Page 38 - 1961-03

m -* DRUMUL. SOCIALISMULUI *r ifß !

PROGRESUL TEHNIC 1 W W W M W W ^ Ä W rffe W T Ä M SID E R U R «

M-I f i #IfjA . LJLA ORDINEA ZILE! , JKiI m Ü I

O COLABORARE AA/s AAAMAAAAWr^
Congresul al lU-Iea al partidului, a trasat fac ca progresul tehnic să fie tot mai mult

RODNICA sarcina extinderii mecanizării şi automatizării simţit.

producţiei, reutilarii întreprinderilor existente La uzina cocso-chimică, a combinatului, în
şi înzestrarea noilor întreprinderi cu utilaje şi secţia de pregătire a cărbunilor, s-a realizat

Directivele celui de-al III-lea uzură a zidăriei şi astfel se pot agregate Ia nivelul celor mai noi realizări ale prăbuşirea pneumatică a cărbunelui din silozu­
Congres al partidului au subli­ preîntîmpina perforaţiile furna­ , tehnicii ; aplicarea în producţie în măsură tot
niat necesitatea unei strînse co­ lului în această zonă. < mai largă a proceselor tehnologice moderne. rile de la dozarea şarjei. Această măsură ur­
laborări a institutelor de îizică ( Această sarcină a fost primită de siderurglştii
cu industria, în special în pro­ La oţelăria Martin nr. 1, prin Sregiunii noastre cu multă însufleţire. Pentru mează a fi aplicată şi la turnurile de şarjă.
bleme ca folosirea energiei nu­ folosirea izotopilor radioactivi, ş îndeplinirea ei, au fost întocmite planuri de
cleare în scopuri paşnice, apli­ s-a căutat îmbunătăţirea cali­ , introducere a tehnicii noi, s-au constituit co- Această măsură explică în parte rezistenţa ăe/
carea izotopilor în practica in­ tăţii oţelului. Pentru început s-a ' lective. de studiere şi aplicare a posibilităţilor
dustrială, agricolă, medicală urmărit provenienţa incluziuni­ 300 leg. a cocsului produs în lunile ianuarie şi
etc. lor nemetalice în oţel. Introdu- existente. Pe de altă parte, partidul şi guver-
cînd izotopi în mortarul folo­ ! nul au~ îndreptat spre Hunedoara şi Călan fon. februarie. ş
Dînd viaţă acestei sarcini, în­ sit la pregătirea ansamblelor de \ duri mari de investiţii, din care urmează a se
tre specialişti ai Institutului de turnare, se crează posibilitatea \ construi agregate puternice, moderne, cum ar Colectivul laminorului de 650 mm. a trecutj
îizică atomică din Bucureşti şi stabilirii naturii incluziunilor i' fi furnalele secţiei noi, noua secţie de lami-
inginerii şi tehnicienii noştri, (provin sau nu din mortar). La '' noare, cuptoarele Martin nr. 4 şi 5 la Hune­ la laminarea de blumuri cu secţiuni mărite,
s-a concretizat începutul unei fel se procedează şi cu cărămi­
colaborări, a cărei expresie se zile refractare de pe podurile şi doara, staţia experimentală de cocs brichete, care permit încălzirea blumurilor cu greutăţi>
manifestă prin primele surse ra­ pîfniile de turnare. încă o baterie de semicocs in sistem carbo-
dioactive din căptuşala refrac­ fluid, la Călan şi altele.. mai m.ari. Legătura dintre această măsură şi'-,
tară a furnalelor 1 şi 2 şi din In cel mai scurt timp, surse­
refractarele de la turnarea oţe­ le . radioactive vor crea o reţea Bătălia pentru nou se desfăşoară pe toate cele aproape 10.000 tone laminate peste plan,-
lului la oţelăria Martin nr. 1. la marile agregate din combi­ fronturile în siderurgia regiunii, introducerea
nat, pătrunzînd în fenomene izotopilor radioactivi, îmbunătăţirea proceselor produse pînă în prezent, nu e greu de stabilit.'
Acest lucru a devenit posibil dintre cele mai greu accesibile
şi datorită mecanizării şi auto­ mijloacelor clasice, cum este tehnologice, strîngerea legăturilor de colabo­ Realizarea unui indice de utilizare cu 270 leg.'
matizării producţiei, completate structura metalului, măsurarea
nivelului oţelului lichid în oa­ rare cu alte întreprinderi şi instituţii, moder­ oţel pe m.p. vatră şi zi calendaristică mai mare
de organizarea superioară a
nizarea agregatelor vechi şi traducerea în viaţă decît cel planificat la oţelăria Martin nr. l,se

