Page 34 - 1961-03
P. 34
^ r Wg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr f<3>
•>¦*&*>»* A'.jÎ&L' tamieatxizizaiumi.-axixRfr
^Duţtă2 de
ţLP&dueţie m La îrivăfămîrstul seral , lecţ*ii b ine
pregătite rezultate bune!
!Gospodăria agricolă colectivă muncă prestată de colectivişti
din satul Aurel Valicu, raionul în gospodărie a putut fi retri Documentele celui de-al 111-lea Con duş Ana (Alba lulia), Câstâian Viorica
Orăştie, nu s-a înfiinţat de prea buită in anii 1959-1960 cu
muiltă vreme. N-a împlinit de- 18,900 kg. cereale, 7 kg. cartofi, gres al P.M.R. pun în faţa întregului (Cugir) etc.
cît 2 ani de existenţă. In importante cantităţi de zahăr,
acest timip ea s-a dezvoltat în furaje, etc., şi 9 lei.' popor sarcini sporite în ceea ce prive Seriozitatea în privinţa pregătirii lec
să multilateral, a devenit o
unitate puternică, cu largi per Perspective şte dezvoltarea bazei economice a so ţiilor pentru elevii muncitori a dus la
spective. Despre felul cum a
crescut şi s-a întărit această In prezent situaţia economi cialismului în ţara noastră. rezultate pozitive în o serie de şcoli şi
unitate, vorbesc numeroase că a tinerei gospodării colective
fapte. din satul Aurei Vlaicu este ca îndeplinirea sarcinilor construcţiei so secţii serale, fapt care a făcut ca la
racterizată de existenţa ramu
Bilanţ rodnic rilor cerealieră, legumicolă şi cialismului, cere u necontenită creştere unele clase numărul promovaţilor din
a unui sector zootehnie în pli- I
Bilanţul încheiat la sfîrşitul nă dezvoltare. Folosind bogata a nivelului de j a tuturor oa primul semestru să fie în proporţie de
anului 1060 în gospodăria co experienţă a anului trecut, a-
lectivă din Aurel Vlaicu este vînd şi posibilitatea organiză menilor muncii, atît din punct de ve 100 la sută sau cu puţin sub acest
dere profesional, cit şi în ceea ce pri procent. Exemple in acest sens pot fi
veşte cunoştinţele teoretice şi de cul date — de la şcoala medie serală Si
tură generală. Dezvoltarea impetuoasă meria (clasele VllI-a A şi B), şcoala
a tehnicii noi impune de asemenea medie serală Hunedoara (clasele V-a
pregătirea unui număr tot mai mare A şi a VIH-a B), şcoala medie serală
bilanţul celui de-al doilea ain rii mai judicioase a terenului •m m de specialişti din rindul celor ce mun Gurabarza (clasele a vlll-a A şi B).
de producţie colectivistă a ce agricol, colectiviştii merg acum cesc. Sarcina pregătirii acestor specia secţia serală Deva (clasele a VII l-a
lor peste 200 familii de ţărani cu paşi şi mai încrezători în lişti, instruirii şi educării multilaterale B şi a IX-a A) etc.
muncitori din sat. Chiar de la perspectiva dezvoltării 'produc a cadrelor necesare economiei şi cul Dacă la unele materii, la cîteva
începutul existenţei sale, în ţiei şi avuţiei lor obşteşti. Biblioteca „IM. Băl'cescu“ din turii socialiste reyine în bună măsură şcoli mai există un procentaj mare de
Sarinisegeluza, raionul Haţeg. Aci
gospodăria colectivă munca a Producţia vegetală va se desfăşoară zilnic o vie activitate. învăţămîntului seral, elementar şi me corijenţi, de cele mai multe ori s-a
Biblioteca este: dotaţă. cu 10.047
fost bine organizată, inţeresiul în acest an, în primul-1 rînid, pe cărţi, diferite colecţii de ziare şi diu. constatat că aceasta se datoreşte în
reviste etc.
colectiviştilor pentru valorifica baza sporirii oducţiilor mie- Numai în ultimii doi ani, numărul bună măsură şi profesorilor. Pe de o
IN FOTO: Bibliotecara jlulea
rea cit mai deplină a posibili dii la hectar. O asemenea ori Constanta recomand_ăj o câarte în- elevilor muncitori cuprinşi în clasele parte pentru că nu întotdeauna con
tăţilor economi llare a îndes . _____ i Nety din sătfilr VI1I-IX aie învăţămîntului seral din ducerile secţiilor de învâlămînt au fost
Zeicani.
