Page 46 - 1961-03

oag. 2
Propunerile prind viaţă
După cum se ştie, recentele
alegeri de deputaţi pentru Ma­
rea Adunare Naţională şi sfatu­
rile populare, au fost precedate
de numeroase adunări populare.
In aceste adunări s-au discutat
probleme multiple privind buna
gospodărire a comunelor şi ora­
şelor, probleme legate de îmbu­
nătăţirea aprovizionării popu­
laţiei cu mărfuri prin unităţile
comerţului de stat şi cooperatist,
probleme sanitare şi de invăţă-
mînt etc.
In raionul Ilia. la aceste a-
dunări au participat majorita­
tea cetăţenilor care • atit prin
discuţiile purtate, prin propune­
rile făcute cit şi prin acţiunile
lor concrete, au dovedit că ei
sini adevăraţii gospodari ai ra­
ionului. Numai datorită cetăţe­
nilor şi noilor deputaţi, propu­
nerile tăcute cu prilejul adună­
rilor populare au început deja
să prindă viaţă. Bineînţeles că
mai întîi, toate cele 166 pro­
puneri, care au tost făcute în ca­
drul adunărilor populare, au
constituit obiectul unei şedinţe
de comitet executiv. Aici, s-a
stabilit urgenţa şi modul de re­
zolvare a fiecărei propuneri în
parte. Totodată s-au stabilit şi
Pe meleaguri dăiene
<>>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 «
g T a Daia am ajuns seara. Bejenarii se întorc mai
o Satul ne-a primit ospi-
S talier. De pe stîlpi, nu de
o mult aşezaţi de-o parte şi de
o alta a drumului, străluceau
o becurile electrice. Casele, mul-
0 to din ele noi, îşi arătau par-
o că luminii văruiala proaspătă.
o Ne-am oprit în faţa unei
S clădiri înalte, frumoase, din
o ferestrele căreia se revărsa în
o drum o lumină vie. De unăe-
o va, dinăuntru, răzbatea o me-
$ lodie. Era la căminul cultu-
0 ral...
o Am păşit pragul acestui
lăcaş de cultură cu emoţie.
Sala mare, spaţioasă, cu o
scenă unde corul făcea repe­
tiţie. Ne-am aşezat pe nişte
scaune, alături de ciţiva să­
teni, care s-au grăbit să ne
facă loc. in şoaptă, umil din­
tre ei ne-a spu s:
— Fain mai cîntă corul
nostru, să-l tot asculţi..
Am intrat în vorbă. Unul
dintre cei de faţă s-a grăbit
să-şi arate bucuria:
— Astăzi, să tot trăieşti...
Sînteţi de la oraş şi poate nu
ştiţi cum trăiau ţăranii în
vremurile vechi. Daia noastră fără nici o leţcaie în buzunar,
a cunoscut strimbătatea rîn- mai mult cerşind, care doar
duielilor moşiereşti pînă la
os. Ddr... haideţi dincolo, în
sala de şah. Am să vă poves­
tesc totul. Aici conturbăm
corul..
Am ieşit tiptil din sala unde despre care li se spunea că
se făcea repetiţie şi am intrat este „întruchiparea bunăstă­
alături, într.o sală cu mese de
şah, unde tovarăşul respectiv
ne-a povestit în voie tragedia
dăienilor în regimul burghezo-
moşieresc.
>OOCOOOC< «500000000000000 ooooooooooooooooooooooooooocoooooooooooo OOCOCOOCOUO „ ooOOOOOOOOOOC CCC0 0 0 0 0 0 0 0 C 0 0 OOOOflî0UUUOUOU COUOÔÔOÔU O u u u O f t o o & o u u u O f t u u O u u C O Ô u o u 0 COGQQv.9vOv | / 0 v v v v w vOOOOC^
TEODOR VASIU
preşedintele Comitetului
executiv al sfatului
popular raional Ilia
posibilităţile locaile, de care dis­
punem, pentru ca fiecare propu­
nere să fie realizată cu cheltu­
ieli minime.
