Page 4 - 1961-03
P. 4
pag 4 DRVMi) r, S O rjA U S M llU l) Nr. 1622
juddXmjele s liri • juJtlrrieJje -u L tu n e is ş t i r i - Casba păşeşte ferm pe
drumul Industrializării
— declara nun,strut !ndisstr.ei, ?rnesto G uevara
Vizita iui A.N. Kosîghin în India N. S . H r u ş c io v Mari succese ale industriei energetice HAVANA 28 (Agerpres). — cinci ani, este împărţită in două
Industrializarea este unul din etape : prima etapă cuprinde a-
MADRAS 28 (Agerpres). — in care s-a -referit la impresiile cu a s o s it din R. P. D. Coreeană cele mai măreţe ţeluri ale gu nul 1061 iar cea de-a doua e-
TASS transmite: lese în cursul călătoriei prin In vernului revoluţionar şi funda tapă cuprinde perioada anilor
dia, la perspectivele colaborării Ia S v e rd lo v s k PHENIAN 28 (Agerpres). — tralelor electrice în funcţiune îtl mentul dezvoltării economice a 1962-1985 în cursul căreia va
La 27 februarie A. N. Kosi- economice dintre India şi Uniu In regiunile muntoase ale Coreea de sud. Cubei. Republica Cuba a păşit fi înfăptuit planul de patru ani
ghin, prim-vicepreşedinte al Con nea Sovietică şi la poziţia Uniu SVERDLOVSK 28 (Agerpres). R.P.D. Coreene, pe fluviile Iaht, cu fermitate pe drumul indus de dezvoltare a economiei Cu
siliului de Miniştri al U.R.S.S., nii Sovietice in legătură cu si TASS transmite: La 28 februa Tumangan şi afluenţii lor se Se construieşte într-un ritm trializării, — a declarat minis bei.
a vizitat monumentele de artă rie Nikita Hruşciov, prim-secre- construiesc 7 hidrocentrale mari rapid marea hidrocentrală din trul Industriei, Ernesto Gueva
şi istorice din Madras, o uzină tuaţia din Congo. tar al C.C. al P.C.U.S., preşedin cu o putere totală de 1.470.000 provincia Kanghe declarată In dezvoltarea industriei gre
de stat constructoare de vagoa tele Consiliului de Miniştri al kW. In acelaşi timp se constru şantier al tineretului. In sep ra într-un interviu acordat co le atenţia principală este acor
ne, s-a intilnit cu membri ai gu Seara, A. N. Kosîghin şi per U.R.S.S. a sosit ia Sverdlovsk iesc. numeroase centrale electri tembrie anul viitor unul clin respondentului ziarului „Revolu dată creării de întreprinderi mi
vernului statului Madras. pentru a participa la lucrările ce mici şi mijlocii. Pulerea to cele trei generatoare alé aces ción". In decurs de cinci ani, a niere, metalurgice şi petroliere.
soanele care il însoţesc au parti Consfătuirii fruntaşilor din agri tală a centralelor electrice în tei centrale va produce deja cu declarat el, investiţiile în indus Baza pentru dezvoltarea indus
Apoi A. N. Kosîghin a luat cu- cultură din regiunile şi repu curs de construcţie în R.P.D. rent electric. Constructorii hi trie se vor ridica la un miliard triei uşoare o vor constitui în
vintul'la o conferinţă de presă cipat la un dineu oferit de gu blicile autonome ale Uralului. Coreeană depăşeşte de aproxi drocentralei Unbon, de 400.000 primul rînd întreprinderile pro
mativ 3 ori puterea tuturor c.en- kW., au hotărît ca pînă la în pesos. Din această sumă 600 ducătoare de mijloace de pro
vernatorul statului Madras. In acelaşi timp la Sverdlovsk ceputul verii să execule peste milioane pesos vor fi alocate ducţie, care vor fi importate în
au sosit pentru a participa la LAOS: Trupele 70 la sută din lucrări. Se con deosebi din Uniunea Sovietică
A m înarea vizitei primului ministru Consfătuire Ghennadi Voronov, guvernamentale obţin struieşte cu succes şi hidrocen pentru importul de utilaje şi şi Cehoslovacia.
