Page 40 - 1961-03
P. 40
paR. 4 DR! 7Mm. s o n AUSM!UJJI Nr. 1931
BÄdüWMöaOMt
Lucrările
Generaie a O. N. U.
NEW Y0R1< 9 (Agerpres).— 14-lea India a întrunit 45 vo
TASS transm ite: turi, iar Belgia —• 44. In turul
In şedinţa din după-amiaza următor pentru Belgia au votat
zilei de 8 martie a celei de-a 45 delegaţii, iar pentru India
15-a sesiuni a Adunării Genera 44.
le au continuat alegerile pen Apoi preşedintele şecţjnţei a
tru desemnarea unui nou mem propus să se treacă la votul ne
bru al Consiliului Economic şi limitat', în baza căruia pot Ii
Social al O.N.U. LAOS: Trupele patriotice Kliment Voroşilov
Pentru acest loc au fost pre trecute in buletine orice candi au reocupai nodul rutier Conferinţa ţărilor Commonweaithului a fost decorat
daturi, in afara ţărilor deja re
zentate candidaturile Indiei şi prezentate in Consiliu. Sala-Fukun LONDRA 9 (Agerpres). — Ţările Commonweaithului, cu Ordinul Lemn
Belgiei. Cele 15 tururi de scru După cum s-a mai anunţat, la subliniază agenţia France Pres
tin nu au dat nici uneia dintre Nici următoarele 4 tururi de XIENG KUANG 9 (Ager rezistenţa rebelilor din acest 8 martie a început conferinţa se, au fost, de asemenea, de a- MOSCOVA 9 (Agerpres). —
aceste ţări majoritatea nece scrutin nu au dat vreunei ţări pres). — Postul de radio „Vo punct strategic. Rebelii ocupa ţărilor Commonweaithului. In cord că una din problemele ma TASS transm ite: La 9 martie,
sară de 60 voturi. In turul al majoritatea necesară. Preşedin cea Laosului" anunţă că tru seră Sala-Fukun la 4 februarie comunicatul oficial dat publici jore ale situaţiei internaţionale Leonid Brejnev. preşedintele
tele a declarat şedinţa închisă. pele guvernului legal laoţian cu intenţia de a lansa un a- tăţii în seara aceleiaşi zile se este găsirea unei posibilităţi de Prezidiului Sovietului Suprem
şi unităţile Patet Lao au reo arată că în prima zi a lucrări a asocia China Populară la tra al U.R.S.S. a luminat Ordinul
Şedinţa Comitetului nr. 4 cupat importantul nod rutier tac spre est, pentru a reocupa lor a avut loc un schimb de tativele în legătură cu dezar Lenin lui Kliment Voroşilov,
Sala-Fukun. Lansînd contra vederi asupra situaţiei interna marea. decorat cu prilejui împlinirii a
NEW YORK 9 (Agerpres). a plecat o comisie formată din repre ofensiva împotriva trupelor re Valea Ulcioarelor şi provincia ţionale. 80 de ani pentru merite deose
La 8 martie şi-a reluat lucrările Co zentanţii a trei state (Iran, Haiti şi bele, forţele patriotice au încer Duncan Sandys, ministrul bite faţă de Partidul Comunist
mitetul nr. 4 al Adunării Generale a Togo) care a studiat problema orga cuit Sala-Fukun şi au zdrobit Xieng Kuang, dar s-au lovit de Agenţia France Presse rela pentru problemele Commonweai al Uniunii Sovietice şi faţă de
O.N.U. In prima sa şedinţă membrii nizării de alegeri în acest teritoriu şi tează că în şedinţa din 8 mar thului al Marii Britanii, a de
puternica rezistenţă a forţelor tie, primul a luat cuvîntul pri clarat la o conferinţă de presă
patriotice. mul ministru al Indiei, J. Ne- care a avut loc în seara zilei
Comitetului au discutat ordinea dez a pregătit un raport în această pro Declaraţia hru. In cuvînţarea sa, arată a- de 8 martie, că în prima zi a statul sovietic.
baterii problemelor de pe ordinea de blemă. genţia, Nehru a insistat îndeo lucrărilor conferinţei ţărilor L. Brejnev l-a felicitat cor.