a planurilor de măsuri tehnico-organizatorice. explică printre altele şi prin faptul că la cup­

torul nr. 2 a fost realizat cohtrolul şi reglarea

automată a regimului tehnic. La oţelăria Mar-]

tin nr. 2 timpul de reparaţie la cald a -petrelor

a fost mult scurtat prin sudarea superficială

a vetrei cuptoarelor — inovaţie care se bucură La noua turnătorie de lingotiere a uzinei .Victoria" din Gâlan, con­
struită după ultima expresie a tehnicii moderne, munca fizică lipseşte aproar
de multă aoreciere în masa oţelurilor. ) pe cu desăvîrşire. In fotografia de fa fă se poate vedea un aspect de la în­
cărcarea mecanizată a cubilourilor.
Despre acestea şi alte aspecte ale progre- \

sului tehnic, ne propunem să vorbim în pa-1

gina de faţă. >

procesului de producţie, care au lele de turnare, comportarea A/VS/W VVW' - >./*•/ pentru nou L a a g r e g a te raad ierit© -
ridicat în mod simţitor nivelul constituenţilor din baia cuptoa­ cad lp e cai o în a lt ă
tehnic al activităţii muncitori­ relor Martin şi electrice, măsu­ Pasiune
lor, tehnicienilor şi inginerilor rarea dimensiunilor laminatelor
pe fluxul tehnologic şi multe
noştri, ceea ce a făcut posibilă