îndiguirea riului Dobra a fost
o propunere a cetăţenilor din
satul Mihăieşti, comuna Roş-
cani. Antrenaţi de noii lor de­
putaţi printre care Asinefta Pe-
traşca şi Aurel Tomoaie, cetă­
ţenii înşişi au trecut la înfăp­
tuirea ei. De menţionat pă nu­
mai în primele zile după alege­
rile de la 5 martie, peste 200 de
cetăţeni au prestat 1.200 de ore multe comune ale raionului. Ast­
muncă voluntară, indiguind ast­ fel, pentru construirea şcolii de
fel rîiil Dobra pe o lungime de 4 ani din satul Pane, comuna
3.000 m. Tot in acest sat s-au Roşcarti, s-a pus în ultimele zile
mai curăţat două hectare de pă­ la dispoziţia organelor locale 5
şune şi s-a construit un podeţ. m.c. de seîndură şi 500 kg. ci­
De asemenea, traseul autobuzu­ ment. pentru construirea cămi­
lui Devn-Dobra a tost prelun­ nului cultural din Şoirnuş
git oină în comuna Roşmini.
Şi în raza comunei Zum au procurarea de ţiglă necesară
prins viaţă o mare parte din construcţiei şcolii de 7 an: din
propunerile cetăţenilor. Astfel, Buruiene, s-au mai alocat din
în satele Pogâneşti şi Cerbia, bugetul sfatului popular raional
s-au reparat drumurile pe o lun­ încă 10.000 lei.
săraci decît au piecat
E ra după primul război
mondial. Daia, proprie­
tatea privată a unui mare
moşier, trăia zile de sărăcie
lucie. Pămlntul dădea roade
puţine. Dar şi acestea luau
drumul hambarelor moşiereşti.
Ţăranii zdrenţăroşi n-aveau
cu ce alina foamea copiilor.
Bolile stingeau vieţi tinere. Şi
peste toate acestea, umbra
jandarmului şi-a perceptoru­
lui, care, ascultînd ordinele
stăpinului. smulgeau din casa
ţăranului şi ultima bucăţică
de mămăligă.
Dar iată că un zvon a în­
ceput să poposească tot mai
cles prin casele nevoiaşilor
dăieni. Se spunea că „in A-
merica. în doi. trei ani te că-
pătuteşti, devii dacă nu milio­
nar, cel puţin un om bogat“.
In America „umblau clinii cu
colacii în coadă“...
Zvonul a prins pînă la ur­
mă. a început să devină o
dorinţă. Şi, rînd pe rînd, care
cu ciţiva gologani pe care î-a
putut primi vînzîndu-şi bruma
de bulendre ce-o mai avea,
aii început bejenia spre ţara
rii.“. Aproape 200 de dăieni au
fost ademeniţi de mirajul bu­
năstării americane...
Curind însă, bejenarii care
D R U M U Ë !S m i m i S M U L U I
gime de circa 4 km., iar colec­
tiviştii din Zafn au prestat pînă
acum 464 zile-muncă voluntară,
la curăţatul a 15 ha. păşune.
In satele Tămăşeşti şi Pojoga,
unde cetăţenii au propus să se
introducă reţeaua de radiofica-
re, s-au luat măsuri pentru pro­
curarea materialelor necesare şi
întocmirea devizelor. O realizare
din această perioadă este şi con-
¦struirea unei fîntîni la G.A.C.
din satul Fintoag.
Tot ca urmare a propunerilor
cetăţenilor, s-au mai realizat in
această perioadă şi alte lucrări
importante. Printre altele, putem
aminti procurarea unor impor­
tante cantităţi de materiale ne­
cesare construcţiilor obşteşti din
5 m.c. de cherestea, iar pentru
- , v '' W V V V V V V V V V V V w V 0 0 OOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO« teOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOCKXXI
au reuşit să pună pictorul pe
pămintul America, s-au con­
vins că bunăstarea in ţara
făgăduinţei, e pentru ei ca şi
pentru mulţi americani, o
„fata morgana“. Viaţa pe ca­
re au dus-o acolo le-a fost
un coşmar. Ziua cerşeau de
lucru, iar noaptea dormeau
pe sub zidurile clădirilor, sub
..plapuma“ înstelată a cerului.