zi. Potrivit propunerii preşedintelui sebi asupra necesităţii începe Commonweaithului a fost discu
Comitetului (reprezentantul Irakului) A treia problemă o va constitui in rii de tratative în vederea con tată problema crizei din Congo dial şt călduros pe K. Voroşilov
formarea despre teritoriile care nu se
la început va fi dezbătut raportul pre autoguvernează. După discutarea aces vocării cît mai curîncl posibil a şi Laos, evoluţia evenimentelor şi i-a urat multă sănătate. K.
liminar al Comitetului pentru Africa tei informări Comitetul va rezolva pro CAIRO 9 (Agerpres). — La luării activităţii normale a gu unei conferinţe la nivel înalt. în Africa în general, problema Voroşilov a mulţumit din toa.
de sud-vest cu privire la aplicarea re blema stabilirii de termene concrete 8 martie, misiunea diplomatică vernului legal pe întregul teri Această poziţie a lui Nehru a relaţiilor Est-Vest în urma tă inima pentru înalta distinc
zoluţiilor celei de-a XV-a sesiuni !a pentru acordarea independenţei terito a Congo-ului la Cairo a dat pu toriu ai republicii şi ale creării fost sprijinită şi de primul mi schimbării administraţiei în Sta ţie Comitetului Central al
Adunării Generale a O.N.U. Potrivit riilor care nu se autoguvernează. blicităţii următoarea declaraţie unei atmosfere favorabile func nistru al Canadei, Diefenbaker. tele Unite şi perspectivele ţi P.C.U.S., Prezidiului Sovietului
hotărîrii celei de-a XV-a sesiuni a a lui Antoine Gizenga, primul ţionării parlamentului congolez.
Apoi Comitetul va trece la discutarea Problema căreia i s-a acordat
Adunării Generale a O.N.U., Comite raportului Consiliului de Tutelă cu pri ministru al guvernului legal al In legătură cu aceasta, gu o atenţie deosebită la discută nerii în viitorul apropiat a unei Suprem al U.R.S.S. şi guvernu-
vernul consideră că toate încer rile în cadrul conferinţei a fost conferinţe la nivel înalt.
tul creat special trebuia să plece în vire la teritoriile sub tutelă. Republicii C ongo: | lui sovietic.
Africa de sud-vest pentru a cerceta In încheierea lucrărilor sale comi „Conferinţa „liderilor“ congo cările de a rezolva această pro cea a reprezentării R.P. Chi
situaţia la faţa locului. Guvernul U- tetul va discuta raportul cu privire la lezi care are ioc în prezent la blemă fără a ţine seama de con neze în O.N.U. Agenţia Asso
niunii Sud-Africane sub administraţia rezultatele plebiscitului efectuat în Ca Tananarive, capitala Republicii siderentele menţionate vor fi ciated Press relatează că repre
căruia se află acest teritoriu nu a merunul britanic. Se ştie că în urma Malgaşe, şi care este organiza zadarnice, deoarece a examina zentanţii Canadei, Malayei şi Monopoliştii vest-germani
permis însă membrilor Comitetului să plebiscitului care a avut loc la 1 1 -1 2 tă de trădătorii şi marionetele problema Congouiui fără parti Nigeriei au susţinut în mod
februarie a. c. în Camerunul britanic Chombe, Ileo şi Kasavubu a ciparea reprezentanţilor aleşi in deosebit necesitatea participării încearcă să-şi restabilească
intre în Africa de sud-vest. reprezentantului R.P. Chineze
la lucrările O.N.U. Singura o-
Apoi se va discuta problema viito populaţia din partea de nord a aces fost convocată în scopuri bine mod liber de popor înseamnă a poziţie, relatează agenţia, a fost. dominaţia în Africa
rului teritoriului Ruanda Urundi. In baza tui teritoriu s-a pronunţat pentru ali determinate de adversarii liber cea a reprezentantului Uniunii
hotărîrii celei de-a XV-a sesiuni a A- pirea Ia Nigeria. Populaţia din partea tăţii poporului congolez. Guver acţiona împotriva voinţei aces Sud-Africane. BONN 9 (Agerpres). scrie ziarul, abia 5 la sută ştiu
dunării Generale în Ruanda Urundi de sud s-a pronunţat pentru alipire nul legal nu este împotriva unei tui popor.
la Republica Camerun. In ultimul timp se intensifică să citească şi să scrie. Ar ti o
hotărîri de natură să pună ca Stanleyville, 8 martie 1901,
păt ia tot ceea ce afectează in Antoine Gizenga“. încercările inilitariştilor şi mo- nesocotinţă să acorzi acestor
dependenţa noastră. Dar aceas -.ns*,- riopoliştilor vest-germani de a-şi negri independenţă de stat...