pătrunderea în combinat şi, altele. — Semnezi ? Aşa dar, inovaţia „Dispozitiv că victoria aceasta a . făcut în c a lific a re
pentru prima dată în industria — Semnez I pivotant pentru ridicarea podu­ scurt timp înconjurul Hunedoa­
siderurgică din ţara noastră, a Alături de izotopii radioactivi, lui rulant“, fusese verificată în rei. Cu toate acestea, faima in­ An de an, la ®ombinatul siderurgic pundere, lectorii au fost recrutaţi dintre
izotopilor radioactivi — mij­ de inovaţii şi raţionalizări, ac­ — B in e!... Te sfătuiesc to­ practică, reuşise. geniosului dispozitiv aproape că din Hunedoara creşte nivelul tehnic al cei mai buni ingineri şi maiştri, se­
loace moderne de rezolvare a tivitatea de cercetări, desfăşura­ tuşi să nu te pripeşti. E impo­ a fost pusă în umbră de o altă producţiei. Utilajele mai vechi sînl lecţionare care s-a făcut cu concursul
unor probleme dintre cele mai tă în mod organizat în combi­ sibil să reziste, Se va prăbuşi... Un tînăr lăcătuş, care se a- inovaţie, dacă nu chiar tot a- înlocuite, mecanizarea şi automatizarea organizaţiilor de partid. In general,
natul nostru prin serviciul de fla lingă Emerik Kotty atunci tît de valoroasă, dar foarte In­ îşi fac tot mai mult loc. La furnale — s-a mers pe principiul ca la fiecare
dificile. cercetări siderurgice şi cocs. Emerik Kotty n-a mai auzit oînd inginerul îi ceruse să sem ­ teresantă. E vorba de un dispo­ chiar şi la cele vechi — Încărcarea curs să predea ingineri din sectorul
La furnalul nr. 1, încă din oferă perspectiva descoperirii şi ce-i spunea inginerul. A sem­ neze, nu s-a putut abţine să zitiv pentru montat părţile de se face acum mecanizat. La cele două respectiv de activitate. In acest fel,
aplicării în practică a unor im­ nat că-şi asumă răspunderea nu-1 întrebe : acoperiş în grupuri mari. S-a oţelării Martin şi în special la cea legarea cunoştinţelor teoretice de prac­
noiembrie anul trecut, au fost portante rezerve, care puse în pentru orice pagubă şi şi-a vă­ născut tot în Hunedoara. De nouă, multe procese tehnice au fost tică s-a putut face mai uşor şi, mai
instalate surse radioactive şi un valoare vor contribui la îmbu­ zut de treabă. Urmărea cu a- — Cum de nu ţi-a fost tea­ astă dată însă. pe şantierul la­ mecanizate şi automatizate. Munca la ales, mai eficace. De asemenea, la
dispozitiv care indică uzura zi­ tenţie ultimele lucrări de mon­ mă, tovarăşe Kotty ? minorului de 450 mm. laminorul de 650 mm. este exclusiv secţiile cu foc continuu, lecţiile au
dăriei refractare din interiorul nătăţirea indicilor tehnico-eco- taj ale podului rulant. Dispozi­ mecanizată. fost predate pe schimburi.
agregatului. La furnalul nr. 2 a tivul pivotat era pregătit, ve­ — Doar eu făcusem calcule­ Datorită noului dispozitiv, a-
fost introdus un număr mai nomici şi de calitate ai produc­ rificat (pentru a cita oară?). le. Şi-apoi, In 30 de ani de me­ nexat la macaraua turn, piese­ Evident, pentru ca agregatele să Un efect favorabil au avut şi cursu­
mare de surse, dintre care una ţiei de metal. A mai privit odată ceasul. I s-a serie am Învăţat ctim să lu­ le se asamblează jos, pe s o l: a- dea tot ce pot, pentru ca producţia de rile de minim tehnic. Aici au partici­
în zona orificiului de scurgere părut că treaba merge cam în­ crez ea să nu greşesc... poi, întreaga construcţie, în ju­ metal să sporească tot mai mult — pat în special muncitorii de la între­
a fontei, care, cu ajutorul unui Ing. AUREL BÎRSAN cet. De aceea, s-a apucat şi el rul a 22 tone, se ridică la cir­ în special pe seama creşterii indicilor ţinere (lăcătuşi, electricieni, strun-
să dea o mină de ajutor oa­ Cele relatate s-au petrecut ca 25 m. înălţime, se „plimbă“ de utilizare — este nevoie de oameni gări etc.), care în cca. 50 orc de curs
aparat special indică gradul de şeful serviciului cercetări side­ menilor care se grăbeau să spre sfîrşitul anului trecut, în prin aer şi-apoi se aşează pe cu o înaltă calificare, de muncitori, au acumulat cunoştinţele strict nece­