S-au convins atunci mulţi be-
jenari, că viaţa din America
e amară pentru oamenii mun­
cii.
Rină pe rînd. bejenarii au
început să se întoarcă acasă,
în sat, mai săraci şi mai obi­
diţi decît atunci cînd pleca­
seră. Unii însă nu s-au mai
întors de loc. i-a căpătuit
moartea...
— Da, aşa a. fost atunci...
Şi. eu am fost unul dintre be-
jenari. Am trăit tot ce v-am
povestit...
Ochii bătrinului se umeziră,
îşi plîngea tinereţea măcina­
tă de jugul mizeriei şi-al o-
ropsirii.
Comuniştii — oamenii
adevărului
Rcpetiţia corului a luat sfîf-
şit. Coriştii, fete şi flăcăi ce cunoşteau cum va arăta
ăăieni, ne-au înconjurat cu-
rioşi :
— Staţi mai mult pe la noi?
— Să vedeţi echipa de dan­
suri, sau cea de teatru...
— Şi brigada artistică...
Am discutat cu fetele şi flă­
căii pînă tîrziu. Peste n o a p t e n-au întreprins nimic. îndo­
am tras la un colectivist. Di-
N r 1933
¦«-w«-™«wsoxsrmoxasetxjara
In 'ciuda calendarului, Fier vechi Plenara Comitetului
care îşi numără încă si­ orăşenesc de partid Deva
lele sub semnul solstiţiu­ pentru ofelării
lui de iarnă, primăvara Acum citeva zile a avut loc printre întreprinderile fruntaşe
cucereşte tot mai mult De la începutul anului şi pină plenara Comitetului orăşenesc ale oraşului se numără exploa­
teren, aăucînd cu ea zile ieri, tinerii din oraşul Deva — P.M.R. Deva. La plenară au tarea •minieră Deva, Autobaza
tot mai călduroase, bucu- inclusiv comunele şi satele a- participat membrii comitetului, I.R.T.A., I.I.L. „1 Mai“, Atelie­
rină oamenii, trezind na­ parţinătoare — au colectat şi directorii şi şefii de instituţii, rele C.F.R. Simeria şi I.G.O. in
tura la viaţă... predat la J.C.M. cantitatea de secretarii organizaţiilor de bază, acelaşi timp, participanţii 'a
210 tone fier vechi. activişti do partid şi de stat. discuţii au arătat că în unele
Vizitatorii parcului, din întreprinderi se desfăşoară
Deva, deja şi-au ocupat In acţiunea patriotică do co­ Plenara a analizat modul in o activitafe sub posibilităţi.
locurile obişnuite din zi­ lectare a fierului vechi s-au evi­ care au fost îndeplinite preve­ Printre acestea se numără : în­
lele de repaus. denţiat tinerii de la întreprinde­ derile planului pe anul 1960, cit treprinderea „Marmora“ Sime­
rea minieră Deva. Sfatul popu­ şi sarcinile ce revin Întreprin­ ria, fabrica de teracotă Deva,
TIBERIU MARCU (Simeria). Din lar regional, cei din cooperaţia derilor pe anul 1961. I.G.I.L. Simeria şi altele.
cele două poezii trimise redacţiei me­ de consum si de da D.C.A.
rită atenţie în primai rînd cea închi­ Plenara a apreciat ci în a- In urma dezbaterilor ce au
nată eroilor ceferişti. Imagini cafde, ION BUGNARU (Orăştie). in în­ nul 1960 şi in primele luni ale avut loc, plenara a adoplat un
pătrunse de un oarecare fior artistic, cercările de versificare intitulate „in acestui an, munca organizaţiilor plan de măsuri care, aplicai in
intîlnim şi în cea în care un bunic cinstea alegerilor“, faceţi o înşiruire de de partid din întreprinderi, in­ viaţă, va duce la consolida"«’a
povesteşte nepoţilor despre farsa ale­ idei juste cu privire la viaţa lumi­ stituţii şi unităţii«' socialiste ale succeselor obţinute şi la dobîn-
gerilor de odinioară, in ambele poe­ noasă a poporului nostru. Acest lu­ agriculturii, s-a ridicat la un ni­ direa de noi realizări în îndepli­
zii amintite, se vădesc reale calităţi cru nu e deajuns însă pentru a scrie vel mai înalt şi este in continuă
de versificatori uşurinţă în aflarea ri­ poezie. Pe marginea noianului de fap­ nirea sarcinilor de plan pe 1991.
