Page 42 - 1961-03

PöL. 2
In Q . A . C .
CU CHELTUIELI MICI -
CONSTRUCŢII TRAINICE
Membrii gospodăriei agricole către echipe de colectivişti.
colective „Drumul lui Lenin“ In anul respectiv, contractînd nu este încă gata. Mai trebuie
din Silvaşul Inferior, obţin an
de an succese tot mai mari, atit
in privinţa consolidării gospo­
dăriei colective, cit şi in creşte­
rea bunăstării lor materiale.
La înfiinţare, gospodăria de­ rarea ţiglei, lemnului necesar efectuînd zile-muncă in valoare
ţinea un număr restrîns de ani­ pentru construcţie şi a şinelor de 18.000 lei, la căratul pietri­
male, Dar şi acestea, din lipsă
de adăposturi, erau ţinute în
custodie, la colectivişti acasă.
De aceea, intr-o adunare gene­
rală ţinută nu mult timp după
înfiinţare, colectiviştii au hotă-
rit să construiască un grajd cu
o capacitate de 100 capete vite
mari. Fiind la început de drum
şi nedispunînd de fonduri sufi­
ciente, se punea problema reali­
zării unei construcţii ieftine dar
si trainice. Pentru aceasta, co­
lectiviştii s-au angajat să parti-
cine voluntar la o serie de lu­
crări, să realizeze construcţia cu
mai puţine cheltuieli decît se
prevedea în deviz (252.000 lei).
Mobilizaţi de către organiza­
ţia de partid şi consiliul de con­
ducere al gospodăriei, colecti­
viştii au trecut in scurt timp la
fapte. Prin muncă voluntară au
transportat material pentru a ri­
dica fundamentul construcţiei.
Au fost confecţionate apoi, tot
prin muncă voluntară, 80.000
buc. cărămizi. Tot voluntar s-a
transportat din pădurea comu­
nală lemnul necesar pentru ar­
sul cărămizii.
Dar, contribuţia voluntară a
colectiviştilor nu s-a rezumat
numai la aceste lucrări. A fost
cărat pietriş şi nisip din rîul Sli- spaţiului de adăpostire. De ace­
vuţ, cele 1.000 kg. var s-au stins
tot prin muncă voluntară, iar
meşterii care au ridicat con­
strucţia au fost ajutaţi zilnic de
Inovaţii şi raţionalizări
S. M. T.
Mişcarea de inovaţii şi raţio­
nalizări capătă pe zi ce trece
o amploare tot mai mare şi în
sectorul socialist ai agricultu­
rii. Mecanizatorii de la S.M.T.
Orăştie, de pildă, se străduiesc
să exeoute lucrări de reparaţii
de cea mai bună calitate şi cit
mai economicoase. In acest
scop, ei se preocupă să aducă
procesului de producţie îmbu­
nătăţiri care să contribuie la
economisirea de material, sau
la prelungirea duratei de func­
ţionare a pieselor înlocuite.
Şeful atelierului mecanic, co­
munistul Nicolae Zlate a ştiut
să strîngă în jurul său pe cei
mai buni mecanizatori, printre
oare Ion Căpîntală, Mihăilă
Avram şi împreună cu aceştia
să realizeze anumite inovaţii.
Prin munca depusă de aceştia
şi de alţi mecanizatori ai S.M.T.,
în anul trecut au fost aplicate
primele nouă inovaţii. Acestea
au adus staţiunii economii post
calculate în valoare de 30.000
Iei.
— înainte aveam necazuri cu
tuburile flexibile de cauciuc de
la instalaţia hidraulică a trac­
torului — ne spunea tov. N.
Zlate. — De aoaea s-a propus
înlocuirea lui cu un tub din
oţel care are o durată de func­
ţionare mai mare. iar in caz
de spargere sau rupere se poa­
te repara uşot p r i n alâmire.
