Page 37 - 1961-03

Hunedc

P R O L E T A R I D IN TO A TE TARILE. U N IŢ I-V A f CUI întrecere !a !telar

mulsocialismului ® Tehnica nouă în siderurgie Ghelar... Sâ facem cunoştinţă ou cei rămînere în urtnă ia livrări, iar cali­
(pag. 2 -a) care scot la zi !minereul, pîinea furna­ tatea era necorespunzătoare, acum si­
Anul XIII. Nr. 1931 Vineri 10 martie 1961 4 pagini 20 bani lelor de la Hunedoara. Să vedem fap­ tuaţia s-a schimbat, In luna februa­
• înfăptuirea hotărîrilor adunării tele lor. rie, minerii au dat peste plan mal
generale mult de 2 .0 0 0 tone minereu de fier,
...Ne aflăm la mina Vest. O activi­
• Dialog la club tate neobişnuită. Directorul, tovarăşul Obiecţiunea principală a furnaliştilor
(pag. 3-a inginer Florea, ne explică: era însă calitatea. întotdeauna discu­
ţia ajungea neapărat la calitate.
® Un grandios proiect al cons­ — Vedeţi, aici experimentăm noi
tructorilor comunismului: Abate­ metode de exploatare a minereului. — Ne-am luat un anagajament —
rea spre Volga a apelor nordice Este rodul unei activităţi îndelungate spuneau furnaliştli — să sporim in­
de cercetare a unui colectiv de ingi­ dicii de utilizare ai' agregatelor. Dar
(pag. 4-a) neri şi tehnicieni. Este vorba de ex­ voi nu ne sprijiniţi. încărcăm în fur­
ploatarea prin înmagazinare şi ex­ nale, de multe ori, pe lîngă minereul

ploatarea prin surpare în subetaje. de fier, cantităţi încă mari de steril.

Obiectiv principal în întrecere Metodele acestea ne vor da posibili­ Ce să vă mai spunem, doar ştiţi şi
tatea să mărim productivitatea de voi. Sterilul pentru noi înseamnă mai
3—3,5 ori... puţină fontă...

Intr-adevăr, la Ghelar, tehnica şi Ge spun ultimele analize ale mine­

tehnologia înaintată se bucură acum reului ?

lupta pentru calitate de o înaltă apreciere. Şi despre acest Gă minerii lucrează mult mal bine,

lucru, ne convin- _________________ _________________ că într-adevăr au în.

gem cînd intrăm în feles că „succesul

abatajele unde per- „ S l J C C e S u l f u m a i ! ş f î î O F furnaliştilor începe

NDEMNSPRE forajul umed clasic ^ A , . -« în abataje". Adică,
afostînlocuitcuper. î n c e p e in a b a r a j s conţinutul de metal
Cînd tóete forţele al minereului a
forajul umed prin