mei şi a ritmului adecvat. Uneori însă, te enunţate de dvs.. s-ar putea scrie îmbunătăţire.
acest fapt duce la o diluare a ideii, sute de poezii. Poezia trebuie să fie ŞTEFAN KONYICSKA
la o tulburare a imaginii. Or poezia esenţa tuturor acestor fapte, exprima­ Din dezbateri a reieşit că
cere concizie, claritate. tă în cuvinte frumoase şi puţine, fără
nimic de prisos, în imagini clare. Pen­ Erai ai lui Carayiaie pe scena
N1COLAE ISPAS (Brad). Poeziile tru o înţelegere mai justă a ceea ce
trimise redacţiei sînt inegale ca rea­ însemnează poezia ar fi indicat să căminului cultural „P etofi Sandor“
lizare. Sînt versuri şi uneori strofe participaţi Ia şedinţele cercului literar
întregi bine închegate, alături de al­ „Liviu Rebreanu“ din localitate. Viaţa teatrală a căminului tegrat cu mult succes in acţiune
tele slabe. Căutaţi să fiţi mai echili­ cultural „Petofi Sândor“ din împreună cu lanoş Kaşler, în ro­
brat în ceea ce scrieţi, pornind de la iLIE VALEA (Băiţa) şi ION STAN- Deva e cunoscută de oamenii lul lui Chiriac, Maria Zsok (Zi-
faptul de viaţă pe care îi cunoaşteţi CU (Loman). Şi la dvs. se observă o muncii din oraş. ţa), Elisabeta Dani (Veta) ş.a.
cel mai bine Cercul literar din loca­ slabă cunoaştere a tehnicii versifi­
litate v-ar putea fi de un real ajutor caţiei. Pentru o înţelegere mai clară Aprecierea activităţii sale a Cu reale posibilităţi de corr«..-
in acest sens. a artei scrisului, ar fi bine să cereţi tost tăcută de către publicul die s-a prezentat in scenă şi Ir>-
ajutorul profesorilor din comună şi să spectator şi cu prilejul prezen­ sif Balazs, dar a folosit prea
ADRIAN OŢOIU (Teiuş). Cînd fo­ cercetaţi unele cărţi de specialitate, tării piesei ,,0 noapte furtu­ mult caricaturizarea, fiind gre­
losiţi mijloacele poeziei populare reu­ cum ar fi „Despre poezie“ de AL Be- noasă“ de I. L. Caragiale. şit orientat din punct de vede­
şiţi să creaţi unele versuri convingă­ niuc. „Arta poetică" de M. Isakovski, re regizoral.
toare, ca încercarea „Hai la vot“. Tre­ „Cum se scriu versurile" de VI. Ma- Deşi piesa lui Caragiale a so­
cut însă la versul clasic, alunecaţi în- iakovski sau „Teoria literaturii“ — licitat un efort considerabil din Bine distribuit, marcind un
tr-o înşiruire de vorbe care nu spun manual pentru clasa Vili-a a şcolilor partea artiştilor amatori, totuşi, pas înainte faţă de sepectacolole
prea mulle. Aici scăpaţi din vedere medii. datorită voinţei şi perseverenţei anterioare, a fost şi Andrei Var-
şi rima şi imaginea şi muzicalitatea lor, spectacolul a tost în general da în rolul lui Spiridon.
interioară, ritmica versului, fără de IRIMIE STRAIJŢ reuşit.
care nu se poate concepe poezia ade­ Erdoş Bria în rolul lui Na°
vărată. •O In spectacol, pe scena cămi­ s-a străduit de asemenea să-l
nului r< dtural evoluează ele­ redea cit mai bine, însă nu 1-.au
AUREL IFRIiVI (Simbria) Poeziile Tînărui inginer ajutat suficient dictia şi machia­
„Primul vot" şi „Chemarea primăve­ Nicolae Androne mente de valoare, care au veche jul.