înlocuirea acestor tuburi a fă­
1 A^AAAA/ A A \A asur
In ziarul „Drumul socialis­
mului“ nr. 1901 din 4 februarie
a apărut articolul „Pe şantie­
rul noului oraş Călan — lip­
surile trebuie lichidate grab­
nic". In articol erau scoase
în evidenţă o serie de defi­
cienţe de organizare a şantie­
rului. Aceste deficienţe au con­
dus La un ritm nesatisfăcător
de lucru, la o calitate slabă a
lucrărilor.
Conducerea T.R.C.H., anali-
zind cele sesizate in articol, a-
raia in răspunsul trimis zia­
rului că lipsurile semnalate
sint fuste. Ca urmare, pentru
remedierea lor, au fost luate
masuri corespunzătoare. Prin­
tre măsurile iuaie se enunţă
s: era privind reorganizarea
şantierului din oraşul nou Că­
lan n? 4 loturi. Fiecare lot este
con-las de un inginer sau
maistru de specialitate. De a-
semenea, pe şantier au fost ridicaf (macarale).
transferaţi citioa ingineri şi Conducerea T.R.C.H. a luat grăbirii ritmului de lucru.
>%
cu statul importante cantităţi de
produse animaliere, in special
carne, gospodăria a primit mari
sume de bani. O parte din a-
cestea au fost folosite la cumpă­ de ore de muncă voluntară şi
pentru introducerea liniei deco-
vil.
Confecţionarea ieslelor, intro­
ducerea luminii electrice, precum
şi alte lucrări mai mărunte, e-
fectuate prin muncă voluntară
de către colectivişti, au contri­
buit, împreună cu cele enume­
rate mai sus, la realizarea unei
construcţii trainice, moderne,
care a costat doar 72.000 lei.
Demn de subliniat că crrajdui
construit de colectiviştii din Sil­ 0 capacitate de două vagoane,
vaşul Inferior are, pe lingă spa­
ţiul de adăpostire a animale­
lor, o încăpere pentru furajare,
una pentru muls si una pentru
fnpriiitorii-mutgători.
Pe baza experienţei dobfndite
în primii ani de existenţă, co­
lectiviştii s-au convins c.ă dez­
voltarea continuă a sectorului
zootehnic, constituie un impor­
tant mijloc pentru realizarea
de mari venituri băneşti. De a-,
ceea, ei au sporit numărul ani­
malelor prin cumpărarea din
fonduri proprii, din credite a-
cordate de către stat şi prin re­
ţinerea tineretului bun de pră-
silă. In această situaţie se pu­
nea din nou problema lărgirii
ea, în cadrul unei alte adunări
generale, s-a hotărît să se încea­
pă construcţia unui alt grajd in
care să poată fi adăpostite 140 vi­ nă. Pentru aceasta, şi-au pro­
te mari. După deviz, valoarea a-
cestuia se ridica la suma de
cut oa preţui de cost ai unui
tub de la Instalaţia hidraulică
să fi? cu 78 de lei mai ifetin.
Bune rezultate a dat şi înlocui­
rea şurubului tirănt, de la dis­
pozitivul hidraulic ai plugurilor,
cu o horă de secţiune dreptun­
ghiulară. Prin această înlocuire
am făcut economii de metal şi
s-a putut, evita complect lucrul
la strung.
Tot anul trecut s-a construit,
un dispozitiv care recondiţio­
nează prin polizare şinele eon-
ţra-bătătoare de ia batoze. Con­
struirea acestui dispozitiv a fă­
cut ca munca manuală să fie
complet eliminată; iar randa­
mentul şi calitatea şinelor să
fie mu't mai mare realizîndu-
se astfel economii, numai în
anul 1960, în valoare de 15.600
lei.