vicepreşedinte al Biroului C.C. trala de pe rîul Sodusu, afluent maşini necesare fabricilor şi
iranian in 11R-S.S. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. şi uzinelor, iar 400 milioane — Guevara a subliniat, printre
Dmitri Poleanski, preşedintele al Tumanganului. pentru producţia mijloacelor de altele, că la sfîrşitui anului
Consiliului de Miniştri al producţie în întreprinderile cre 1965, industria textilă a Cubei
R.S.F.S.R. ate în Cuba. Cea mai mare par nu numai că va asigura întru-
te din utila iul industrial necesar totul necesităţile interne ale ţă
Telegrama adresată fabricilor şi uzinelor va fi achi rii, dar va produce si pentru
de N. S. Hruşciov ziţionat pe baza creditelor a-
primului ministru cordate de ţările socialiste. export. El a subliniat că plani
al Afganistanului
Ministrul Industriei al Cubei ficarea este piatra unghiulară a
MOSCOVA 28 (Agerpres). a declarat că perioada indus
TASS transmite : N. S. Hruş trializării tării, care cuprinde dezvoltării economiei tării.
ciov, preşedintele Consiliului de
MOSCOVA 28 (Agerpres). — partea iraniană acestei călătorii, Miniştri al U.R.S.S., a adresat noi victorii
TASS transmite : Ministerul precum şi de dorinţa acesteia de lui Sardar Mohammed Daud,
Afacerilor Externe al U.R.S.S. a aduce la cunoştinţa guvernului primul ministru al Afganistanu asupra rebelitor Guvernul S.U.Â. trebuie sâ realizeze
a anunţat că guvernul sovietic sovietic, prin intermediul aces lui, o telegramă de salut cu
a consimţit, la cererea Iranu tei delegaţii, intenţiile cercuri prilejul celei de-a 40-a aniver HANOI 28 (Agerpres),
lui, să primească la Moscova lor conducătoare ale Iranului sări a Tratatului sovieto-afgan.
pe Sarif-Imami, primul minis faţă de Uniunea Sovietică. Tot Postul de radio „Vocea Patet Lao“ un acord cu privire la Interzicerea
tru al Iranului, la o dată mal odată a fost exprimată speran anunţă că trupele guvernamentale ur
depărtată decît cea stabilită, ţa că şi din partea iraniană, la
date fiind alegerile în Medjilis. fel ea din partea sovietică, se măresc unităţile zdrobite ale rebelilor. experienţelor nucleare
Această dată va fi fixată ulte va manifesta dorinţa sinceră de După cum rezultă din relatările pri
rior. a se căuta căile pentru îmbu
nătăţirea relaţiilor dintre Iran zonierilor, trupele rebelilor, care desfă- Declaraţia unor oameni de ştiinţă americani
Acceptînd venirea în Uniunea şi Uniunea Sovietică, pentru ca şuraserâ ofensiva asupra Phusungului,
delegaţia să poată Îndeplini e- cuprind soldaţi ciankaişişti şi tailan- NEW YORK 28 (Agerpres). concesii. Nici una din proble că încheierea unui tratat cu
Sovietică în decembrie 1960— fectiv rolul de „misiune de „Comitetul Naţional american mele nesotuţionate, inclusiv a- privire la interzicerea experi
bunăvoinţă“. dezi, precum şi consilieri militari din pentru o politică nucleară să mănuntele referitoare la siste enţelor nucleare este pe deplin
ianuarie 1961 a delegaţiei ira Filipine şi Vietnamul de sud. Rebelii nătoasă“ a dat publicităţii o mul d8 inspecţie, se subliniază posibilă şi că acest tratat ar
niene, guvernul U.R.S.S. a ţinut au suferit pierderi grele. declaraţie a unui grup de cu in declaraţie, „nu sînt incom putea sluji drept un prim pas
seama de importanţa acordată de noscuţi oameni de ştiinţă ame patibile cu un compromis ac care cu timpul ar duce la În
Postul de radio anunjă de asemenea ricani, in care se spune : „Gu ceptabil din punctul de vedtere cetarea cursei înarmărilor. în
că trupele guvernamentale şi detaşamen.