M O S C O V A : Consfăteta’ea unională tă hotărîre trebuie să fie baza întrevedere Nkrumah-Kennedy instaura dominaţia în ţările afri Barbaria îl ameninţă pe omul
a tinerilor constructori tă pe apărarea adevăratelor in cane care şi-au cucerit recent alb in întreaga lume. Dar
terese ale Republicii Congo şi WASHINGTON 9 (Agerpres). ii sprijină pe Antoine Gizenga, independenţa. In acest scop, în soldatul german care a su
pe întărirea suveranităţii sale. presa vest-germană se desfă portat nu numai războiul ci şi
şoară o propagandă deşănţată. perioada de după război, mai
MOSCOVA 9 (Ageirpres).— în prezent pe şantierele U.R.S.S., Conform constituţiei, Kasavu La 8 martie preşedintele Gha- singurul succesor legal al lui este in formă...”
TASS transm ite: adunaţi la Consfătuirea de la bu rămîne şeful statului pînă nei, Kwame Nkrumah, care se Patrice Lumumba !“. Fostul ideolog nazist Paul
Kremlin urmează să ia hotăriri Ia înlocuirea sa oficială de că află in S.U.A. a avut o întreve Rohrbach susţine : în paginile Cercurile ultrareac.ţionare din
La 9 martie in Palatul Mare în vederea construirii şi mai ra tre parlament. In aceeaşi mă dere la Casa Albă cu preşedin tV ziarului „Frankfurter Allgemei- R.F.G. se consideră chemate să
al Kremlinului şi-a început lu pide a întreprinderilor industria sură, guvernul format de Patri- tele Kennedy. Potrivit relatărilor ne Zeitung“ că „negrii trebuie salveze de la pieire sistemul co
crările Consfătuirea unională a le şi de transport, pentru a în ce Lumumba. asasinat mişeleş agenţiei United Press Interna WASHINGTON 9 (Agerpres). să fie conduşi“ iar „specialistul lonial în plină destrămare. A-
tinerilor constructori. La Cons deplini astfel înainte de termen te în Katanga, guvernul pe care tional, in momentul cînd Nkru Casa Albă a dat publicităţii ceasta rezultă cit se poate de
fătuire participă aproximativ sarcinile planului septenal îl conduc acum, continuă să se mah a sosit pe aeroportul din un comunicat cu privire la în in problemele africane” Gustav limpede din declaraţia marelui
2.000 de persoane. (1959— 1965). bucure în mod legal de încrede Washington un mare- grup de tâlnirea dintre preşedintele Adolf Gedat afirmă că „Africa financiar vest-german Hjalmar
rea parlamentului, organul su studenţi din Tanganica, Ugan S.U.A., Kennedy şi preşedintele este necesară omului alb... Ar Schacht Ţn care i-a îndemnat pe
Consfătuirea la care iau parte In, prezent tineretul reprezin prem al ţării, faţă de care sînt Republicii Ghana, Kwame Nkru fi o prostie să nu vedem şi să guvernanţii de la Bonn să „res
conducători ai Partidului , Co tă aproape două treimi din nu răspunzători şeful statului şl gu da şi alte ţări africane au or mah, care .participă la lucrările tabilească imperiul colonial ger
munist al Uniunii Sovietice şi mărul muncitorilor şi specialişti ganizat o demonstraţie în spri celei de-a XV-a sesiuni a Adu nu vrem să recunoaştem aceas man intr-o formă nouă ; in acest
ai guvernului sovietic a fost lor din construcţii şi de aceea vernul. jinul guvernului legal congolez, nării Generale a O.N.U. ta“. scop expansiunea economică tre
deschisă de Serghei Pavlov, In comunicat se arată că pre
Concepţiile colonialiste ale buie completată cu infiltrarea
prim-secretar al C.C. al-Uniunii munca tineretului determină in După părerea guvernului le condus de. Antoine Gizenga. şedintele S.U.A. şi preşedintele culturală şi politică“.
cercurilor militariste de la Bonn
Tineretului Comunist. tr-o măsură considerabilă rit gal, restabilirea vieţii normale După cum transmite agenţia, Ghanei au făcut un schimb de sînt şi mai clar exprimate in Faptele arată că apelul lui
ziarul „Reichsruf“, organul par Schacht n-a rămas fără ecou.