In acest an colectivul de me­
canizatori de aici are în pian 6
teme de inovaţii
Interes tot mai mare există
!a S.M.T. Orăştie faţă de per­
fecţionarea sculelor, dispoziti­
velor si a maşinilor cu care se
execută reparaţii. Aceasta o
dovedeşte şi faptul că tot mai
mulţi muncitori studiază felul
în care şi-ar putea aduce con­
tribuţia la executarea unor lu­
crări de bună calitate, pentru
prelungirea, duratei de funcţio­
nare a maşinilor şl pentru a
uşura olt mal mult munca
omului.
S. CF;RRU
c a c e VWVAA/
tehnicieni de pe alte şantiere măsuri şi în ce priveşte îm­
(Deva şi Cugir).
Fiecare sector a fost orien­ Un tovarăş din cadrul T.R.C.H. \
tat să lucreze pe baza unor se va ocupa o perioadă mai
programe lunare, defalcate , pe îndelungată — se arată in răs­
săptămâni, hi şedinţele opera­ punsul sosit Ia redacţie — de
tive, ce se fin sâptămînal, se calitatea lucrărilor. In direcţia
analizează rezultatele obţinute. îmbunătăţirii calităţii pe şan- '¦
P U B L IC A T E
Unde este cazul se iau măsuri fruntaşe să fie generalizată. ţ
de remedierea deficienţelor.
Totodată, pe. şantier s-a fă­ iui nou Călan, se spune in în- ;
cut o mai justă împărţire a cheierea răspunsului, este ho- (
ulilăiefor, in snecial cele de tărît să depună eforturi în ve­
'.'W W W V ,
300.000 lei. In prezent, grajdul
acoperit în parte, mai trebuie
introdusă lumina electrică şi li­
nia decovil.
Prestind un important număr
şului şi nisipului, la tăiatul lem­
nelor din păşunea comunală, la
confecţionarea şi arderea cărămi­
zii, la stinsul varului, la trans­
porturi cu atelajele proprii etc.,
valoarea construcţiei nu va de­
păşi cifra de 80.000 lei.
Colectiviştii din Silvaşul Infe­
rior, nu s-au limitat însă numai
Ia construcţia grajdurilor pentru
animalele mari. Ei au mai ter­
minat de construit un patul cu
pentru care au cheltuit doar 600
lei, în Ioc de 4.000 lei, un sai­
van pentru 500 capete oi, a că­
rui valoare nu depăşeşte suma
de 250 lei şi 5 fîntini amplasate
în jurul grajdurilor, a căror va­
loare totală se ridică la numai
7.500 lei.
La ora actuală ei deţin 78 boi,
48 vaci de lapte, 24 viţele, 28
tăuraşi pe care ii vor îngrăşa
şi-i vor contracta cu statul, 41
porci din care 31 scroafe, 430
01 cu lină grosieră şi semifină,
30 capre şi o mulţime de păsări
de rasă.
Colectiviştii nu s-au oprit aici.
Vor mai cumpăra anul acesta
34 boi şi 15 tăuraşi care vor fi
îngrăşaţi Dentru a fi livraţi sta­
lului pe bază de contract, 27
vaci de lapte, 25 viţele, 50 de
porci şi 350 oi cu lină semifi­
pus să dea cit mai curînd în fo­
losinţă grajdul a cărui construc­
ţie se află spre sfîrşif, să mai
construiască o maternitate de
scroafe pentru 50 capete, iar
pentru asigurarea spaţiului de
depozitare a cerealelor să cons­
truiască încă o magazie cu o
capacitate de 30 vagoane şi 2
pătule pentru 10 vagoane po­
rumb.
Felul cum au muncit colecti­
viştii din Silvaşul Inferior, me­
todele pe care le-au folosit ei
pentru a realiza cu bani puţini
construcţii trainice şi moderne,
ar trebui să constituie exemplu
pentru toate celelalte gospodării
agricole colective din regiunea (, din raionul Sebeş.
noastră.