termine montajul. Se lucra în- Combinatul siderurgic din Hu­ grinzi. începe montarea pro- maiştri şi ingineri bine pregătiţi. sare pentru meseria respectivă.
rurgice şi cocs G. S. Hunedoara tr-o linişte deplină şi înitr-o în­ nedoara. De atunci, s-au mai priu-zisă, oare nu durează mai
cordare neobişnuită. Mulţi se montat două poduri, cu ace­ mult de 2 ore (înainte erau Pe această cale, conducerea tehnico- Multă atenţie s-a acordat şi cadre­
P reocupări ale m uncitorilor tndoiau de reuşita inovaţiei bă- iaşi dispozitiv. La toate trei s-a necesare 50-60 ore pentru a administrativă a combinatului, sub lor cu pregătire medie şi superioară.
de Ia transporturi uzinale crînului maistru. realizat o economie de 290.000 monta acelaşi volum de con­ permanenta îndrumare a comitetului Astfel, la şcolile de maiştri avem în
lei... strucţie). de partid, a manifestat o dec/sebită prezent numai în anul I 8 8 de elevi,
Şi colectivul sectorului tran­ cii moderne. Ca urmare, tim­ In sfirşit, totul a fost gata. preocupare. In fiecare an, noi promo­ iar Ia facultăţi am trimis anul tre­
sporturi al C. S. Hunedoara, pul de staţionare a trenurilor a Kotty a pus la punct ultimele Oamenii, care au urmărit ou ţii de muncitori calificaţi, de maiştri şi cut 39 de studenţi bursieri.
depune eiorturi susţinute In ve­ fost redus cu circa 15 minute. detalii şi a trimis oamenii de 'admiraţie funcţionarea .disipc-zi- ingineri, au pus stăpînire pe cuptoare,
derea introducerii tehnicii noi. Pentru viitor, au fost luate în care n-avea nevoie. Apoi, la un tivului. l-au denumit. în glu­ furnale, laminoare. Anul trecut, de •Al treilea Gongres al partidului a
In acest an au fost introduse studiu sau se află în faza de semnal al său, instalaţia a în­ mă, „satelitul“ iui Kotty. Şi pildă, au fost calificaţi Ia locul de pus sarcini deosebit de importante în
graficele de transport.!şi,,ţţiraj;,, ^experimentare, •măsuri ca : su­ ceput să luexeze. Şi încet, în­ aşa i-a rămas numele.!. muncă 165 de cocsari, 200 furnalişti, ‘faţa siderurgiştilor din Hunedoara. Pe
laţie şi programele de lucru, dura joantelor de pe liniile cet, colosul de metal, în greuta­ 110 laminatori, 217 sudori, 222 lăcă­ lîngă sporirea producţiei de metal —
pentru trenurile In zona staţii­ O.S.M. 2 — Bluming, pentru te de aproximativ 200 de tone; m tuşi etc. Aceste cursuri, organizate pe sporire care trebuie asigurată într o
lor Peştiş, triajul vechi şi tria­ evitarea trepidaţiilor, la căru­ a părăsit solul, ridicînd'u-se secţii, cu participarea în producţie, au măsură destul de mare pe seama unei
jul nou. De asemenea, au fost cioarele ce transportă lingourile sus, tot mai sus. Apoi, la cei Bătrinul maistru, care in avut o durată de 6 - 1 0 luni şi au dat mai bune folosiri a agregatelor — si-
înlocuite discurile fixe şi tăbli­ calde de oţel, înlocuirea tran­ aproape 20 m. înălţime, podiul ciuda celor peste 50 de ani Îm­ rezultate bune. Bunăoară, la secţia derurgiştii hunedoreni trebuie să pre­
ţele de recunoaştere. La linia 16 sportului feroviar de la funicu- a început să se răsucească, pliniţi stă ziua întreagă pe şan­ La furnale, unde anut trecut au fost gătească şi cadre necesare pentru
Peştiş, bucla inferioară şi su­ larul Teliuc, la prăjitoare şi a- pentru a venii in poziţia ceru­ tier, este autorul multor ino­ calificaţi 138 de muncitori, s-au ob­ combinatul de la Galaţi, obiectiv de
perioară a uzinei cocso-chimice, glomerator, şi de Ia O.S.M. I tă. încă vreo cîteva minute şi vaţii. seamă al şesenalului.
şi la triajul nou, au fost mon­ la laminorul de 800 m., cu un
Zilele trecute el a propus o
tate semafoare şi semnale de sistem de transport pe bandă podul s-a aşezat cuminte pe platformă pentru montarea ta ­ ţinut realizări deosebite în producţie. Iată de ce noi vom acorda în viitor
n
E de prisos, să mai spunem blei ondulate pe acoperiş. Din Indicele de o tonă fontă pe m.c. vo­ o atenţie sporită calificării de cîf
intrare corespunzătoare tehni­ rulantă etc. grinzile de susţinere. nou notăm cîteva avantaje: lum util obţinut de unele furnale, îşi mai multe cadre.