urm ăresc meni victorii pulverizare. Şi acesta este rodul acti­ crescut cu 7 la sută.
vităţii neobosite a colectivului de aici. Pare ceva normal. Minerii aşa tre­
acelaşi scop Directivele Comitetului Cen­ ei au executat arături pentru Rezultatele sînt mult mai bune. Nu
tral al partidului, cu privire însămînţări pe 385 ha. şi au mai sînt necesare perforatoare spe­ buie să lucreze, Să producă minereu
f—'i—1 r la criteriile prir ci pale ale în­ însămânţat orz şi ovăz pe circa ciale, minerii nu se mai udă în timpul mult, dar şi de calitate superipară.
trecerii socialiste în cinstea a- perforajului. Un dispozitiv crează o Obţinerea unor asemenea succese însă
ţ Obiectivele cuprinse în planul j niversărid a 40 de ani de la în­ 150 ha. De la începutul anului perdea de apă pulverizată care absoar­ a necesitat o muncă stăruitoare din
fiinţarea Partidului Comunist şi pînă in prezent, staţiunea be tot praful. partea organizaţiei de partid, a fiecărui
| de măsuri teiiruco-organizatorice 1 din România, au fost primite noastră a realizat peste 1.253 comunist.
cu interes şi însufleţire de că­ hantri. Demn de subliniat este Ne continuăm drumul. Intîlnim ma­
L întocmit cu ocazia dezbaterii ci- 3 tre toţi mecanizatorii staţiunii şi faptul că lucrările efectuate şini noi de încărcat. Mai erau mineri care „din greşeală"
de maşini şi tractoare din O- pînă acum de către tractoriştii încărcau şi bucăţi de steril în vago-
^ frelor de plan pentru anul curent răştie. noştri sânt de cea mai bună ca­ — Acestea, ne spune tovarăşul Flo­ neţi. Alţii, Ia puşcare nu dădeau a-
litate. Ritmul în oare au Înce­ rea, ne-au sosit de curînd. La şapte tenţie sterilului. La staţia de sortare
[ de către colectivul Întreprinderii -j In faţa mecanizatorilor noştri put să se desfăşoare lucrările locuri de muncă avem acum maşini se mai trecea cp vederea cînd scăpau
— aşa cum se subliniază în bulgări de steril.
l miniere de talc din Zlasti au în- j Directive — stau în perioada de încărcat. Ne ajută foarte mult..
actuală sarcini importanţe. Ei Calitatea a devenit acum c.uvînt de
l ceput să prindă viaţă. Aşa de J trebuie să muncească în aşa cinste pentru fiecare miner. A fost
fel incit să îmbunătăţească con­ suficient ca întregul colectiv să ia a-
L pildă, încă din primele zile aie -j tinuu calitatea lucrărilor agri­ fiiudine faţă de cei care „scăpau“ st&.
cole, să asigure executarea a- rilul în vagoneţi şl lucrurile s-au în­
^ lunii ianuarie a. c„ au fost apli- -j cestora în termenul optim. Prin dreptat. Maiştrii controlează ca la lo­
executarea luorărilor de între­ curile unde sînt intercalaţii să se iac.ă
[ cate unele măsuri ca, selecţiona- j ţinere şi îngrijire tehnică la agricole, ne face să avem toa­ Succesele din abataje sînt evidente. puşcare selectivă. La staţia de sortare
tractoarele şi maşinile agricole, a sporit exigenţa.
( rea cit mai perfectă a minereului ] conform normativului, să asigu­ tă convingerea că în actuala Dacă în !una ianuarie a mai fost o
re prelungirea perioadei de Acesta este doar începutul. Minerii,
de talc sosit la preparaţie, inten- 3 funcţionare a acestora, econo­ campanie, nu numai că vom Candidatul de -5353= răspunzînd chemării partidului, sînt
misirea de oît mal multe fon­ realiza planul de hantri, dar hotărîţi să trimită furnaliştilor minereu
L sificarea controlului calitativ, a- -j duri materiale şi realizarea de chiar îl vom depăşi. Amintim !partid Petru Mişcoi -} Reducînd consumurile s p e c ific e de caiitate din ce în ce mai bună.
e.conomii la carburanţi şi lu- Numai astfel, indicii furnalelor vor