A. DAVID
P i n u n ©a m e a
d©
• Fac parte din colectivul de inova­ şi fără eforturi fizice. Cu o simplă
tori de la preparaţia Petrila, colectiv apăsare pe buton se pune In funcţie
care a primit de ntai multe ori dis­ mecanismul macaralei, care poate func­
tincţii pentru activitate bogată. Per­ ţiona în 4 sensuri.
sonal, m-am străduit să contribui cu
toate forţele mele pentru ca munca
să devină mai u- _______________
şoară, mai spornică
De zeci de ani, Progresul fehnic —
manipularea maca­ la ordinea zilei
ralei cu pod rulant
pentru ridicarea ,~-rn , i ! ;
pieselor de tonaj mare de ia presele a acestora, operaţiune care dura 1 — 2
de ovoide, se făcea manual. In acest
scop era necesară folosirea a 6 oa­
meni care lucrau cu schimbul, deoa­
rece munca era grea.
Prin mecanizarea macaralei am re­
dus numărul oamenilor care lucrau la
înlocuirea valţurilor de ia presele de
ovoide cu 5 Lucrarea se execută acum
într-un timp, cu cîfeva ore mai scurt
bunătăţirea calităţii lucrărilor.
tier, s-a stabilit ca la două
săptămini să se organizeze se- ;
dinie operative la care să par- ¦
ticipe şi delegaţi din partea \
beneficiarului. Aici se pune un j
accent deosebit pe probleme <
privind îmbunătăţirea calităţii )
lucrărilor. j dajelor cu alveole de la presa de ovoi­
Comitetul sindicatului de pe <
şantier a luat măsuri pentru ca
experienţa bună a unor echipe ţ
Colectivii' şantierului, .orasu- ’
dorea îmbunătăţirii calităţii şi
DRU MUS 'S Oß tM rm U LU I
'S
i | |||Sk ihn a t * ® ® * ® *
v îî:-. b;. .>•
Pe harta patriei noastre apar tot mai multe obiective industriale.
Ne-atn obişnuit însă, ca pe lingă acestea, an de an să remarcăm şi nenu­
măratele obiective social-culturâle. Printre acestea se numără şi noul club
muncitoresc din Lonea, pe care vi-1 înfăţişează fotografia noastră.
Ne scriu c o r e s p o n d enţii
de la safe
,'rm*rm*rm*r~*r
^ • Nu de mult, colectiviştii
[ din Bejan, raionul îlia, au
l sărbătorit într-un cadru fes-
t tiv, doi ani de la înfiinţarea
L gospodăriei agricole coiecti-
j- ve „Valea Căianului“ . Cu a-
L cest prilej s-a arătat că a
f crescut averea comună, a
[ crescut bunăstarea colectiviş-
l tilor, s-a electrificat şi radio-
[• ficat satul, s-a plantat o mare
r suprafaţă cu pomi fructiferi.
SABIN D. IANAŞ
(, • Convingîndu-se din ce
t în ce mai mult că în gospo-
I dăria colectivă se trăieşte mai
r bine, întovărăşiţii din Cărpi-
( niş, raionul Sebeş au pus ba-
C zele unei gospodării colecti-
t ve, în care s-au înscris 261
j- familii.
L T. POPOVICI
® Harnicii colectivişti din
i Şibot, raionul Orăştie, au
C păşit în noul an cu realizări convins de superioritatea •! turale din raion s-au întilnit pe mătoare. Acest fapt constituie
t importante. Din avansurile
jr primite de la contract, ei au
L cumpărat un camion „Sten­
ic gul roşu“, şi au săpat două
l gropi pentru siloz cu capaci-
t tate totală de 80 tone.
L IOAN IGNA semănători, 34 prăşitoare şi 3 suri care au reunit 745 dansa­ spectacolelor.
[¦ • Aducînd în gospodăria altele.
^ colectivă „Drapelul roşu“ 984
ţ ha. teren, 33 de vaci, 216 care
( şi căruţe, f i 5 cai, numeroase ]
L atelaje si unelte agricole, co- \
^ lecţiviştii din Tău s-au hotă- ^
q rit să ridice tînăra lor unita-
[ te Ia nivelul celor fruntaşe )
3
C. GRIGORE HAŞA 3
O altă inovaţie pe care am făcut-o
este desfiinţarea necesităţii curăţiri!
