Page 45 - 1961-03

P R O L E T A R I D IN TO A TE ŢĂ R ILE, U N IŢ l-V A l 0 VALOROASA INIŢIATIVA fi FURHflUŞTILOB HUNEOQREW

malsocialismului Să neaLizămplanid f-ieeăr-ei
luni cu &zi mal devreme“
o> ooo < x x xx x x> o o o oo o X X X X X X X X X X > 0 0 0 0 0 0 ÍJ

OMANAL COMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARASI ALSFATULUI POPULARREGtflHAl S • 16.000 TONE FONTĂ PESTE PLANUL ANUAL',

g • REDUCEREA CANTITATII DE FONTA DECLASATĂ CU 40 LA SUTĂ.

$ * 22 KG. COCS ECONOMIE PE TONA DE FONTĂ.

Ami i XHI. Nr. 1933 j Duminică 12 martre 1981 4 pagini 20 bani Plenara C.C. al P.A4.R. din octombrie — no­ a înfiinţării Partidului Comunist din Romînia.
iembrie 1060, a pus în faţa turnaliştilor sarcina In consfătuire, iurnaliştii au hotărît ca în cins­
raegr,^*treiv,wmiipn de a realiza în acest an o producţie de 1.080.000
tone tontă. Cea mai mare parte din această tea aniversării partidului nostru să pornească
!n cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea cantitate trebuie s-o dea iurnaliştii din Hune- iniţiativa ; „Să realizăm planul fiecărei luni cu o
X doara. Numai colectivul secţiei a Il-a furnale o zi mai devreme“.
5 are .sarcina de a produce în acest an cu 10,77
Partidului Com unist din Rom înia g la sută mai multă tontă decît în 1960. Pentru susţinerea iniţiativei, conducerea sec­
ţiei a prezentat un plan de măsuri care prevede
Oamenii muncii g Redacţiile ziarelor „Drumul socialismului“ — printre altele • insuflarea în furnale a aerului
răspund cu însufleţire o Deva şi „Uzina noastră“ — Hunedoara, au ini- cald la temperatură de peste 800 grade C .; ela­
8 tiat o discuţie între iurnaliştii hunedoreni pe borarea fontei cu 1,7 la sută conţinut de m an-o
g tema îndeplinirii şi depăşirii ritmice a sarcinilor gan — medie maximă ; reducerea pierderilor de g
g de plan. Cu prilejul acestor discuţii a reieşit aer insuflat cu 12 la sută; reducerea cu 50 la g
O faptul că la secţia a Il-a furnale, prin punerea sută a timpului de reparaţii planificate ; regla- o
8 în valoare a resurselor de care dispune secţia,
8 în fiecare lună planul de producţie poate fi rea- rea automată a arderii la cauperele furnalului g
g lizat cu o zi mai devreme. Totodată, au fost
nr. 6 şi desulfurarea fontei în afara furnalului g
g analizate posibilităţile de îmbunătăţire a cali-
cu sodă. In consfătuire, planul de măsuri a fost g
g lăţii fontei şi de realizare a cît mai multe eco-
c h e m ă rii p a rtid u lu i îmbunătăţit prin propunerile făcute de furnalişti. g
g nomii, îndeosebi prin reducerea consumului
Minereu p e n t r u f u r n a l e Valoroasa iniţiativă a furnaliştilor va face ca g
8 specific de cocs.
în acest an, din angajamentul total al combi- g
8 Recent, a avut loc o consfătuire a furnaliştilor
r..\ I. M. Qhelar, în cursul zilei de dului să dea siderurgiştilor minereu în care s-au dezbătut Directivele C.C. al P.A4.R. natului, secţia a Il-a furnale să producă peste g
ieri, a avut loc o entuziastă adunare de bună calitate şi în cantităţi spo­ cu privire la principalele criterii ale întrecerii
in care minerii au arătat că dispun rite,. Totodată ei şi-au luat următoa­ plan 16.000 tone fontă, să reducă cantitatea g
de posibilităţi reale pentru ca în rele angajamente: socialiste în cinstea celei de-a 40-a aniversări
cinstea glorioasei aniversări a parti­ de fontă declasată cu 40 la sută şi să se rea- g