tît la laicul brut, cit şi la talcul j brifianţi, reducerea preţului de şi faptul că în timp ce tracto­ se numără printre l urca mereu, aslgurînd patriei mai
cost planificat, cu respectarea riştii dau bătălia pe ogoare, cei mai buni fre- \ mult metal.
[ măcinat. ') condiţiilor de calitate a lucră­ mecanicii din atelierul staţiu­ zori de la Atelierele cen- <
rilor executate. nii, muncesc hotărîţi la repa­ trate Crişcior. Lucrînd La < Iar în abataje, sfredelind munţii de
L O altă măsură care a adus re- 3 rarea utilajului agricol necesar două maşini, ei dă numai ~ minereu, echipele înscriu noi succese.
Realizarea cu succes a sar­ în campania de vară. piese de calitate superioară ¦ Ion Pal, Aurel Ropan, Vasile Bogdan,
j- zultate frumoase colectivului de ) cinilor ce ne revin, preocupă Nistor Dodu lată numai cîţiva din
îndeaproape conducerea staţiu­ Condiţiile pe care le avem Pentru sporirea cei care în această lună au adăugat
^ aici este asigurarea instalaţiei -| nii, organizaţia de partid1 şi cea create, ne dlau convingerea că producţiei de minereu După două luni a realiza cit mai mari econo­ zilnic noi tone de minereu peste pian.
sindicală. In acest scop, s-au mecanizatorii noştri, în frunte mii de materie primă.
[ de preparare cu minereu de ca- ) şi luat măsurile cuvenite. Pe cu comuniştii din staţiune, vor Zilele trecute, au Început lu­ Colectivul fabricii „Ardelea­ Da ! Succesul furnaliştilor începe în
lîngă faptul că la ora actuală întâmpina cea de-a 40-a aniver­ crările de reprofilare, betonare na“ din Alba Iulia desfăşoară In scopul unei mai bune mă­ abataje.
t 1ita te şi crearea unui stoc de J avem revizuit şl reparat, întreg sare a partidului cu succese şi amenajare a turnului puţu­ larg întrecerea socialistă pentru surări a buştenilor, maiştrii,
utilajul agricol necesar în cam­ dintre cele mai frumoase, că lui orb de la orizontul 180 m. a economisi cit mai multe mate­ gateriştii şi sortatorii au primit
[ talc egal cu plafonul de măcinare 3 pania de primăvară, au fost prin munca pe care o vor des­ al I. M. Teliuc. Prin aceasta se riale. noi şublere de precizie. De ase­
organizate judicios cele 17 bri­ făşura, vor contribui din plin dă posibilitatea ca paralel cu menea, s-au înlocuit pinzele de
pe cel puţin 2 zile. ^ găzi de tractorişti, care s-au la obţinerea de recolte bogate betonarea casei maşinii de ex­ Drept urmare, în cursul celor la gater, de dimensiuni groase,
şi deplasat la gospodăriile de în unităţile pe care le deser­ tracţie să se lucreze la adînci- două luni care au trecut din a- cu altele mai subţiri.
L La rîndul său comitetul sin- j stat, gospodăriile agricole co­ vesc şi, în acest fel, vor contri­ rea puţului, in vederea sporirii cest an s-au economisit 18.776
lective şi întovărăşirile agri­ bui la întărirea economico-or­ .producţiei de minereu ce se va drn.p. piele şi 258 kg. talpă. Prin aplicarea acestor mă­
r dicatului a trecut la antrenarea j ganizatorică a unităţilor socia­ extrage din subteran. Printre cei care s-au străduit suri, in luna ianuarie s-au eco­
liste din agricultură, la con­ să economisească cit mai multă nomisit 1.187 m.c. buşteni, iar
j întregului colectiv în întrecerea J tinua îmbunătăţire a aprovi­ T. MUNTEANU materie primă se află şi Antinia
zionării oamenilor muncii de la Haţegan, Elena Lazăr, Ana în luna februarie, numai la sec­
j socialistă. Pe de altă parte bi- i oraşe cu produse agricole. corespondent Moldovan şi Schiau Paraschiva, ţia lăzi de fag, s-’au economisit
de la secţia croi, care au econo­ 70 m.c. lemn.
ţ roul organizaţiei de bază P.M.R. j ÎLIE CH1ŞERAU misit în total, numai în luna
februarie, peste 7.000 drn.p.
t a repartizat la posturile cheie pe n directorul S.M.T. Orăştie piele.