____________ tobelor de amestec.
Înainte, tobele tre­
buiau curăţite zil­
nic de cărbunele cu
smoală depus pe su-
prafaţa interioară
ere. Oamenii care curăţau erau ne­
voiţi să lucreze într-un mediu cu o
temperatură mare. cu masca pe Faţă,
din cauza prafului de cărbune. Acest
lucru se făcea uneori şi de cîte două
cri în 24 de ore.
Inovaţia constă în modificarea pozi­
ţiei jgheabului de alimentare cu căr­
buni a tobelor de amestec, precum şl
aplicarea unui dispozitiv metalic în
faţa jetului de smoală.
In urma aplicării acestei Inovaţii,
nu se pierde timp cu curăţitul tobe­
lor. amestecul de cărbune cu smoală
este mai omogen, nu se mai intoxică
oamenii în timpul curăţirii, nu se
mai înfundă maşinile cu amestecul
deslipit de pe suprafaţa interioară a
tobelor, se prelungeşte viaţa rotoare­
lor dezintegratoarelor
A treia inovaţie pe care am făcut-o
este recondiţionarea bandajelor cu al­
veole la valţurile preselor de ovoide.
In acest scop, am confecţionat un dis­
pozitiv mecanic pe care l-am montat
pe patul presei în faţa valţurilor. Ast­
fel, s-a putut recondiţiona prin strun-
jire valţurile la presele ovoide chiar
In timpul funcţionării lor.
în urma acestei inovaţii, viaţa ban­
de s-a prelungit cu încă 4 luni, fapt
care a dus la însemnate economii.
In prezent, mă documentez pentru
alte inovaţii. Doresc ca în acest fel
să particip la acţiunea de introducere
a tehnicii noi, în scopul obţinerii unor
produse de calitate superioară şi la
un preţ de cost cit mai scăzut.
T. MOLDOVAN
maistru principal la preparaţia
Petrila
! După primele faze
m A -*,' ;
i» a am m i a g ism s m ml :
m \ : n ¦ ¦¦¦¦¦¦
• Cu ocazia prelucrării
planului de producţie, colec- -j
tiviştii din Teiuş, raionul )
Alba, au hotărît să obţină de )
pe fiecare hectar semănat cu )
grîti şi porumb, recolte spo- ? tercomunală. Pregătirea pentru
rite faţă de anul trecut. Ei -j
au planificat să realizeze )
2.000 kg. grîu la ha. şi 2.500 3
kg. porumb boabeîa ha.
Pentru aceasta s-au luat o -J raionului Ilia a luat din timp
serie de măsuri printre care : -j măsurile cuvenite. A fost prelu­
s-a împrăştiat pe suprafaţa ) crat regulamentul de desfăşu­
cultivată în toamnă cu grîu,
cîte 200 kg. superfosîat (pe
fiecare hectar), s-au execu­
tat arături adinei şi s-au
transportat importante canti­
tăţi de gunoi de grajd.
A. DOMŞA
° Vizitînd gospodăriile a- 3
gricole colective din satele ^
Leşnic, Veţel, Brănişca ş. a., ~
întovărăşiţii din Boz, s-au -j
muncii în gospodăria agrico- ]
lă colectivă. De aceea, cu pu- 3
ţin timp în urmă, 192 familii ]j
au inaugurat gospodăria co-
lectivă, înscriind 417 ha. te- )
ren, 61 vaci, 142 pluguri, 9 3
3 tori, 20 brigăzi artistice de agi-
M. TIC j
1
«¦
» 1 1 li
:j
I ><..
BRIGADA AJUTA
Muncitorilor din U. M. Cu­
gir le este bine cunoscută bri­
gada artistică de agitaţie a
secţiei montaj-maşini de cu­
sut, ca una din cele mai vechi
brigăzi ale uzinei şi cu bo­
gată activitate.