lizeze în medie o economie de 22 kg. cocs pe 8

tona de fontă. o

— Vom îmbunătăţi calitatea mi nereului cu 3 la sută faţă de sarcina V>OO<><>OO<>0 <X><><><C><><X><X><><><xX><X><><X><><>.<><>'CKX><X><î><>0 <><><>C><><>0 <>C>0 <X>Coooo<>oooooc><x ><x ><><><xx><x
planificată;
Pentru o recoltă sporită de cereale
— Vom respecta granulaţia pe sorturi de minereu şi livrarea de mi­
nereu omogen prin alegerea măruntei din bulgări la staţia de sortare; Pe ogoarele G. A. S. 10 martie, aici au fost insămin- borceagului, flor-ii-soarelui şi a
celorlalte culturi de primăvară.
— Vom depăşi planul de pro ducţie cu 17.000 tone minereu, iar Hn gospodăriile agricole de ţate 7 ha. cu orz, 9 ha. cu bor-
planul de livrări cu 15.000 tone minereu; stat din regiunea noas­ ceag, 1,5 ha. cu cartofi timpurii In comuna
tră muncile agricole din caşim­3 ha. cu floarea-soarelui.
— Ca urmare a îmbunătăţirii calităţii şi a depăşirii planului de pro­ Ceru-Băcăinţi
ducţie, vom depăşi planul de metal cu 1 1 .0 0 0 tone; pania de primăvară - se desfă­ In aceste zile, colectiviştii
şoară cu tot mai multă însu­ grăbesc semănatul şi a celorlalte âjTgkornici să obţină, in acest
—Prin creşterea productivităţii muncii cu 2 la sută, reducerea con­ fleţire. Din datele transmise culturi de primăvară.
sumului de lemn de mină şi a perso nalului auxiliar, vom realiza o econo­ Trustului regional Gostat, reie­ O ® an o recoltă bogată de
mie suplimentară la preţul de cost de 1 .0 0 0 . 0 0 0 lei. cereale, ţăranii întovărăşiţi din
satele ce aparţin comunei Ceru-
E n e r g i e m u l t ă şi I e f t i n ă Băcăinţi au început să-şi pregă­
tească din vreme terenul pe care
Colectivul de muncă de la Termo­ a 40 de ani de la înfiinţarea Parti­ In vagonetele care vin din abatajul în care lucrează minerii conduşi se că pînă la 11 martie a.c., lu­ In toiul muncii vor cultiva griu de primăvară
centrala Paroşeni a primit cu. mult dului Comunist din Romînia. Cu pri­ de comunistul Aurel Cristea din Aninoasa, este numai cărbune dc bună crătorii din G.A.S. Galda de Jos, şi ovăz. Drept urmare, ei au reu­
entuziasm Directivele G.C. al P.M.R. lejul dezbaterii acestor Directive, har­ calitate. Şi acest lucru a făcut ca mina Aninoasa să primească de la în­ Orăştie, Alba şi Petreşti, au în- P regătirea terenului pentru şit ca pînă acum să însămînţeze
cu privire la principalele criterii ale nicul colectiv şi-a luat următoarele an­ ceputul anului şi pînă în prezent, circa 350.000 lei bonificaţii pentru ca­ sămînţat 75 ha. cu orz-orzoaică, ¦semănarea culturilor de 11 ha. cu gria şi 4 ha. cu ovăz.
întrecerii socialiste în cinstea aniversării gajamente : litate. 99 ha. cu ovăz, 30 ha. cu bor- primăvară, s-a făcut din timp Atît arăturile (35 ha.), cît şi in-
ceag şi 397 ha. cu alte plante şi în condiţiile cerute de agro­ sămînţările, au fost efectuate
— vom asigura consumatorii cu energie electrică de bună calitate, In fotografie; Aurel Cristea şi cîţiva dintre ortacii săi la locul de furajere. tehnică şi la gospodăria agricolă numai cu atelajele proprii ale
adică la tensiunea şi frecvenţa cerută de norme, prin repararea la timp şi muncă. colectivă din Teiuş. Acum, avind întovărăşiţilor. S-au evidenţiat
menţinerea în perfectă stare a maşi oilor şi instalaţiilor şi ridicarea cali- Grăbesc semănatul sprijinul S.M.T. din Alba lulia, în aceste munci, mai ales, into-
ficării personalului de exploatare. vărăşiţii Gh. Vinţan şi Sabin
ŞTIRILE ZILEI embrii gospodăriei agri- colectiviştii însămînţează de zor. Gheorghiuţ din satul Bulbuc,
— vom produce 13.200.000 kWh energie electrică peste plan, pe baza Iv flS cole colective „Ogor Pină ieri au fost insăminţate Andrei Dragomir şi Toma Bota
reducerii termenelor de reparaţii a a gregatelor de bază cu 15 la sută şi a A 400- n şarjă rapidă colul, interpretat de cadrele di­ nou“ din Simeria Veche, au e- peste 20 ha. cu orz din cele 30 din Curpeni, Serafim Bucur,
dactice din oraş, s-a bucurat de xecutat pînă acum, cu ajutorul cîte sînt planificate. Din 13 mar­ Gheorghe Brinduşa şi Dumitru
altor măsuri; Oţelarii de la cuptoarele Mar­ succes. tractoriştilor de la S.M.T. şi cu tie — ne informează corespon­ Ganga din satul Valea Măre.
— vom economisi 2.280 tone combustibil convenţional prin reducerea tin din cadrul Combinatului si­ dentul nostru tov. A. Oţoiu —
derurgic Hunedoara, au obţinut A 102-a premieră atelajele proprii, arături pe mai se va începe, pe terenul arat şi
consumului specific; un nou succes in întrecerea pe îngrăşat, insămînţatul ovăzului,
— vom realiza, prin reducerea preţului de cost, o economie de care o desfăşoară în cinstea a- Sîmbătă, 11 martie a.c., la mult de 30 ha. teren. Pînă la
niversării a 40 de ani de la în­ Teatrul de stat „Valea Jiului“
1 300.000 le i; fiinţarea Partidului Comunist din Petroşani a avut loc pre­
— vom spori productivitatea muncii cu 1,5 la sută ; din Romînia. Ieri au elaborat zentarea celei de-a 102-a pre­
cea de-a 400-a şarjă rapidă din miere de la înfiinţarea teatrului
Calitate superioară - sortimente noi acest an. minerilor.