ce, fiind tot mai it colectiviştilor \citiuni ale tinerilor regiunea noastră s-a ridicat la 1.888, îndeajuns de preocupate pentru ca in
dintre care 1.052 s-au înscris Ia cursuri învăţămîntul seral să tie repartizat«
mare. Membrii a * S A in u sî. să găsească mo abia anul trecut. In total. în învăţă- cadrele didactice cete mai corespunză
Vil /«CILIm u m i dul de extinde In urmă cu cîteva zile, în-tr-o, Dănuleşti, au sădit 50 pomi mîntul seral elementar şi mediu din toare (Zlatna. Alba tulia, Cugir, Câ-
re şi a suprafe şedinţă a. comitetului comunal fructiferi, au colectat şi predat regiune sînt înscrişi peste 3.500 mun lan, Gurabarza etc.), iar pe de altă
U.T.M. a fost analizată munca cooperativei din sat peste 150 citori. parte datorită dezinteresului manifestat
că şi să fcilo ţelor cultivate cu ÎN librarii
sească cu pricepere bogata ex plante furajere. Aceasta con organizaţiei de bază U.T.M. din kg. fier vechi şi au curăţat pă In activitatea instructiv-educativâ din de unii profesori faţă de pregătirea lec
perienţă dobândită de gospo stituie de fapt principala con. LITERATURĂ ŞTIINŢIFICĂ satul Cărmăzineşţi, raionul Ilia. şunea pe o porţiune de 5 ha. acest an a şcolilor şi secţiilor serale ţiilor şi cunoaşterea tuturor posibili
dăriile agricole colective frun diţie pentru dezvoltarea conti Chimie Cu acest, prilej, tinerii au s-au înregistrat succese îmbucurătoare tăţilor de asimilare ale elevilor.
taşe din raion. Toate acestea nuă a sectorului zootehnic din Printre utemjştii care au e-
au dus Ia obţinerea de rezul gospodărie. După cum se pre E. BERAL, Ml ZAPAN :
tate care au depăşit prevede vede în planul de producţie, Chimie organică — ediţia a scos în evidenţă multiplele ac fectuat cele mal multe ore de în însuşirea cunoştinţelor predate la Nu întimplâtor la unii profesori ca
rile planurilor colectiviştilor de creşterea numerică şi oalitativâ doua
aici. este importantă. Efectivul de ^452 pagini — 20,60' lei. ţiuni de interes obştesc între muncă voluntară se numără cursuri. Totodată uu fost şi unele lip- Dărăbanţ loan (Petroşani), Krausz
taurine va' ajunge să numere
Veniturile obşteşti ale colec la sfîrşitul anului circa 100 ca Ed. tehnica prinse de ei în cinstea alegeri Manele P o p a , T e o fil Cri şa n şi | suri în ceea ce priveşte metodele şi Septimiu (Lupeni), Şara şi Lupes Va-
tiviştilor strat mari din primii pete vaci, 109 capete viţele şi
ari de producţie. Ele se cifrea aproximativ 10-20 capete tine Biografii lor de la 5 martie. A reieşit că Silviu Vasilie procedeele folosite de cadrele didactice sile (Cugir), Lazăr Aurel (Lonea),
ză pînă acum la aproape 700.000 ret mascul pentru îngrăşat. Va C. GHEGRGHIU: Aurel
lei. Producţia tinerel gospodării fi dublat numărul porcinelor Vlaicu — Un precursor ai a- in luna februarie, utemjştii de VIRGIL DfMPERlU pentru ridicarea nivelului de învăţă Şiminel Nicanor şi Sibişan Eugenia
colective a constat numai in a- şi va lua fiinţă o fermă pentru < viatiei romîneşii — cu un
nul 1960 din 149 tone grîu, 174 creşterea păsărilor. Producţia { cuvîni înainte de dr. Petru aici au reparat poteca de-a secretarul Comitetului comunal tură şi îmbunătăţirea frecvenţei elevi (Gurabarza). Pintilescu Angela şi Voi-
tone porumb, 5,9 tone floarea- medie de lapte pe cap de vacă
soarelui, 21 tone ovăz, 5 tone furajată este prevăzut să a- Groza şi o prefaţă de acad. lungul văii ee duce spre satul U.T.M. — Cărmăzineşţi lor muncitori, precum si în ceea ce tanovici Maria (Deva), Voinişescu
orz, 137 tone sfeclă de zahăr, jungă la cel puţin 2.200 litri. Eiie Carafoli
ş.a. In ceea ee priveşte secto Vreo 30 de porci vor fi îngră Cu p'anul sem estrial depăşit priveşte legătura care trebuie să e- Romeo (Vulcan), Bîldea Maria (Sime-
rul zootehnic acesta fusese şaţi până la greutatea vie de 272 pag. + 3 tabele în afara