Tovarăşii Ion Rotaru, Du­
mitru Nicolae, Aurelia Boltea,
ioan Măhăra, Ioan iancu, ăe control fruntaşe pe uzină, re de peste 250.000 lei. Nume­
ioan Iosif şi ceilalţi membri Rezultatele programelor de le fruntaşilor in producţie
ai colectivului de creaţie şi
membri în brigada artistică
de agitaţie se străduiesc să
dea programelor ce le prezin­
tă un caracter cit mai educa­
tiv. mobilizator şi în acelaşi
timp agreabil pentru specta­
tori. Astfel, contribuţia bri­
găzii artistice de agitaţie în
procesul de educare al oame­
nilor muncii poate fi ilustrată
cu exemplul lăcătuşului Ropo
tă Dumitru, care lipsea dese­
ori nemotivat de la serviciu
şi de multe ori venea în sta­
re de ebrietate. Constituind
unul din subiectele programu­
lui de brigadă, lăcătuşul Du­ stă dorinţă a muncitorilor. lipsiirilc să fie lichidate. De
mitru Ropotă a înţeles repe­
de că merge pe un drum gre­
şit. Nu a trecut mult timp de
la acest spectacol şi Ropote
Dumitru, ca urmare a noii a-
titudiiii faţă de muncă, a cu­
cerit titlul de fruntaş în pro­
ducţie.
Brigada artistică, de agita­ opinia colectivului de munci­
ţie a secţiei montaj maşini de tori. Ea ajută tovărăşeşte pe
w WV' N/VVNAV V”\/vV "SA
Nt. 1932
Concursurile echipelor artis- taţie cu un efectiv de 180 per-
tice de amatori ?ar3 se desfă­ soane, 15 formaţii de fanfară şi
şoară an .de an au înviorat miş­ tarafuri, cuprinzînd 172 persoa­
carea cuitural-artistîcă de masă ne, 38 solişti vocali şi in­
şi au scos din anonimat nenu­ strumentişti. Marea majoritate
mărate talente. An de an, spec­ a acestor formaţii înscrise s-au
tacolele ce le prezintă echipele prezentat la lazele concursului
artistice de amatori sint mai şi s-au bucurat de frumoase a-
bogate, mai aproape de proble­ precieri. Cu multă căldură pu­
mele .vieţii contemporane, iar ni­ blicul spectator a aplaudat pe
velul artistic de interpretare a artiştii amatori din O.A.C. Stăn-
crescut considerabil. .ceşţi-Ohaba şi pe cei din satul
Un remarcabil progres l-au Coaja, comuna Vorţa, pentru
înregistrat echipele artistice ale buna interpretare a dansurilor
căminelor cultu­ specific - locale
rale din satele ÄI Vl-lsa ooncurs precum şi pentru
de munte înde­ originalitatea cân­
părtate. Unele al formaţiilor artistice tecelor inter­
dintre ele, lolo pretate de soliş­
sind cu pricepere de amatori tii vocali. Ală­
folclorul local, şi- turi de aceste
au cucerit ta i- ... ^« w iiiiiiiri " formaţii care au
ma în concursurile anterioare, participat pentru prima dată la
ajungînd pîhă în faza finală, la un asemenea concurs, au evo­
Bucureşti. Acest lucru a consti­ lu a t’formaţii artistice cu tradi­
tuit un imbold pentru toate că­ ţie, bine cunoscute publicului
minele culturale. spectator şi al căror faimă a
depăşit graniţele regiunii. Aşa
Anul acesta se desfăoşară cel a fost echipa de dansuri pădu-
de-al Vl-lea concurs al forma­ reneşti şi cimpoierul Moise Pă-
ţiilor artistice de amatori in ca­ dureanu din Lăpugiuî de Sus,
drul căruia au avut deja loc corul şi orchestra de mandolina
primele faze — comunală şi in- din Dobra, taraful din Zam şi
altele. Bine s-au prezentat şi
corul din Pojoga, echipele de
acest concurs s-a bucurat de mai dansuri din Cerbia şi Sulighete
multă atenţie ca în anii prece­ şi brigăzile artistice de agita­
denţi. Astfel, Sfatul popular al ţie din Gurasada, Ilia, Dobra,
Bampotoc ş.a.m.d.