Ieri, muncitorii tehnicienii şi ingi- P.M.R. Cu acest prilej au fost adopta­ Prin scurtarea timpului de e- Cu acest prilej, în faţa nume­
:L fabricii chimice din Orăştie au te în unanimitate următoarele anga­ laborare a şarjelor, oţelarii au roşilor spectatori prezenţi, din
sbâtut pe larg Directivele G.C. al jamente ale colectivului fabricii: ridicat simţitor indicele de uti­ oraş şi împrejurimi, s-a prezen­
lizare a cuptoarelor, fapt care tat piesa „Ecoul îndepărtat“ a
• la produsul extract tanant din molid — prin creşterea cifrei de (e-a permis să dea peste plan scriitorului sovietic Sava Golo- .•.v.:v::vxv:::4vxx-.w
aport — se va îmbunătăţi calitatea cu 1 la sută faţă de realizările anului de la începutul acestui an şi vaniski, în regia tov. loan Petro-
pînă la 10 martie 3.058 tone vici, directorul teatrului.
recut; de oţel Martin.
Dintre interpreţi s-au remar­
® la produsul oxid de fier (gal ben şi roşu), se va îmbunătăţi cali- Fruntaşi pe regiune cat printr-un joc plin de nuanţe
atea, crescând gradul de fineţe cu 2 ,5 la sută prin: îmbunătăţirea alimen- şi bogat în trăiri interioare,
ării cu aer în faza de formare a o xidulul galben de fier şi omogenizarea Ieri după amiază, într-un ca­ actorii Ana Colda, Gheorghe
»redusului pentru obţinerea nuanţelor uniforme; dru festiv, colectivul I. I. L. fordănescu, Elisabeta Belba,
„Horia" din Alba lulia a primit Stela Popescu şi alţii.
© însuşirea de noi sortimente din polietilenă şi polistiren în dome- steagul de fruntaş pe regiune
îiul ambalajelor alimentare şi farma ceutice; pentru activitatea desfăşurată Scenografia a corespuns ; de
asemenea, fondul muzical, rea­
o se va produce peste plan 17 tone extract tanant din molid, 1 0 0 tone în anul trecut. Astfel, planul lizat cu concursul compozitoru­
»xid galben de fier, 40 tone oxid roşu de fier; lui local Petre Ciorgoveanu, di­
producţiei globale pe anul tre­ rector al Şcolii populare de
« prin folosirea mai completă a capacităţii de producţie existentă, artă din Petroşani.
ixtinderea mecanizării operaţiunilor cu munci grele şi a metodelor înain- cut a fost îndeplinit în propor­
ate. productivitatea muncii va creşte cu 1 la sută;

• se va realiza o economie peste plan la preţul de cost al pro-
lucţiei marfă de 1 .0 0 0 . 0 0 0 lei şi be neficii peste plan de 400.000 'ei.