slab dezvoltat la începutul a- 100 kg. fiecare şi apoi livraţi textului — 12,50 lei. xiste între şcoli şi întreprinderi. ria) etc., numărul corijenţilor este ri
nulul 1960. Veniturile băneşti unităţilor comerţului de stat pe Ed. tehnică
realizate de gospodărie au per bază de contract. LITERATURA TEHNICĂ O sarcină importantă a ocoalelor cu organizarea vînatuliii s-a făcut şi Una din problemele care au stat în dicat.
mis însă Colectiviştilor să spo Metalurgie —
rească considerabil numărul bo In felul acesta veniturile co Construcţii de maşini silvice, în perioada actuală, este rea combaterea răpitoarelor, în special a faţa învăţămîntului seral a fost felul Faptul că profesorul I. Dărăbanţ din
vinelor proprietate obştească şi lectiviştilor vor întrece consi
să înfiinţeze o fermă de porci. derabil cifrele din anul trecut. V. P. BAŞMAKOV, A. D. lizarea planului de recoltarea vînatu- lupilor, ocrotindu-se astfel vînatul u- cum cadrele didactice s-au preocupat Petroşani, de exemplu, predă lecţiile
Ca urmare, gospodăria deţine Numai, din sectorul zootehnic, DUBININ : Transmisii prin
acum 75 vaioi de lapte, 33 vi bunăoară, venitul gospodăriei curele şi lanţuri — calcul, lui pentru export. til. de pregătirea şi predarea lecţiilor în intr-un stil „pretenţios", încărcate de
ţele, 39 capete tineret bovin. va fi. conform prevederilor, d'e proiectare, execuţie, exploa
10 ,scroafe cu 37 purcei.,şi 29 187.000 lei, iar fondul de bază tate Organizînifu-şi bine munca, ocoalele Printre vînătorii destoinici se evi faţa elevilor muncitori. date inutile, refuzînd să tacă sistema
cai. Dezvoltind continuu creş va creşte cu încă 243.000 lei. 140 pag. — 3,90 lei silvice din Cugir, Geoagiu şi Orăştie denţiază în mod deosebit pădurarii Uie tic schema lecţiei pe tablă, provocînd
terea animalelor, pînă la sfir- şi-au realizat şi depăşit mult sarcina Stoica, Aure! lonăşescu de Ia Grădişte Succese bune în ceea ce priveşte în la răspuns şi notînd acelaşi elev doar
şitul anului trecut colectiviştii Ca şi în anul trecut, venitu Ed. tehniccă de pian — carne de vînat pentru ex şi brigadierul Simjon Grişan din suşirea materiei predate la cursuri s-a o singură dată intr-un semestru, a con
au putut să vîndă statului 63.398 rile băneşti vor fi realizate în R. SEEWALDT, I. CATZ : port. Planul semestrial pe întreprin Strungar. obţinut în special acolo unde profe tribuit la rezultatele slabe înregistrate
litri lapte şi alte produse ani mare parte din valorificarea Tehnica securităţii ia maşini derea forestieră Orăştie a fost reali sorii s-au străduit să sistematizeze la în activitatea sa. In orele sale de chi
maliere oare le-au adus veni către stat a Surplusului de pro le de ridicat zat încă din primele două luni. TRAIAN IACOB maximum lecţiile, insist!nd asupra e- mie acordă prea puţin timp verificării
turi de peste 136.000 lei. duse agricole a gospodăriei. 172 pag. — 5,50 lei senţialului, urmărind să înlăture orice lecţiei cu întreaga clasă şi fixării ei,
Pentru viitoarele construcţii Da remarcat este faptul, că odată inginer supraîncărcare a elevului, ferindu-se de
Pornind1 de la bun început să gospodăreşti vor fi folosite mij Ed. tehnică
dezvolte multilateral gospodăria loace materiale şi băneşti pro C. TUZU, C. MOŢOîU: Mo- Com una cît mat fru m o asă exprimări savante, confuze. Au obţinut cu accent pe ultima verigă, pentru ca
lor. colectiviştii şi-au putut a- prii. Toate acestea, alături de >toare Diesel — ediţia a Ill-a rezultate pozitive cadrele didactice muncitorul să plece din şcoală cu lec
sigura oîştiguri în tot cursul a- ( 340 pag. — 14,60 iei
măsurile organizatorice oare au > Ed. tehnică Din cauza ploilor şi a dez colectiviştii au transportat.pie care au respectat în organizarea lecţii ţia aproape în întregime învăţată.