creşte productivitatea muncii are explicaţia îndeosebi în munca ca­ Pentru anul acesta ne-am propus să

®e la g h fitö la izo ta p i r a d io a c tiv i cu 20 la sută, se Înlătură com­ lificată a oamenilor. Exemple de acest calificăm la locul de muncă 1.214 to-:
plet schelăria, se obţine eco­ fel ar putea fi date din fiecare sec­ varăşi, iar prin scoatere din produci
nomie de. manoperă. ţie a combinatului. ţie, 275 de muncitori. De asemenea,-

Şi poate că în clipa cînd dvs. Numărul mare de cadre calificate la vom trimite muncitori din mai multe
locul de muncă se datoreşte în bună meserii (în special de la G.F.U.) la

La Himedoara asaltul împo­ modificările o,duse în sistemul Pentru a se crea posibilita­ aer ciad (care funcţionase a- citiţi aceste rînduri, inovatorul măsură organizării corespunzătoare a cursurile de specializare.
triva vechiului a început cu de încărcare, ridicarea tem ­ tea reducerii consumului de proximativ 30 ani), s-au mon­ Emerik Kotty lucrează la un procesului de învăţăinînt. Astfel, p:
ani în urmă. Ghifta, azi obi­ peraturii aerului insuflat şi au cocs, s-a supraînălţat caupe- tat instalaţii de control a pre­ nou dispozitiv. lingă faptul că programa analitică » GHERASIM RIJSU
ect ăe muzeu, a fost înlocuită mers chiar pină la introdu­ rul nr. 1 al furnalului nr. 1 şl siunii la fiecare gură ăe vînt. fost întocmită cu multă grijă şi răs­
N. ANDRONACHE şeful biroului învăţămînt

C. S. Hunedoara.

cu sistemul de încărcare prin cerea celor mai noi cuceriri au fost revizuite toate caupe- Un fapt demn de semnalat ANCHETA Ce e nou Sa locul
corfe, sistem abandonat in cea ale ştiinţei. rele furnalelor nr. 1 şi 2. Efec­ este folosirea experimentală a
mai mare măsură şi el, în a tul acestei măsuri: la furna­ izotopilor radioactivi pentru
doua jumătate a anului tre­ in primul rină trebuie men. lul nr. 1, in comparaţie cu a- controlul uzurii zidăriei re­
cut. Iată-ne deci in perioada ţionată înlocuirea sistemului fractare a furnalelor.
de încărcat cu corfe, prin sis­

introducerii masive a noului. temul cu benzi, ceea ce a dus nii trecuţi, temperatura a S-ar părea că lista îmbună­ N O A S T R Ă dvs* de muncă?
Furnalul 1 intră in repara­ la uşurarea muncii, creşterea crescut cu circa 250 grade, in tăţirilor aduse e epuizată. Dar
prezent, există posibilitatea nu / Concomitent cu reparaţi­ Indici de utilizare o alimentare raţională a transportului Măsurile amintite au condus la spo­
ţie capitală! Furnalul 2 intră productivităţii şi asigurarea in creşterii temperaturii cu încă ile capitale s-au desfăşurat lu­ de evacuare a semicocsului. De ase­ rirea considerabilă a producţiei. La
în reparaţie capitală! Veşted mai bune condiţiuni a furna­ 50 grade. crările de construcţie a staţiei înalţi menea, el va permite automatizarea sortimentul piese mecanice, de pildă,
a fost repede cunoscută, pri­ lelor cu încărcătură. Totodată ăe ciuruire şi transport a coc­ descărcării bunkerului de semicocs. producţia lunilor ianuarie şi februarie
mită cu căldură ăe întreg co­ a fost înlocuit sistemul de ac­ Tot cu ocazia reparaţiilor s-a sului. Prin intrarea in funcţi­ Guptorul nr. 3, unde lucrez, a ieşit a crescut cu peste 80 la sută fată de
lectivul şi evenimentul aştep­ ţionare a clopotelor (vechiul trecut la alimentarea arderii une a acesteia (cure deserveşte de curînd din reparaţie capitala. E! a Folosirea izotopilor radioactivi la producţia lunară a anului trecut.
tat cu nerăbdare. Azi, el e sistem — hidraulic — nece­ cauperelor cu ventilatoare pu­ toate 4 furnalele cu capacita­ fost refăcut din temelii şi i s-au adus controlul nivelului pulberii de semicocs
consumat, cele două agregate sita consum mare ăe ulei şi ternice de la o sursă centra­ te mai mică), au fost rezol­ îmbunătăţiri constructive în ceea ce in bunkerul carbofluidic va aduce după GHEORG11E SPERIOS
elaborează zilnic cantităţi în­ nu oferea suficientă siguran­ lă. Au fost refăcute conduc­ vate probleme c a : eliminarea priveşte suprafaţa vetrei, camerele re­ sine o sporire considerabilă a produc­
semnate ăe fontă. ţă In exploatare), cu tenul tele inelare şl toată reţeaua de transportului cu vagoane o generatoare şi altele. De asemenea, tivităţii cuptoarelor şi o îmbunătăţire maistru la turnătoria veche a
electromecanicacţionat de la cocsului ăe la cocserie. o. s-au automatizat schimbătorul de Toc substanţială a condiţiilor de muncă. uzinei „Victoria“-Călan.
Ce s-a făcut coricre't? Schim­ distantă. transbordărilor repetate. De şi injecloarele, s-au montat aparate
bările slnt multe, privesc atit asemenea, prin ciuruire, în care măsoară temperatura camerelor, Ing. ADRIAN S T O l C O l Agregatele produc
furnale intră doar cocsul me­ consumul de combustibil.
talurgic, praful fiind eliminat. şeful secţiei semicocs a Uzinei mai mu !i
Pe de altă parte, ss elimină Drept urmare, în prezent, obţinem „Victoria“-Călan
trecerea cocsului mare în indici de utilizare in jurul a 6 tone Pentru a face ca agregatele noastre
cocsul mărunt. Prin intrarea oţel pe m.p. vatră de cuptor şi am A crescu! caoacilafea să producă mai mult, am luat o sea­
în funcţiune a acestei staţii a redus simţitor durata de elaborare a mă de măsuri care să ducă la creşte­
crescut producţia, furnalele au şarjelor. suprafeţei rea vitezei de laminare şi Ia sporirea
funcţionat normal şi mai mult, secţiunii şi greutăţii blumurilor. Astfel,
declasatele au fost reduse Ic de producţie a fost modificat calibrajul cilindrilor
cajei de 800 mm., s-au montat două
minimum.

