nilor greşiţi, organizîndu-sc consultaţii   tribui cu toţii la pregătirea pe o scară

                                                                                                                      F l e r vechi pentru o ţ e l ă r i i                                                     în zilele libere.                           tot mai largă din rindul oamenilor
                                                                                                                                                                                                                  Intre cadrele didactice care an folosit  muncii care lucrează direct în produc­
contribuit mai ales faptul că         Luptând permanent pentru                   V. F. NAUMOV, G. Z.                     Acţiunea patriotică privind          dare a fierului vechi o contri­                                                              ţie, a unor cadre de specialişti cu
membrii gospodăriei, folosind o     realizarea întocmai a prevede­            NAUMOVA Fabricarea obiec­               colectarea fierului vechi stă me­       buţie de seamă au adus-o ute-                    aceste metode in muncă cu elevii mun­       înaltă calificare şi cu un nivel de cul­
parte din veniturile băneşti rea­   rilor planului de producţie şi            telor de materiale plastice             reu in atenţia organizaţiilor           miştii de la S.M.T. Miercurea,                   citori se numără tov. Goja loan (Lu-        tură ridicat, corespunzător necesităţii
lizate, au construit un grajd în    urmărind continua lui îmbună­             prin injecţie.                          U.T.M. din oraşul şi raionul                                                             peni), Csutak Ştefan şi Muştean Pom-        dezvoltării continue a economiei şi cul­
care pot fi adăpostite 100 vite     tăţire prin soluţii practice cit          156 pag. — 5,65 lei.                    Sebeş.                                  întreprinderea forestieră Sebeş                  piliu (Petroşani), Goicea loan (Gura-       turii socialiste.
mari, o maternitate pentru 15       mai economicoase, colectiviştii                                                                                           şi cei de la Fabrica de hirtie                   barza), Joandrea Maria (Simeria),
scroafe, un pod bascul şi au        din satul Aurel Vlaicu vor pu­                                 . Ed. tehnică.       Numai în luna februarie, tine­                                                         Fotescu Romulus (Hunedoara), Lăpă-                           IRIM1E STRAUŢ
                                                                                          Construcţii                 rii de aici au colectat şi predat       „1 Mai“ Petreşti.
                                                                                                                      I.C.M.-ului peste 120 tone fier
                                                                                 M. N. ONUFRIEV: Proce­               vechi, depăşind astfel cu 200 la                                F. CH1RUŢA

                                                                                                                                                                                                funcţionar

                                                                                                                      sută angajamentul trimestrial.

                                                                                                                      In munca de colectare şi pre-

cumpărat un autocamion „Stea­ tea să situeze curînd unitatea dee simple de consolidare a                                                                               Propunerile prind viaţă

gul roşu“. Din producţiile rea­ lor la nivelul gospodăriilor a- elementelor de construcţie                               Acfivtfafe bogată