tele Patet Lao au interceptat o coloa vernul Statelor Unite trebuie să al Occidentului“. cercărilor de a induce în eroa
nă a inamicului care încerca să atace încerce cu energie şi hotărîre Răspunzind aţîţătorilor la re opinia publică trebuie să li
Poporul congolez va îi victorios în lupta sa trupele aliate printr-o manevră de în să realizeze un acord cu privi război care cer încetarea aces se opună o rezistenţă hotărî-
pentru libertate şi independenţă văluire în regiunea Nani Sut pe so- re la interzicerea tuturor ex tor tratative, oamenii de ştiin tă “.
şeaua numărul 7. perienţelor ou arma nucleară. ţă arată în continuare că ,,ho-
tărirea de a întrerupe tratati Grupul d'e oameni de ştiinţă
Interzicerea experienţelor cu care au semnat această decla
—OOO— arma nucleară, continuă auto vele şi de a Începe din nou ex raţie este condus de dr. Hugo
rii declaraţiei, „ar constitui un perienţele nucleare, fie şi sub Wolfe de la Facultatea de fi
R elatările com andantului suprem al A rm atei naţionale congoleze
A FOST INAUGURAT simbol al posibilităţii unei co terane, ar avea consecinţe gra zică a Institutului tehnic „Co-
STANLEYVILLE 28 (Ager- speranţele, a spus in continuare autorităţilor O.N.U., au trans Primul observator laborări mai largi între Statele ve care ca importanţă s-ar pu oper Union“.
pros). generalul. Mai putem oare avea portat la Bakwanga pe adepţii Unite şi U.R.S.S. Acest lucru ar tea compara numai cu prima Oamenii de ştiinţă şi-au ex
încredere in secretarul ei gene lui Lumumba pentru a-i ucide
Corespondentul agenţiei TASS, ral Hammarskjoeld, dacă miini- bestial ? astronomic popular duce In mod inevitabil la des hotărîre de lansare a unei bom primat speranţa că preşedinte
G. Fedeaşcin, a avut o întreve le lui sînt minjite de singele con
dere cu comandantul suprem al ducătorului nostru Patrice Lu- Iată de ce nu mai putem avea din R. P. B ulga ria tinderea încordării internaţio be atomice. Se întreprind în le S.U.A., Kennedy, va lua cu
Armatei naţionale congoleze — mumba, .al preşedintelui senatu încredere in acţiunile O.N.U. nale şi la slăbirea „războiului cercări de a abate atenţia opi noştinţă de această declaraţie
generalul locotenent Victor Lun lui Okito, al ministrului Mpolo, Prin activitatea sa, secretarul SOFIA 28 (Agerpres). BTA trans rece“... Acest acord ar putea niei publice de la adevărata şi va studia recomandările cu
dula — şi i-a pus citeva între de singele liderilor luptei ce eli general a subminat această în mite : sluji drept bază pentru im problemă care constă in aceea prinse în ea.
bări. berare naţională a popoarelor credere.
din Congo — Finant, Jangara, In oraşul Stara Zagoi,a"s-attiau gu- portante "mWsurl ulterioare a-
La rugămintea de a comenta Nzusi şi altora ucişi in torturi Făcind o apreciere a situaţiei
rezoluţia cu privire la Congo a- la Bakwanga. De ce de fiecare militare din ţară, generalul Lun rat la 26 februarie., primuL observator tît tn interesul Americil cit şi
doptată recent de Consiliul de dată secretarul general a împie dula a relevat in primul rind
Securitate, generalul Lundula a dicat guvernul să-şi exercite sprijinul larg pe care populaţia D e zb a te ri în Cam era C om unelorastronomic popular din ţară, utilat cu al Rusiei măsuri care ar adu
răspuns: Voi încerca să-mi ex funcţiile legale ? Doar el a fost diferitelor provincii din ţară il
prim părerea personală despre acela care a dat ordin să fie îm acordă guvernului central con cele mai noi aparate din R.D. Germană. ce foloase şi celorlalte ţări ale
această rezoluţie. Guvernul nos piedicat accesul şefului guvernu dus de Gizenga. Acest sprijin, a Observatorul este prevăzut cu un *’
tru legal, ales de popfr şi con lui legal la postul de radio, din spus generalul, a devenit şi mai turn astronomic şi cu o boltă turnantă, lumii“.