t cei mai buni membri şi candi- )

[¦ daţi de partid. Aceştia au fost 1

^ în permanenţă în fruntea acţiu- j

j nilor. constituind pentru masa

[ de muncitori un exemplu demn

t de urmat. 1

t Rezultatele acestor măsuri nu ţ

L s-au lăsat aşteptate. In perioada ^

f de la începutul anului şi pînă Ia ^

I 2 0 februarie rezidu! la granula- } F o r e s f i o r i i d in O r ă sof i e

i tia talcului măcinat a scăzut de 3 In perioada primelor două
luni care s-au scurs din acest
l la 5 la sută cit este admisul Ia 3

T 3.55 la sută. ^

Jj- Bătălia pentru o producţie de ^ an, forestierii de la sectorul

^ bună calitate şi la un preţ de ( „11 Iunie“ al I. F. Orăştie, au

[ cost scăzut n-a încetat. In acest ţ F r íe m iile a depus eforturi susţinute pentru

t scop, se duce o muncă susţinută '* cole pe care le deservim. Pa­ —o m —
ralei cu munca de reparaţii şi
[ în vederea urmăririi mai îndea- j organizare a muncii, noi am Zilele trecute, colectivul secto­ In această acţiune, în care Contribuţia tinerilor
dat mare atenţie încheierii de rului antezdrobitor — iunicula- s-au prestat 116 ore de muncă
[ proape a funcţionării morii şi bu- ] contracte pentru executarea re, de la I. M. Barza a organi­ voluntară s-au evidenţiat în In ultima vreme, activitatea
mecanizată a cit mai multe lu­ zat o acţiune de muncă patrio­ mod deosebit echipele conduse cultural-artistică ce se desfăşoa­
t nei întreţineri a agregatelor. 3 crări agricole în toate unităţile tică. In acest timp, colectivul a- de Matei Avram, Sabin Indrieş, ră la căminul cultural „Petofi
socialiste ale agriculturii de pe rnintit a colectat 3.000 kg. fier Ioan Almăşan, precum şi lăcă­ Sândor“ din Deva, a fost im
f. Conducerea întreprinderii stu- ţ raza raioanelor Orăştie şl Ha­ vechi, a curăţat de moloz şanţul tuşii Alexandru Leternă, Ioan bunătăţită simţitor. Aceasta, ca
ţeg şi a oraşelor Hunedoara şi din faţa noului atelier, a mon­ Clej et'c. urmare a condiţiilor materiale
^ diază problema găsirii unei me- j Deva. Pînă în prezent, planul tat un motor la elevatorul de noi realizate cu contribuţia ti­
de contracte este realizat în 15 m. etc. M. SUSAN nerilor. Au fost zugrăvite sala
tode de acoperire a corfelor de ţ proporţie de oca. 90 la sută. festivă şi un antreu, s-a amena­
In scurt timp, prin munca po­ corespondent jat scena, curtea a fost mărită
^ la funicular şia vagoanelor ') litică ce o vom desfăşura, vom şi amenajată, s-a construit un
asigura realizarea acestuia în gard, şi s-au amenajat 5 ron-
[_ C.F.1J. ce transportă talcul brut 3 proporţie de 100 la sută. douri pentru flori.

C la instalaţia de preparare, fapt

C ce va duce la scurtarea duratei -j

[¦ de uscare a talcului brut. >0 =

f Colectivul întreprinderii mi- "ţ Concurs „Drumeţii veseli (î

f niere de talc din Zlaştl a primit ţ

[ cu entuziasm Directivele C.G. al .. In sala festivă a oraşului Ha- la cooperativa meşteşugărească
ţeg, a avut loc un concurs „Dru- „Retezatul“. Organizatorii con-
[¦ P.M.R. cu privire la criteriile ] meţii veseli“ pe tema „Perspec- cursului, (Comitetul orăşenesc

^ principale ale întrecerii socia- 1

^ liste în cinstea aniversării a 40 1 îndrumaţi de către organiza­ tivele luminoase ce le deschide U.T.M. şi secţia de învăiămînt Aceste lucrări au fost efectua­

( de ani de la înfiinţarea Partidu- 1 ţia de partid şi conducerea sta­ în faţa. tineretului planul eco- şi cultură a Sfatului popular te numai prin muncă voluntară,

(. lui Comunist din Romînia. EI a 4 ţiunii, de îndată ce timpul s-a nomic de 6 ani". raional Haţeg), au premiat pe la care şi-au adus contribuţia

^ hotărît să întîmpine acest eveni- -j dovedit prielnic lucrărilor agri­ Cîştigători ai concursului au câştigători cu cărţi şi diferite tinerii Anton Pogăceanu, Gheor-

^ ment cu noi şi frumoase rezulta- •) cole de primăvară, mecaniza­ fost declaraţi tinerii Trandafir obiecte.' ghe 11leş, Gergely Iuliu, Fodor Echipa cîe lăcătuşi condusă de Aurel Drăgan se numără