A'lunca de pregătire a specta­
3 colelor le-a adus artiştilor ama­
tori satisfacţia aprecierilor po­
zitive de care s-au bucurat în
cadrul primelor taze ale celui
3 •
3 rare a concursului, iar cele 100
!o cămine culturale au fost an­
trenate în concurs. Centrele un­
de au avut loc primele între­
ceri au fost bine alese aşa in­ de-al Vl-lea concurs. Mar?a ma­
cit ele au. cuprins în raza lor joritate a formaţiilor artistice au
întreg teritoriul raionului. prezentat spectacole de calitate,
ceea ce dă dreptul multora din­
La faza intercomunală echi­ tre ele să promoveze la faza ur­
pele artistice ale căminelor cul­
scenele din Zam, Brănişca, Vor- un imbold pentru formaţiile ar­
ţa, Dobra, Nevoieş, Ilia şi Hă- tistice, care, in puţinele zile ce
rău. Au fost înscrise la concurs au mai rămas pînă la desfăşu­
46. formaţii corale, totalizind rarea fazei raionale, trebuie să
887 corişti, 71 formaţii de dan­ muncească asiduu la finisarea
D. C.
Wm,
mEEmmEËEmm
Şcoala medic
din Ilia, una
din cele 72 de
şcoli noi con­
struite tn regi­
unea noastră in.
tre anii 1956-
1960.
•V
: -A'y?--¦<-••<»
-
cusut a criticat şi slaba acti­ cet ce greşesc şi popularizea­
vitate a postului utemist de ză faptele cu. care secţia se
control din secţie. Rezultatul mîndreşte. 4şa se face că in­
tr-unui din programele recen­
acestui ajutor dat la timp a te brigada a scos in evidenţă
fost că tovarăşii din colectivul faptul că muncitorii secţiei,
postului utemist de control au prin strădania lor de a redu­
fost mobilizaţi la o intensă ce necontenit preţul de cost
activitate, astăzi numărîndu- au realizat economii in valoa-
se printre posturile utemiste
este nelipsit din programe şi
exemplul lor constituie un în­
Din experienţa demn pentru toţi muncitorii.
brigăzilor ariisfice De aceea, in această mişcare
de masă apar mereu nume
de agiiafie fruntaşe noi. Fruntaşilor in producţie,
brigada le oferă buchete din
brigadă sint numeroase. Pu- cele mai frumoase cîntecc
tem aminti şi critica pe care
a făcut-o brigada conducerii populare şi de muzică uşoară-
administrative care nu a asi­ cîntecele preferate de fiecare
gurat la timp încălzirea ate- Pentru fiecare echipă, pentru
lierelort dar care, de îndată fiecare muncitor din secţie,
ce a fost criticată, a luat mă­ brigada artistică de agitaţie
suri pentru a satisface acea­ găseşte un cuvint de stimula
re. Ori de cîte ori este ne­
voie brigada intervine cu c
critică constructivă, ajută ca
Aceste exemple ilustrează fiecare dată insă, în progra­
că activitatea brigăzii artisti­ mul brigăzii artistice de agi­
ce de agitaţie este mereu a- taţie precumpănesc tot mai
xată pe acele probleme care mult rezultatele pozitive. Şi
sint în centrul atenţiei mun­ acest lucru ne poate spune
citorilor din secţie. Brigada destul despre eficacitatea
artistică de agitaţie este o muncii colectivului brigăzii
mică unitate reprezentînd artistice de agitaţie.
DION1S1E URECHE
lăcătuş la U.M.G.