firmat de parlament, întreaga ordinul său au fost închise aero palpabil după ce s-a primit ves cu două telescoape cu un obiectiv de In declaraţie se subliniază că în problema apărării
populaţie a ţării s-au pronunţat dromurile din ţară, el a privit tea asasinării de către imperia opt centimetri, un telescop cu oglinzi
întotdeauna pentru rezolvarea printre degete la acţiunile duş lişti a lui Patrice Lumumba şi care măreşte de 375 ori, un aparat de in cadrul tratativelor cu privi LONDRA 28 (Agerpres). cele mai bune şanse pentru realizarea
paşnică a problemei congoleze, manului poporului nostru, Chom- a tovarăşilor săi de luptă. fotografiat astronomic şi un laborator re la Încetarea experienţelor cu In Camera Comunelor din Anglia au unui progres eficient în problemele de
încă Patrice Lumumba a cerut be. Şi, in sfîrşit, Hammarskjoeld foto modern. arma nucleară, Uniunea Sovie început Ia 27 februarie dezbaterile pe zarmării şi pentru încheierea unui a-
in numele guvernului ajutor din adoptase o atitudine de impasi Generalul Lundula a schiţat tică a făcut deja importante marginea problemelor apărării. Opo cord cu Uniunea Sovietică privind con
partea O.N.U.. Adresîndu-ne bilitate criminală atunci cînd a- pe hirtie schema provinciilor
sasinii plătiţi au arestat sub o- Congoului, indicind regiunile a =SH= ziţia laburistă a prezentat o rezoluţie trolul asupra dezarmării. Politica gu
O.N.U., am sperat că această chii O.NrU. pe eroul naţional al căror populaţie este de partea care critică politica guvernului în do vernului englez, a declarat el, îngreu
înaltă organizaţie internaţională Congoului, Patrice Lumumba şi guvernului legal. De altfel, a
va ajuta poporului nostru la res l-au asasinat in mod bestial. De spus Lundula, o parte considera U ltfacolon ialiştii încearcă să provoace meniul apărării şi exprimă neîncrederea nează însă reaftzarea unui asemenea
ce pe uriaşul aerodrom din Leo- bilă din locuitorii provinciei Ka
tabilirea dreptăţii, la redobindi- poldville care se află „sub con tanga, ai Provinciei Ecuatoriale, în guvern. acord. Healey a criticat guvernul pen.
rea libertăţii cucerite recent, pe trolul O.N.U.“ a apărut dintr-o- o mare parte din populaţia pro
care colonialiştii belgieni şi alţi dată un sector „necontrolat“, de vinciilor Leopoldville şi Kassai Deschizind dezbaterile, ministrul de tru că încearcă pe toate căile să antre
colonialişti se grăbesc să ne-o pe care kalonjiştii in cîrdăşîe. cu sîrit de partea noastră.
răpească din nou prin forţa ar Mobutu şi Kasavubu, sub ochii tulLurări Ia Pans Război, Watkinson, a declarat că gu neze Anglia pe făgaşul înarmărilor nu
melor, folosind în acest scop ma Desfăşurăm in prezent o vastă vernul intenţionează să continue poli cleare.
rionete plătite din rîndudle tră O . Q f- (K . activitate în rîndurile armatei.