La Exploatarea minieră Vulcan La secţia din Deva, aparţinînd G.A.S. din Mintia, se vor cultiva anul acesta legume şi
zarzavaturi pe 107 ha. In prezent, aici se pregăteşte de zor terenul destinat acestor culturi.
Recent, cu prilejul dezbaterii Direc­ can şi-au exprimat hotărîrea de a ob­
tivelor C.C. al P.M.R. cu privire la cri­ ţine succese şi mai însemnate. In acest in foto: Tractoriştii Simion Moise şi Măniţă Dominescu, efectuînd arături pentru
teriile întrecerii socialiste în cinstea sens, ei s-au angajat: insămînţări.
aniversării partidului, minerii din Vul-
ţie de 100 Ia sută, s-au realizat

— să reducă procentul de ce nuşă admis cu 1 ,6 la sută şi să res- economii ia preţul de cost în D IPL O M E D E O N O A R E
pecte planul de granulaţie, pe sorturi de cărbuni prin : puşcarea selectivă în valoare de 1.141.000 lei precum
abatajele cu intercalaţii de steril, ale gerea sterilului vizibil în mină şi în şi beneficii în valoare de
cadrul separaţiei (extinzând alegerea şi la sortul 40—80 mm.), stimularea
889.000 lei. P e unul din pereţi, în biroul şefu­ biroul organizaţiei de bază P.M.R. şi el poate spune astăzi că alături de sovietică Kataev, Ia compunerea tre­
lui de staţie, sînt afişate trei nurilor, ceferiştii din Simeria au creat
morală şi materială a echipelor care dau cărbune de bună calitate şi crea- Spectacol de teatru _uipionie de onoare. Una din ele este conducerea staţiei în rîndul oameni­ Mihai Prâjan, loan Ghevan, Emil Bo. posibilitatea ca mecanicii să cunoască
rea unei opinii de masă împotriva acelora care dau producţie de slabă pentru realizările obţinute in trimes­ din timp mişcările şi să respecte. în­
calitate ; Ieri seară, în sala teatrului trul 111 al anului 1958, iar celelalte lor, a unei bune organizări a muncii zan şi ceilalţi manevranţi, a adus o tocmai operaţiunile din procesul teh­
„Victoria" din Hunedoara, e- două pentru realizările din trimestrele nologic. Aceasta, împreună cu meto­
chipa de teatru a Casei orăşe­ 11 şi 1i l ale anului 1960. şi a întrecerii socialiste... contribuţie preţioasă la depăşirea da de compunere a trenurilor prin
neşti de cultură — Hunedoara descompunere, le-au adus o econo­
— să extragă peste plan 18.000 tone de cărbune, din care a prezentat pentru a doua oră m <• rwiînărul Savin Ispas este astăzi u- sarcinilor de plan. mie de circa 40 de minute pe fiecare
1 0 .0 0 0 tone cărbune cocsificabil, indeo sebi pe seama sporirii vitezelor de în faţa publicului piesa „Titanic tren compus.
Vals“ de T. Muşatescu. Specta­ — Acum o aşteptăm pe a patra — -*- nul dintre manevranţii buni ai Asemenea lui Savin Ispas, sînt aju­
avansare în abataje; spuse şeful staţiei, privindii-le. După _ ntrecerea socialistă la staţia
— să realizeze un randament cu 0,015 tone pe post mai mare decît Minerul şef cîte ni s-a comunicat, în cursul anu­ staţiei. Cu un an de zile în urmă însă, taţi toţi cei care săvîrşesc abateri JI C.F.R. Simeria-Triaj este orga­
de schimb loan lui 1960 am obţinut cele mai bune re­ nizată pe ture de serviciu. Ea este
Valea, din bri­ zultate în întrecerea socialistă dintre era unul dintre codaşi. Degeaba îi sau sînt neglijenţi în serviciu. Forţa urmărită pe bază de grafice, în fie­
gada lui Con­ staţiile aparţinînd Departamentului care zi. Lupta pentru cîştigarea titlu­
cel planificat ; stantin P o p a C.F.R. spuneau ceilalţi muncitori că n-a colectivului este cea mai puternică lui de fruntaş în întrecerea socialistă,