Reprezentanţii celor 3.000.000 mul creşterii capacităţii de pro a poporului congolez nu este studenţii purtau pancarte pe ca păreri asupra situaţiei generale tidului german al Reichului. In Germania occidentală propa
ganda colonialistă este însoţită
de tineri şi tinere care lucrează ducţie a industriei sovietice. cu putinţă decît în condiţiile re- re scria : „Toţi studenţii africani din Africa, precum şi asupra „Din 14 milioane de congolezi, de acţiuni corespunzătoare tot
diferitelor aspecte ale relaţiilor
dintre Statele Unite şi Republi
Un grandios p ro ie ct al co n stru cto riio r c o m u nism ului : ca Ghana.
mai intense. Se împlineşte a-
cAkaterea iţtfe. (1)&Iqjcl a aţielor ndfdiee Conferinţa de presă proape un an de cînd a fost în
R.F.G. înjghebat partidul „Deut-
sch-Togo-Bund“ care, in strînsă
a p r e ş e d in te lu i S.U.A»¦>t—11—»/—>/—i/—>.—¦/—«r^t—»/—*/—• legătură cu organizaţiile neo
fasciste, şi-a propus drept scop
t !MOSCOVA 9 (Agerpres). 40 lom. c. de a p ă pe a n — rumb şl culturi furajere va o- ţă a proiectului de abatere în WASHINGTON 9 (Agerpres). să reglementeze intr-un fel oa restabilirea regimului colonial
Ljj Agenţia TASS transmite amă- feri posibilitatea de a se ob spre Volga a apelor nordice, —¦TASS transmite : recare comerţul sovieto-ameri- german. Pe lingă Ministerul A-
atît cit transportă anual Ni can. Totodată el s-a referit la
La conferinţa sa de presă de la ţările Europei occidentale care, facerilor Externe al R.F.G. a
t minte în legătură cu proiec- prul în Marea Neagră, se va ţine încă in primul an un mi se vor produce încă 11 mi 8 martie, preşedintele Kennedy potrivit spuselor sale, desfăşoa fost creată o secţie specială pen
l tul de abatere spre Volga a crea cel mai mare lac de acu lion tone de carne. a comunicat corespondenţilor ră un comerţ foarte intens cu tru conducerea infiltrării „cul
liarde kWh. de energie elec ca din decembrie anul trecut turale“ vest-germane în Africa.
pînă in prezent numărul ame Uniunea Sovietică. Din iniţiativa acestei secţii, in
( apelor nordice. După cum se mulare din lume. In decurs de Lacul de acumulare din nord trică pe an. Ei au dovedit că ricanilor nevoiaşi care benefi Preşedintele S.U.A. s-a pro unele ţări africane au tost orga
f- ştie, în cuvînţarea rostită la 3—4 ani, acesta va acumula va alimenta Marea Caspică. cheltuielile pentru construirea ciază de „ajutor în alimente“ a nizate aşa-zise „institute ger
^ Plenara din ianuarie a C.C. al 236 lcm.c. de apă. Suprafaţa După părerea lut Vasili Zvon tuturor instalaţiilor proiectu crescut de la 3.500.000 la nunţat în sprijinul campaniei mane de cultură“ care desfăşoa
6. 10 0 .000. care se desfăşoară acum în ră o intensă şi sistematică ac
L P.C.U.S., N. S. Hruşciov a ca- lui va fi de 15.500 Tcm.p. — kov, descreşterea nivelului lui se vor amortiza în decurs S.U.A. în vederea colectării de tivitate de propovăduire a anti
Preşedintele a fost solicitat fonduri pentru activitatea pos comunismului în rîndurile popu
lîfîcat acest proiect drept. aproximativ cit jumătate din mării va putea fi stăvilită în de 4—5 ani. să comenteze recenta hotărîre a tului de radio „Europa liberă“, laţiei africane, fiind în acelaşi
Ministerului Comerţului al care după cum a spus el, „me timp centre ale spionajului vest-
( grandios, arătlnâ că el face teritoriul Olandei. Barajele că in 1970. Lucrările de construcţie vor S.U.A. de a interzice livrarea a rită un ajutor neprecupeţit“. german. Aceleaşi îndeletniciri,
45 de maşini-unelte Uniunii So au „Comitetul de sprijinire a