dătorilor poporului congolez. Vrem să creăm o armată cu a- PARIS 28 (Agerpres). In seara ris se subliniază că organizind tica dusă pînă acum în problemele a- El a criticat de asemenea guvernul
devărat populară. Avem de bi zilei de 27 februarie mai multe această demonstraţie ultracolo- părării. pentru că este de acord cu înarmarea
Dar O.N.U. nu ne-a justificat ruit greutăţi provocate de faptul organizaţii colonialiste reacţio nialiştii nu şi-au atins scopul. nucleară a trupelor N.A.T.O, din Eu
că in cursul întregii dominaţii nare au încercat să provoace tul Opinia publică franceză sprijină Watkinson s-a ridicat îndeosebi îm ropa şi a condamnat planul generalu
cSub l i m p i d burări în ţaţa Arcului de Triumf. orice iniţiativă care ar putea potriva adepţilor dezarmării nucleare a lui american Norstad de transformare
belgiene in Congo ofiţerii bel contribui la reglementarea pro Angliei. El a afirmat că dezarmarea a N.A.T.O. într-o aşa-numită a patra
îndemnaţi de o mină de insti blemei algeriene şi doreşte ca nucleară ar slăbi, chipurile, influenţa putere ktorni că.
gieni şi autorităţile' colonialiste gatori, citeva sute de oameni au întrevederea dintre preşedintele Angliei pe plan internaţional şi ar in
încercat să rupă cordoanele po Tunisiei Burghiba şi preşedintele tensifica primejdia de război. Watkin După părerea lui Healey, Anglia tre
s-au străduit să transforme „for liţiei strigind : 1 „Algeria fran Franţei de Gaulle să apropie son a declarat de asemenea că guver buie să încerce să încheie un acord
ceză !“, „Război pină la victo tratativele cu privire la reinstau- nul englez este gata să pună la dispo cu Uniunea Sovietică privind limita
ţele ordinei publice" intr-o u- ria finală !“. ziţia Germaniei occidentale depozite Şi
alte obiective militare. rea efectivului trupelor şi a înarmărilor
nealtă docilă pentru înăbuşirea
Reprezentantul opoziţiei laburiste, D. în Europa centrală. Dezbaterile conti
a tot ce este cit de cit progre
In timpul acestei demonstraţii rarea păcii in Algeria. Healey, a subliniat că in anul 1961 există nuă.
sist, şi trebuie menţionat, că in
citeva zeci de persoane au fost
tr-o mare măsură acest lucru
rănite. Poliţia a operat, arestări.
le-a reuşit. Acum însă soldaţii
In jurul orei 19,30, ora locală,
sînt lămuriţi asupra celor petre liniştea a fost restabilită. Este
semnificativ faptul că parizienii
cute. In prezent armata noastră surprinşi pe străzi de demonstra
ţie au condamnat această ieşire
naţională este gata să apere li a ultracolonialiştilor.
bertatea cucerită de poporul con Manifestindu-şi indignarea fa
ţă de această demonstraţie tre
golez. cătorii strigau : Pace in Al
geria !“, „Jos războiul!“.
In cercurile ziaristice din Pa
Să îie restabilite lib ertăţile
poporului portughez
Manifestul cercurilor politice şi de afaceri
din Portugalia
LISABONA 28 (Agerpres). jin deplin" revendicărilor opozi
La 27 februarie, 160 de repre ţiei privind crearea unui guvern
zentanţi ai cercurilor politice şi „capabil să inspire încredere
de afaceri din Portugalia au a-
dresat preşedintelui Tomas un ţării".
manifest în care cer „să îie res
tabilite libertăţile poporului por Autorii manifestului cer, de
tughez“ şi să se acorde opozi asemenea, o „amnistie adevăra
ţiei posibilitatea să participe Ia
alegerile pentru Adunarea Na tă" pentru toţi deţinuţii politici
ţională care vor avea loc în lu şi „anularea imediată a cenzu
na noiembrie a.c. După cum a-
nunţă corespondentul a g en ţiei rii".
UP1, autorii manifestului d ecla
ră că sînt gata să „acorde spri Manifestul este semnat de
profesori, ziarişti, jurişti, stu
Hammarskjoeld, lui Mobutu şi Chombe : denţi, oameni de afaceri şi re
— Iar acum vom institui cercetări pentru a aîla pe ucigaşi.
prezentanţi ai altor pături ale
(Desen clin „Pravăa"
populaţiei. ............ .
Redacţia şi zian,iui: str. 6 Marke nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.LR. nr. 263-820 din 6 noiembrie 19-19. - lip an ii. Întreprinderea Poligrafic* „I Alai- - Deva.