lizate şi din câştigurile obţinute  gricole colective fruntaşe din            din beton armat ia clădiri                     ia bibiiofecă                      In numărul din 4 februarie al ziaru­           staţia de radioamplificare, in urma         programeze şi alte tilme educative pen­
de pe urma vânzării către stat      raionul Orăştie, ori chiar din            industriale.                                                                    lui nostru, în cadrul unui articol, -au          propunerii dr. Romulus David.               tru copii...
a surplusului de produse agri­      regiune.                                  196 pag. — 8,30 Iei.                      Biblioteca sătească din Miercu­       fost publicate o seamă de propuneri ale
cole şi animaliere, fiecare zi                                                                                        rea, condusă de tovarăşa Ele­           oamenilor muncii din Cugir, menite să              Mergînd pe urmele propunerilor fă­           Indicaţia de a se organiza mai multe
                                                                V. PÎTAN                            Ed. tehnică.      na Solomon, este înzestrată cu          îmbunătăţească activitatea clubului din          cute, constatăm că şi aceea a tovară­       concursuri gen „Cine ştie ciştigâ“ nu
                                                                                                                      6.000 de volume. Zilnic, vin aici       localitate.                                      şei luliana Hant de a se înfiinţa un        a fost încă transpusă in realitate de
        La cercul de învăţămînt agrozootehnic organizat in cadrul G.A.C. din satul Pîclişa, ra­                       numeroşi colectivişti, mecaniza­                                                         cerc de croitorie a fost înfăptuită de      club. E adevărat, s-a organizat aici
ionul Haţeg, colectiviştii au luat cunoştinţă şi an însuşit m ul te din metodele ¦agrozootehnice                      tori de la S.M.T., ori muncitori          Trecînd în revistă activitatea des­            către conducerea clubului, în colabo­       un concurs de acest gen pe terna:
pe care acum le folosesc cu succes în lucrarea pămîntului şi In creşterea animalelor.                                 ai G.A.S., pentru a împrumuta           făşurată de club pînă în prezent, se             rare cu comitetul orăşenesc al femei­       „Perspectivele luminoase ale tineretu­
                                                                                                                      cărţi.                                  constată că majoritatea propunerilor             lor şi cu sprijinul direcţiei U.M.C. A-     lui, izvorîte din documentele celui de-al
         Clişeul reprezintă un aspect de la o lecţie prezentată recent la acest cerc. Lectorul,                                                               făcute au fost traduse în viaţă. Astfel,         cest cerc, la care s-au înscris pînă în     lll-lea Congres al P.M.R.“, însă e bine
toVi Eutrosina Bufnea explică cursanţilor cum trebuie îngrijiţi şi hrăniţi purceii sugaci.                               Numai în primele două luni           propunerea tov. Teofil Tărtăreanu, mai­          prezent 48 de femei şi-a şi început ac­     ca pe lingă concursuri pe teme edu­
                                                                                                                      ale anului, s-au înregistrat 401                                                         tivitatea.                                  cative, neapărat să fie organizate aici
                                                                                                                      noi cititori, care au împrumu­          stru în sectorul sculărie al U.M.G., pri­                                                    şi altele pe teme specifice proce.-ului
                                                                                                                      tat 1.575 de volume. In sat e-          vind prezentarea filmelor documentare-              Este îmbucurător şi faptul că în ur-     de producţie uzinal, care să vină ne­
                                                                                                                      xistă 23 cercuri de citit, unde         tehnice pentru a uşura înţelegerea cu­                                                       mijlocit în sprijinul muncitorilor la rea­
                                                                                                                      se desfăşoară o activitate inten­       noştinţelor predate la cursurile profe­            f U B L CATE                              lizarea sarcinilor privind calitatea pro­
                                                                                                                      să.                                     sionale, şi-a găsit ecoul cuvenit, clubul                                                    ducţiei, în lumina utimelor Directive
                                                                                                                                                              procurînd şi proiectînd documentarele :          ma propunerii tovarăşului Crăciun           ale C.C. al P.M.R.
                                                                                                                         Intre cititorii cei mai activi       „Intr-o uzină metalurgică“, „Atomul în           i’autea s-au organizat două întîlniri
                                                                                                                      din acest an se află Ion Moldo-         sprijinul omului“, „Televiziunea“, „O-           ale tinerilor cu cei vîrstnici, în cadrul     Şi tovarăşul Crăciun Pantea, mergînd
                                                                                                                      van, muncitor în G.A.S., Ion            neştii“ ctc.                                     cărora s-a vorbit despre viaţa de mi­       pe aceeaşi linie, propunea printre al­
                                                                                                                      Ludoşan şi Elisabeta Drăghiţă,                                                           zerie , în care trăiau muncitorii sub       tele, ca biblioteca clubului în colabora­
                                                                                                                      colectivişti, precum şi gospodina         Propunerea ca la consfătuirile de              regimul burghezo-moşieresc, despre          re cu cea a cabinetului tehnic, să or­
                                                                                                                      Dochia Manitiu.                         producţie să participe şi cîte un mem­           farsa alegerilor din acele vremuri şi       ganizeze cît mai multe recenzii ale
                                                                                                                                                              bru din conducerea clubului pentru a             despre profundul democratism al ale­        cărţilor tehnice, legate de activitatea
                                                                                                                      Pentru o recoltă bogată                 cunoaşte problemele ce frămîntă sec­             gerilor în statul nostru democrat-popu­     secţiilor. In această direcţie clubul a
                                                                                                                                                              ţiile şi în funcţie de acestea să-şi o-          lar.                                        făcut însă prea puţin, în raport cu
                                                                                                                                  de legume                   rienteze activitatea, a fost de aseme­                                                       posibilităţile de care dispune. Va tre­
                                                                                                                                                              nea luată în seamă.                                Privind sprijinirea părinţilor în edu­    bui ca pe viitor conducerea clubului
                                                                                                                         Tncepînd din vreme pregătiri­                                                         carea copiilor, s-a propus să ruleze        să acorde atenţia cuvenită acestei sar­
                                                                                                                      le pentru asigurarea unei re­             Pozitiv este faptul că în urma unor            cît mai multe filme adecvate acestui        cini importante, care se pare că a fost
                                                                                                                      colte bogate d'e legitime, colec­       propuneri ca, de pildă, cea privind              scop. In această privinţă, clubul a pre­    tratată ca o problemă minoră,
                                                                                                                      tiviştii din Turdaş au terminat,        conţinutul activităţii brigăzilor artistice      zentat pentru început filmul cehoslovac
                                                                                                                      de amenajat răsadniţele pe în­          de agitaţie existente, acestea se preo­          „Hocheistul de rezervă“, urmînd să            ...Clubul muncitoresc din Cugir are
                                                                                                                      treaga suprafaţă planificată            cupă mai mult de popularizarea felului                                                       activitate frumoasă. Este necesar ca
                                                                                                                      (100 m.p.), ,,cu mai bine de-o          in care se munceşte în secţiile uzinei.                                                      şi în continuare să ţină cont de pro­
                                                                                                                      săptămînă în urmă. De atunci                                                                                                         punerile făcute de oamenii muncii şi
                                                                                                                      ei au început să facă. însămîn-           Asllel s-a reuşit să se ridice şi nive­                                                    să lupte cu multă ardoare pentru tran­
                                                                                                                      ţări în răsadniţe. Pînă acum            lul interpretativ al brigăzilor, să se                                                       sformarea lor în viaţă, contribuind ast­
                                                                                                                      pe întreaga suprafaţă, au în­           îmbunătăţească programele acestora,                                                          fel la ridicarea nivelului cultural-edu-
                                                                                                                      sămânţat seminţe de varză               refiectînd mai puternic viaţa din uzină.                                                     cativ al celor ce muncesc, la sprijini­
                                                                                                                      timpurie, de conopidă, gogo-                                                                                                         rea procesului de producţie.
                                                                                                                      şari, vinele etc.                         De asemenea merită relevată orga­
                                                                                                                                                              nizarea de- către club a două confe­                                                                â GHEORGHE MARIN
                                                                                                                                                              rinţe pe teme de educaţie sanitară la
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39