— să realizeze economii suplimentare de 1.300.000 Iei, pe seama din Deva, îm­ a făcut ca în cursul anului trecut,
preună cu orta­ In comparaţie cu alţi ani, în anul strîns frîna la timp, sau n-a acoperit armă împotriva delăsării... , pe panoul de onoare, să apară cel mai
reducerii consumurilor specifice şi a îmbunătăţirii calităţii cărbunelui. cii Vistrian Să- 1960, colectivul staţiei C.F.R. Sinieria. adesea numele lui Jianu Lungu, loan
bău şi loan Lo- triaj a înregistrat succese deosebite. linia cu saboţi şi periclitează sigu­ P entru cine n-a mai vizitat piaţa Finişan şi Traian Ordean, şefilor de
ghin, discută In acest sens cîteva date sînt de na­ ranţa circulaţiei. De fiecare dată, el de manevră decît cu un an în manevră Franclsc Egri, Constantin
măsurile ce tre­ tură să convingă. Din anul 1958 pină Rădulescu şi Aurel Vlad, acarilor Sa-
buie luate pen­ în 1960, traficul a crescut cu circa ridica din umeri nepăsător şi-şi ve­ urmă are astăzi posibilitatea să vadă vu Vînător, Roman Popa, Vasile Be-
tru bunul mers 45 la sută, în timp ce personalul a ca, impiegaţilor loan Abrudean, loan
al lucrului îna­ rămas aproximativ acelaşi. Dacă în dea mai departe un lucru cu totul Chirilă, Aurel Toma, şefilor de tură
inte de a intra luna decembrie 1958, numărul abate­ Vsevolev Palihovici, loan Ttidoran şi
in şut. rilor la manevră a fost de 23, în de- de-ale lui. nou. Acum, saboţi! Gheorghe Savu. Datorită lor, anul a-
¦cembrie 1959 a scăzut la 9, iar în de­ cesta, realizările staţiei sînt la fel de
cembrie 1960 la 1. Productivitatea Intr-una din zi­ Oin experienţa îşi au locurile lor, frumoase ca şl în anul 1960. Planul
muncii în anul 1960 a fost depăşită le, abaterea sa a fixe, pe câmpul de de producţie a fost depăşit în lunile
cu 42,5 la sută, iar planul la produc­ ianuarie şi februarie cu 23 şi respec­
ţia globală cu 28,5 la sută. De re­ colectivelor fruntaşelost adusă la cu­ prindere, iar cei tiv 26 la sută, iar în primele 5 zile
marcat că regularitatea circulaţiei a care-i manipulau ale lunii martie, cu 32 la sută.
(renurilor de călători a fost realizată noştinţa biroului
în proporţie de 1 0 0 la sută.
organizaţiei de ba­ înainte, se depla­
Asemenea rezultate s-au obţinut la
toţi indicii de plan. Ele sînt urmarea ză şi a conducerii sează de la unul, la

staţiei. altul, şi-l aşează în faţa vagoanelor.

— Neglijenţa ta periclitează rea­ Această nouă organizare, precum
lizările întregului colectiv i-a spus şl introducerea sistemului tragerilor
atunci Toma Vulcu, şeful de gară. (sistem de accelerare a ritmului de des­

De aceea, propun ca el să te ajute... compunerea a trenurilor), ambele apli­

Cuvintele secretarului organizaţiei cate în urma unui schimb de expe­
de partid şi - a celorlalţi tovarăşi de rienţă cu ceferiştii din staţiile Arad

muncă, în consfătuirea de producţie, şi Bucureşti-Triaj, au contribuit la

i-au mers la inimă. L-au convins că scurtarea considerabilă a duratei de

cea mai mică abatere sau neglijenţă manevră şi mărirea siguranţei.

din partea unui om, aduc după sine Semnificativă este astăzi şi coope­

deranjamente în circulaţie, diminu­ rarea strînsă dintre personalul de la

unei munci susţinute desfăşurată de ează realizările tuturor. Datorită lor. tracţiune şi mişcare. Aplicînd metoda GH. COA4SUTA

v/W/" V* 'A /W V W ...