nilor. Aşa se face că fondul de ) Electronică
fost luate, vor stimula intere gheţului, drumurile comunale şi trişul din vale pe celelalte dru lor următoarele verigi principale: 1. Conducerile şcolilor şi secţiilor se
bază al gospodăriei a crescut * * * Aparate radioelectroni-
sul colectiviştilor pentru conti ce — construite de radioa unele străzi din .comuna'Apoldul muri şi străzi. O parte din co- verificarea cunoştinţelor cu întreaga rale trebuie să dea mai mult ajutor
de la 146.999 lei cit era la în matori şi folosite în industrie de Jos, raionul Sebeş, aufost in ledivişti au trecut la desfunda- i clasă. 2; predarea ' noului material; .cadrelor didactice cu astfel de atitu
nua dezvoltare a proprietăţii 72 pag. — 2,35 lei, Ed. Teh
ceput, la 382.569 lei, In pre nică. parte avariate, stinjenind¦circu rea şanţurilor. I dini, urmărindu-le felul cum predau
obşteşti şi gospodărirea chibzu
zent. La sporirea acestuia a Industrie chimică laţia vehicolelor. Datorită munca entuziaste .a ( 1 lecţiile şi cum se preocupă de buna
ită a acestora.
Faţă de această situaţie, or cetăţenilor din Apoldul de Jos, \ ri8ă- însuşire a materialului din partea ele
ganele locale au antrenat pe ţă numai intr-o singură zi s-aă Pentru ca materia să fie şi mai bine vilor, irăgîndu-le la răspundere cînd
ranii muncitori la muncă pa transportat 350 m.c. piatră, s-au înţeleasă, majoritatea profesorilor au e cazul.
triotică. In scurt timp comuna a reparat drumurile şi străzile pe folosit în plus materialul didactic cel Astfel, folosind toate mijloacele si
fost transformată Intr-un adevă o lungime de 5 km. şi au fost mai potrivit, experienţele de laborator
rat şantier. desfundate şanţurile pe o porţiu etc., expunerea lecţiilor făcîndu-se pe metodele instructiv-educative pentru •
ne de 4.000 m. ridicarea învăţămîntului seral la nive
Camionul G.A.C. a transpor
tat piatră de la carieră pe stra NfCOLAE BĂNCI LA baza unor scheme concise la tablă, lul sarcinilor actuale, sub îndrumarea
da principală şi pe drumul ce directorul căminului cultural din verifieîndu-se din timp în timp noti organizaţiilor de partid şi cu sprijinul
ţele elevilor pentru corectarea terme organizaţiilor de masă, vom putea con
duce la Miercurea. Cu atelajele, Apoldul de Jos nilor greşiţi, organizîndu-sc consultaţii tribui cu toţii la pregătirea pe o scară
F l e r vechi pentru o ţ e l ă r i i în zilele libere. tot mai largă din rindul oamenilor
Intre cadrele didactice care an folosit muncii care lucrează direct în produc
contribuit mai ales faptul că Luptând permanent pentru V. F. NAUMOV, G. Z. Acţiunea patriotică privind dare a fierului vechi o contri ţie, a unor cadre de specialişti cu
membrii gospodăriei, folosind o realizarea întocmai a prevede NAUMOVA Fabricarea obiec colectarea fierului vechi stă me buţie de seamă au adus-o ute- aceste metode in muncă cu elevii mun înaltă calificare şi cu un nivel de cul
parte din veniturile băneşti rea rilor planului de producţie şi telor de materiale plastice reu in atenţia organizaţiilor miştii de la S.M.T. Miercurea, citori se numără tov. Goja loan (Lu- tură ridicat, corespunzător necesităţii
lizate, au construit un grajd în urmărind continua lui îmbună prin injecţie. U.T.M. din oraşul şi raionul peni), Csutak Ştefan şi Muştean Pom- dezvoltării continue a economiei şi cul
care pot fi adăpostite 100 vite tăţire prin soluţii practice cit 156 pag. — 5,65 lei. Sebeş. întreprinderea forestieră Sebeş piliu (Petroşani), Goicea loan (Gura- turii socialiste.