^ te în muncă, să lupte pe toate 5 torii noştri au pornit hotărîţi Neiconi de la cooperativa de Martin, Erdos Bella şi alţii. printre echipele fruntaşe de la Exploatarea minieră Deva. Re­

[ căile pentru a da patriei talc de ) SIDONIA RUSAN

L cea mai bună calitate. 3 la executarea lor. Şi primele re­ consum „Ţara Haţegului“, Ioan responsabila colectivului de MOZEŞ EVA cent ea a terminat montarea unui compresor.

f I. DUMITRU } zultate n-au întîrziiat să se a- Hicea de la fabrica de marme­ redacţie al Staţiei de radioficare directoarea Căminului cultural In fotografie : Tov. Aurel Drăgan, Vesa Iacofa, Andton

rate. Pînă la 28 februarie a.c.,' ladă şi Nicoiae Cojocaru de Haţeg „Petofi Sandor“ — Deva Tripón şi Ioan Homorotiean.

0 NOUAVICTORIE DE SEAMA A ŞTIiŢES SOVIETICE: CUCERITORII 1N A LŢIM

Lansarea §! coboríréa cu succes Coşurile combinatului hune- ascensiunea. Ca pe un puţ de şuri la Hunedoara şi 3 la Re­ şuri. Experienţa căpătată ast-
dorean sînt semne peste vre- şiţa. Toate puse unul peste al­ felt se concretizează în rezul­
a celei de-a 4 -a nave-safelif, met vestitoare de victorii. Căci mină. Cu singura deosebire că tul, se ridică la 1.200 m. Co­ tatele muncii lor de fiecare zi.
fiecare coş ridicat înseamnă în loc sâ ajungem la supra­ şul furnalului 7, care va mă­ Un singur şi expresiv exem­
fn greutate d e 4 . 7 0 0 kg. o victorie. înseamnă încă un faţa pămîntului, ne trezim la sura 100 m., este al 14-lea. plu : primul coş construit de
turnai, încă un cuptor Mar­ o altitudine de 91 metri. ei în 1951, la cocserie, a fost
MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmitea măsurarea traiectoriei şi aparate de radiocomu- tin, încă un laminor. De aceea, Argumentînd pasiunea sa ridicat la 90 de metri in 180
In conformitate cu planul de cercetare a spa­ nicaţie. cină, in locuri nebănuite ieri, Splendid peisaj. De la a- pentru această meserie, Mi- ăe zile. Coşul furnalului nr. 7,
ţiului cosmic LA 9 MARTIE 1951, IN UNIUNEA prinde să se ridice spre cer ceastâ înălţime, Hunedoara a- hai Milutin cuprinde într-un de 100 metri, va fi con­
In timpul zborului, aparatele de bord au încă un coş, huneăorenii pri­ pare în toată splendoarea ei gest larg panorama Hune­ struit în mai puţin de 80 de
SOVIE1ICA A FOST PLASATA PE O ORBITA IN JU­ funcţionat normal. vesc la oamenii cocoţaţi pe şi, oricit ăe bine ai cunoaş- doarei : zile.
RUL PAMfNTULUI A PATRA NAVA-SATELIT. GREU­ schele la înălţimi. In suflet te-o, nu poţi să nu rămîl pro­
TATEA NAVEI-SAIELIT, FARA ULTIMA TREAPTA A DUPĂ ÎNDEPLINIREA PROGRAMULUI DE CER- fund impresionat. Mai mult — Toate meseriile sînt fru­ La data cînd sînt scrise a-
RACHETEI PURTĂTOARE, ESTE DE 4.700 KG. SETARI PREVĂZUT, NAVA-SATELIT A ATERIZAT LA li se naşte un sentiment de moase, dar a noastră, a coşa- ceste rînduri, coşul s-a şi înăl­
admiraţie pentru constructorii insă, te impresionează oame­ rilor, are un farmec deosebit... ţat la 96 de metri. Peste clte-