Agregate noi. staţie de ciu­ ALEXANDRU NOJ0GAN Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan remorci transportoare în faţa cajelor
pe anul 1961, s-a arătat că una din finisoare.
ruire nouă. Toate moderne. Ca prim lopitor la O.S.M. r.r, 1 căile de sporire a producţiei este şi
C. S. Hunedoara. folosirea judicioasă a suprafeţelor de In acelaşi scop a fost modificată
să fie deservite în bune con­ producţie. Drept urmare, la sortimen­ platforma planului înclinat al liniei de
Releu! de radiaţii tul radiatoare, a fost schimbată poziţia laminare.
diţii. erau necesari oameni paturilor de turnare, astfel incit pe
gama aceeaşi suprafaţă de hală numărul lor Aceste măsuri au dus la sporirea
pricepuţi. Şi aceşti oameni e- a crescut simţilor. La sortimentul pie­ indicilor de utilizare şi deci Ia creş­
încă de anul trecut a început expe­ se mecanice s-a trecut la organizarea terea producţiei de laminate. Astfel,
xistă. datorită cursurilor şco­ rimentarea folosirii izotopilor radioac­ lucrului pe două schimburi ; utilajele în luna ianuarie a.c., indicele de uti­
tivi pentru controlul nivelului pulberii nefolosibile în luna curentă sînt eva­ lizare a crescut cu peste 7 la sută.
lii de calificare absolvite in de semicocs în bunkeru! carbofluidic. cuate din hală. Gropile folosite înainte iar planul de producţie din cele două
Releul de radiaţii gama folosit in a- la turnarea cochilelor sînt acum uti­ luni a fost depăşit cu aproape 1 0 . 0 0 0
decembrie 1960 de 138 fuma- acest scop are menirea să asigure lizate la depozitarea şi curăţirea oa­ tone.
funcţionarea normală a instalaţiei lelor de turnare.
lişti. printr-o golire ritmică a bunkerului şi ing. ÎOAN VOINA

Rezultatul ? La furnalul nr. tehnolog la laminorul de 650 mm.,
0. S. Hunedoara.
1 indicele de utilizare a de nă­

şit o tonă fontă pe m.c. vo­

lum util în februarie, iar la

furnalul nr. 2 s-a ridicat la

aproape 0,950 t;

ÎN FOTOGRAFIE : Staţia automată de ciuntire şl transport a cocsului. V.-'W'- A. TURGL