L parte din măsurile în urma vor crea o presiune a apei Totodată, porţiunea naviga fi executate cu ajutorul unui vietice. Kennedy a răspuns că Preşedintele a comunicat în şcolilor germane de peste ho
[• cărora agricultura nu va mai care va permite să se descar bilă a Volgăi se va lungi cu hidromonitor original — com continuare că, potrivit instruc tare“, „Uniunea învăţătorilor
L depinde de capriciile naturii. ce in Volga prin scurgere li 1.000 km. Pe lingă aceasta, bină cu o conductă, de noroi in problemele comerţului sovieto- ţiunilor lui, la 9 martie soseşte germani din străinătate” si
I După părerea specialiştilor, beră, prin nodul hidrotehnic ridicarea nivelului apei dato de 110 m. suspendată. M va american există în momentul în Bolivia o misiune guverna multe alte instituţii cu denumiri
C proiectul care uimeşte prin in- de pe Kama, un volum- de apă rită barajelor se va extinde şi putea săpa canale de legătu de faţă greutăţi. El a spus că mentală specială a S.U.A. care la fel de nevinovate.
t ărăzneala sa, constituie una uriaş, egal cu cel al Niprului. asupra a numeroşi afluenţi, ră cu o lăţime pînă la 300 la rezolvarea problemei orică urmează să se informeze des
[¦ din cele mai grăitoare exem- După cum a declarat prof. ceea ce îi va face navigabili m Gioăntiba maşină va dis- rei tranzacţii comerciale cu pre eficacitatea politicii econo „Casa africană“ din Stutt
L ple de influenţare a naturii de Vasili Zvonkov, preşedintele în toate cele 80—90 zile ale imne de o centrală electrică U.R.S.S. ia parte directă Minis mice a S.U.A. faţă de Bolivia. gart înfiinţată încă in 1955 pre
[ către oamenii sovietici. terul de Război al S.U.A. şi că găteşte agenţi în special pentru
Consiliului pentru valorifica verii nordice. Aceasta va lungi proprie. refuzul Ministerului Comerţului Această misiune, a spus Ken fostele colonii germ ane: Togo,
Natura „a greşit“. Este un rea resurselor hidraulice de sistemul navigabil cu încă Planul expus de Gurghen de a elibera licenţa pentru a- nedy, se va înapoia la Washing Camerun, Africa de sud-vest şi
fapt că patru cincimi din pe Ungă Academia de ştiinţe 1.000 km. Pe noua cale fluvia Saruhanov, inginer şef al pro cesfe 45 maşini-unelte a fost re ton în aproximativ două săptă- Tanganica.
cursurile de apă ale părţii eu a U.R.S.S., alimentarea supli lă de comunicaţie vor putea iectului. a fost aprobat recent zultatul stăruinţelor Pentagonu mfni şi va prezenta guvernului
ropene a Uniunii Sovietice se mentară pe care o vor furni circula nave maritime cu un de Consiliul tehnic al Minis lui. american recomandările sale Principalul centru al coloni
îndreaptă spre noră. Cursuri deplasament pînă la 8.000 de terului Constru.cţiei. de Cen în legătură cu linia pe care tre zării vest-germane in Africa
za Volgăi cursurile de apă tone. După ce noul lac de a- tral* Electrice al U.R.S.S. Tot Kennedy a declarat în conti buie să o adopte S.U.A. în rela este acum fosta colonie germană
le de apă nordice se varsă în nordice va permite ca încă in cumulare se va umple pînă odată. Consiliul pentru pro nuare că Statele Unite ar dori ţiile lor economice cu Bolivia. Africa de Sud-Vest care în po
Oceanul îngheţat, parcurgind
fida hotărîrii O.N.U. se află
l regiuni mlăştinoase, în timp primii 2—3 ani să se irige la cota de proiect, se va în blemele economiei, apelor al încă sub administraţia guvernu
l ce sudul însorit este lipsit de peste 2 milioane hectare te cerca cu ajutorul unui ca Academici de Ştiinte a U R.S.S. lui rasist al Uniunii Sud-Afri
umiditatea necesară. Ideea de cane.