mari, o maternitate pentru 15 mai economicoase, colectiviştii şi cei de la Fabrica de hirtie barza), Joandrea Maria (Simeria),
scroafe, un pod bascul şi au din satul Aurel Vlaicu vor pu . Ed. tehnică. Numai în luna februarie, tine Fotescu Romulus (Hunedoara), Lăpă- IRIM1E STRAUŢ
Construcţii rii de aici au colectat şi predat „1 Mai“ Petreşti.
I.C.M.-ului peste 120 tone fier
M. N. ONUFRIEV: Proce vechi, depăşind astfel cu 200 la F. CH1RUŢA
funcţionar
sută angajamentul trimestrial.
In munca de colectare şi pre-
cumpărat un autocamion „Stea tea să situeze curînd unitatea dee simple de consolidare a Propunerile prind viaţă
gul roşu“. Din producţiile rea lor la nivelul gospodăriilor a- elementelor de construcţie Acfivtfafe bogată
lizate şi din câştigurile obţinute gricole colective fruntaşe din din beton armat ia clădiri ia bibiiofecă In numărul din 4 februarie al ziaru staţia de radioamplificare, in urma programeze şi alte tilme educative pen
de pe urma vânzării către stat raionul Orăştie, ori chiar din industriale. lui nostru, în cadrul unui articol, -au propunerii dr. Romulus David. tru copii...
a surplusului de produse agri regiune. 196 pag. — 8,30 Iei. Biblioteca sătească din Miercu fost publicate o seamă de propuneri ale
cole şi animaliere, fiecare zi rea, condusă de tovarăşa Ele oamenilor muncii din Cugir, menite să Mergînd pe urmele propunerilor fă Indicaţia de a se organiza mai multe
V. PÎTAN Ed. tehnică. na Solomon, este înzestrată cu îmbunătăţească activitatea clubului din cute, constatăm că şi aceea a tovară concursuri gen „Cine ştie ciştigâ“ nu
6.000 de volume. Zilnic, vin aici localitate. şei luliana Hant de a se înfiinţa un a fost încă transpusă in realitate de
La cercul de învăţămînt agrozootehnic organizat in cadrul G.A.C. din satul Pîclişa, ra numeroşi colectivişti, mecaniza cerc de croitorie a fost înfăptuită de club. E adevărat, s-a organizat aici
ionul Haţeg, colectiviştii au luat cunoştinţă şi an însuşit m ul te din metodele ¦agrozootehnice tori de la S.M.T., ori muncitori Trecînd în revistă activitatea des către conducerea clubului, în colabo un concurs de acest gen pe terna:
pe care acum le folosesc cu succes în lucrarea pămîntului şi In creşterea animalelor. ai G.A.S., pentru a împrumuta făşurată de club pînă în prezent, se rare cu comitetul orăşenesc al femei „Perspectivele luminoase ale tineretu
cărţi. constată că majoritatea propunerilor lor şi cu sprijinul direcţiei U.M.C. A- lui, izvorîte din documentele celui de-al
Clişeul reprezintă un aspect de la o lecţie prezentată recent la acest cerc. Lectorul, făcute au fost traduse în viaţă. Astfel, cest cerc, la care s-au înscris pînă în lll-lea Congres al P.M.R.“, însă e bine
toVi Eutrosina Bufnea explică cursanţilor cum trebuie îngrijiţi şi hrăniţi purceii sugaci. Numai în primele două luni propunerea tov. Teofil Tărtăreanu, mai prezent 48 de femei şi-a şi început ac ca pe lingă concursuri pe teme edu
ale anului, s-au înregistrat 401 tivitatea. cative, neapărat să fie organizate aici
noi cititori, care au împrumu stru în sectorul sculărie al U.M.G., pri şi altele pe teme specifice proce.-ului
tat 1.575 de volume. In sat e- vind prezentarea filmelor documentare- Este îmbucurător şi faptul că în ur- de producţie uzinal, care să vină ne
xistă 23 cercuri de citit, unde tehnice pentru a uşura înţelegerea cu mijlocit în sprijinul muncitorilor la rea
se desfăşoară o activitate inten noştinţelor predate la cursurile profe f U B L CATE lizarea sarcinilor privind calitatea pro
să. sionale, şi-a găsit ecoul cuvenit, clubul ducţiei, în lumina utimelor Directive
procurînd şi proiectînd documentarele : ma propunerii tovarăşului Crăciun ale C.C. al P.M.R.