Nava-satelit s-a deplasat pe o orbită apropia­ COMANDA, IN ACEEAŞI ZI, INTR-0 REGIUNE A care, din oţel şi beton, înalţă nii care lucrează aici. Calmul, va zile va ajunge la 100. A-
tă de cea calculată : înălţimea perigeului — UNIUNII SOVIETICE DINAINTE STABILITA. plămînii prin care vor respira siguranţa cu care execută toa­ Cu el sînt şi alţii, mai ti­ tunci, cuceritorii înălţimilor
183,5 km.: înălţimea apogeului 248,8 km.; în­ viitoarele agregate. te operaţiile, iţi inspiră res­ neri. Utemiştii Costache Ghi- vor cobori, lăsind săpate, chiar
clinaţia orbitei faţă de planul ecuatorial —¦64 Cercetarea preliminară a navei aterizate a pect. nea, Gheorghe Goşling, Zol- pe vlrful coşului, data termi­
grade 56 minute. demonstrat că starea animalului de experienţă Cine sînt aceşti temerari tan Buch, s-au urcat pe sche­ nării şi numele lor. Data încă
este normală. constructori, cuceritorii mari­ — M-am obişnuit de mult, le numai cu curajul. Acum unei victorii. Fumul, furnalu­
SCOPUL PRINCIPAL al LANSĂRII A CONSTA! lor înălţimi hunedorene ? spune Miliai Milutin. Din ştiu sâ execute toate opera­ lui le va acoperi numele, con­
IN PERFECŢIONAREA CONTINUA A ELEMENIELOR . IN URMA LANSĂRII CELEI DE-A PATRA NAVE- 1951 pînă acum... ţiile ăe montare a cofrajelor structorii de coşuri vor fi a-
DE CONSTRUCŢIE ALE NAVEI-SATELIT Şl A INSTA­ SATELIT Şl A COBORIR1I CU SUCCES A ACESIEIA ...Dimineaţă de martie. De tunci in altă şi în altă parte.
la lumina unui soare timid, In 1951 a venit la Hunedoa­ şi schelelor, a fierului beton, Hunedoara are încă nevoie ăe
LAŢIILOR AFLATE PE EA, GARE ASIGURA CONDI­ DE PE ORBITA, AU FOST OBŢINUTE DATE PRE­ pătrundem în semiobscurita­ ra ca brigadier. Muncea pe turnarea betonului. coşuri. Marile agregate ce se
ŢIOASE ATIT IN GE PRIVEŞTE FUNCŢIONAREA tea ce dăinuie la baza coşu­ şantierul primei baterii de vor construi trebuie să res­
ŢIILE NECESARE ZBORULUI OMULUI. lui de fum al furnalului nr. cocs. II atrăgea insă coşul Izolată la mare înălţime, pire.
ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE NAVEI ŞI 7. împreună cu şeful brigăzii care se înălţa sus, tot mai sus, brigada constructorilor ăe co­
Pe n a v a -sa te lit a fost instalată o cabină cu de constructori, ne instalăm prin munca cltorva oameni. şuri a cîştigat pe lingă cura­ E. MĂGUREANU
animale de experienţă — cîinele Cernuşka şi A INSTALAŢIILOR ACESTEIA, CIT ŞI IN CE PRI­ jul şi siguranţa in mişcări,
alte organisme — precum şi instalaţii teleme- VEŞTE CARACTERUL INFLUENŢEI CONDIŢIILOR DE pe liftul improvizat pentru A cerut să fie repartizat la unitate, unanimitate în gîndi-
transportul materialelor. Un construcţia coşului. De atunci rea şi soluţionarea diferitelor
trice şi de televiziune, o instalaţie radio pentru ZBOR ASUPRA ORGANISAtELOR VII. „Gata, dâi drumul“, şi începe nu s-a mai despărţit ăe sche­
lele marilor altitudini. A par­ situaţii ivite în ascensiunile
In prezent sînt studiate şi prelucrate datele spre vîrfurile viitoarelor co­
obţinute. Organismele care au luat parte la ticipat la construcţia a 10 co­
zbor sînt supuse observaţiilor.
- AaT—v —AaPv ¦'•w'VJu^’SJVY. «yv*