a se remédia „nedreptatea“ renuri în regiunile Kuibîşev, nal de evacuare să se lege elaborează un plan de abatere
săvîrşită de natură în reparti Saratov şi Stalingraă. Oceanul îngheţat de Nord de a cursului Niprului spre pe Potrivit ziarului „Sunday Ti
zarea resurselor de apă între mările sudice prin barajul de ninsula Crimeea. La ordinea mes”, „Africa de sud a devenit
Potrivit evaluărilor econo pe Peciora. zilei, se află problema abaterii un refugiu pentru neofasciştii
noră şi sud a mat naştere in miştilor, irigarea a .2 0 0 0 . 0 0 0 apelor marilor fluvii, siberie germani care vor să reînvie i-
cel de-al 15-lea an de existen- ha. terenuri şi valorificarea Autorii proiectului au ară ne Obi şi Enişei spre sud, spre C rim inalii confrarevolufionari din Cuba deologia rasistă a lui Hitler”.
[ ţă a puterii sovietice, cînd a lor pentru semănături de po- tat că după traducerea in via- Asia centrală.
{ început elaborarea planului îşi primesc pedeapsa cuvenită Mină in mină cu colonialiştii
L „Volgăi Mari“ — o cale ăi- 11—f*—r'—>u-/•.—/ \—t*_i-_J<_tv i \ /« ' «— — t ~— J e_./ .—/<—r<—/y_r»_1\—tv din R.F.G., lucrează şi clerul
I rectă de comunicaţie pe apă HAVANA 9 (Agerpres). — Alţi cîţiva criminali, acuzaţi vest-german ai cărui emisari in
TASS transm ite: La 8 martie de păstrare ilegală de arme şi vadează tot mai mult continen
[¦ între Oceanul îngheţat, de Nord au fost executaţi patru contra de substanţe explozibile, precum
revoluţionari cubani condamnaţi şi de comiterea unor acte tero
L şi mările sudice. Acest lucru este Ia moarte de Tribunalul din Ha riste au fost condamnaţi la în
[ realizabil datorită apropierii. vana pentru crime contrarevo
luţionare ca încercarea de a chisoare pe termene între 15 şi
l relative a izvoarelor celor trei organiza acte diversioniste, păs
l cursuri de apă — Peciora, ¦ trarea ilegală de arme şi sub 30 de ani.
( Dvina de nord şt Kama. încă Poporul cuban aprobă în una
l in secolele XIV—XV. la cum-
j- penele acestor cursuri, de apă stanţe explozibile, culegerea de nimitate hotărîri !e tribunalelor tul african. După cum scrie zia
L se amenajau puncte de trans- IlIIS Ilff informaţii cu caracter de spio care pedepsesc cu asprime pe rul social-democrat „Vorwârtz“
^ bordare de la o cale naviga naj. Condamnările ia moarte cei ce în încercarea disperată de multe asociaţii de misionari din
l bilă spre alta. a stăvili înaintarea cu succes a R.F.G. consideră că „este nece
t Peciora şt Vicegda vor ceda au fost pronunţate potrivit le revoluţiei fac să explodeze bom- sar ca în Africa să tie înăbuşită
L Volgăi şi Mării Caspice c îte ) gii împotriva terorismului şi di be, comit asasinate şi provoacă orice mişcare pentru indepen
versiunii, adoptată de guvernul
cuban în luna ianuarie a aces
I _/» /. ,» /¦,. t• 1. _ 1J Proiectul noului pod de peste Nipru destinat metroului în curs de construcţie la Kiev. tui an. incendii. dentă”.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. y. lelelon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar con lorm aprobării Direcţiunii Generale P.1 li,’, nr. 263/120 dm 0 noiembrie 1949. — I !parul: Întreprinderea Poli gralicâ „1 Mai“ — Deva.