Intre cititorii cei mai activi „Intr-o uzină metalurgică“, „Atomul în i’autea s-au organizat două întîlniri
din acest an se află Ion Moldo- sprijinul omului“, „Televiziunea“, „O- ale tinerilor cu cei vîrstnici, în cadrul Şi tovarăşul Crăciun Pantea, mergînd
van, muncitor în G.A.S., Ion neştii“ ctc. cărora s-a vorbit despre viaţa de mi pe aceeaşi linie, propunea printre al
Ludoşan şi Elisabeta Drăghiţă, zerie , în care trăiau muncitorii sub tele, ca biblioteca clubului în colabora
colectivişti, precum şi gospodina Propunerea ca la consfătuirile de regimul burghezo-moşieresc, despre re cu cea a cabinetului tehnic, să or
Dochia Manitiu. producţie să participe şi cîte un mem farsa alegerilor din acele vremuri şi ganizeze cît mai multe recenzii ale
bru din conducerea clubului pentru a despre profundul democratism al ale cărţilor tehnice, legate de activitatea
Pentru o recoltă bogată cunoaşte problemele ce frămîntă sec gerilor în statul nostru democrat-popu secţiilor. In această direcţie clubul a
ţiile şi în funcţie de acestea să-şi o- lar. făcut însă prea puţin, în raport cu
de legume rienteze activitatea, a fost de aseme posibilităţile de care dispune. Va tre
nea luată în seamă. Privind sprijinirea părinţilor în edu bui ca pe viitor conducerea clubului
Tncepînd din vreme pregătiri carea copiilor, s-a propus să ruleze să acorde atenţia cuvenită acestei sar
le pentru asigurarea unei re Pozitiv este faptul că în urma unor cît mai multe filme adecvate acestui cini importante, care se pare că a fost
colte bogate d'e legitime, colec propuneri ca, de pildă, cea privind scop. In această privinţă, clubul a pre tratată ca o problemă minoră,
tiviştii din Turdaş au terminat, conţinutul activităţii brigăzilor artistice zentat pentru început filmul cehoslovac
de amenajat răsadniţele pe în de agitaţie existente, acestea se preo „Hocheistul de rezervă“, urmînd să ...Clubul muncitoresc din Cugir are
treaga suprafaţă planificată cupă mai mult de popularizarea felului activitate frumoasă. Este necesar ca
(100 m.p.), ,,cu mai bine de-o in care se munceşte în secţiile uzinei. şi în continuare să ţină cont de pro
săptămînă în urmă. De atunci punerile făcute de oamenii muncii şi
ei au început să facă. însămîn- Asllel s-a reuşit să se ridice şi nive să lupte cu multă ardoare pentru tran
ţări în răsadniţe. Pînă acum lul interpretativ al brigăzilor, să se sformarea lor în viaţă, contribuind ast
pe întreaga suprafaţă, au în îmbunătăţească programele acestora, fel la ridicarea nivelului cultural-edu-
sămânţat seminţe de varză refiectînd mai puternic viaţa din uzină. cativ al celor ce muncesc, la sprijini
timpurie, de conopidă, gogo- rea procesului de producţie.
şari, vinele etc. De asemenea merită relevată orga
nizarea de- către club a două confe â GHEORGHE MARIN
rinţe pe teme de educaţie sanitară la