rii“, cu excepţia unor greşeli grama­ lucrează la Atelie­ activitate scenică, ceea ce a dus
ticale, exprimă reale calităţi de con­ rele centrale Gura- Ia prezentarea spectacolului la Cu toate aceste deficienţe, se
struire a unor imagini poetice. Ver­ barza, El împărtă­ un nivel adecvat din punct de poate spune că în general spec­
sul alb (liber), nu poate fi însă o şeşte cu drag din vedere artistic. Intre aceştia a-
garanţie că pe viitor o să vă per­ cunoştinţele acu­ mintim pe lanoş Sebestyen, in tacolul a fost bine îndrumat de
fecţionaţi stilul, pentru a da versuri mulate, , în timpul rolul lui Dumitrache. El s-a in­ instructoarea Elisabeta Dani.
de tot mai bună calitate, pe măsura facultăţii elevilor
cerinţelor epocii noastre. Perseveraţi şcolii profesionale, esse ERNEST USKAR
pe linia maximei concentrări a imagi- care fac practică
nei, fofosindu-vă însă de disciplina la acest atelier.
versului clasic, respectîndu-i măcar
rima. In foto: Nicolae
Androne explică u-
ION DOCOLIN (Brad) şi MAR IA nui grup de elevi,
BOB (Simeria). De la o singură poe­ felul cum este bo­
zie nu ne putem forma o părere, mai binat un stator de
ales cînd este săracă în imagini, scri­ de motor.
să într-un stil şcolăresc. Mai încer­
caţi, pornind de la elemente concrete
din viaţă, care să poată fi folosite şi
in cadrul unor programe de brigadă
artistică de agitaţie.
X
mineaţa ne-mu trezit cu gin- că cuvîntul partidului in case- noastră era destul de modestă: trol. Avem. din 195b, lumină
electrică. Avem şi cinemato-
dul să vizităm satul, gospodă- le celor nevoiaşi, şi-au depus 210 familii, 669 de hectare de graf, funcţionează în noua
clădire a căminului cultural...
ria colectivă. Dar planul nos- primii cereri de înscriere in pămlnt, 10 boi, 1 cal, 13 vaci. f înnnai innf tpe, rdi nâiioenni iii ncî înnr ld osri>e--mmhbnol l-
năveou, trebuiau să bată cale
tru a suferit o modificare. gospodăria colectivă, apoi au S-a muncit mult şi cu dragă de peste 10 kilometri pînă la
Sebeş. Acum avem dispensa­
rG~i an zr*dr) an , cn nollaeşcttiirvi iisc-t1 rdi ii mn nann. vu. ll în DvPeTnl.iift 97ş*i nai lt tPe. f ffla. Wm. Wiliii. . Î TIlni .iVml ăă. . EramE T (1.771 221100 familii, ddaC rL T rul nostru. Pentru copiii mici.
fiinţării colectivei, a ţinut să avem grădiniţă...
ne ospăteze. Am iuo.t o ma­ La 6 martie 1950. a luat - făceam cit tot satul. Ajutaţi
să bogată. Şi în timp ce ne Am fost invitaţi in casa
ospătam, gazda ne-a povestit fiinţă colectiva dăienilor... cu tractoare şi cu credite, am nouă a unui colectivist. Casă g
mare. cu camere multe, lumi­ oooooooo
izvorul acestui belşug. _ Mare a fost frămlntarea reuşit să culegem an de an nate. bine aranjate. boooo
_ Avem in Daia pe unul, ooo
atunci, a continuat gazda. Sa tot mai multe bucate. Şi bucu­ — De ce vă miraţi ? ne-a
Vasile Piţan... îl ştiţi ? O să-l spus gazda. Casă ca a mea g
cunoaşteţi. E comunist. Prin tul e întins, cu peste 1.000 de ria ne era mare pentru că ve­ sînt multe acum în Daia. De
cind sînt în colectivă, peste so
anul 1949... tamilii. dar in gospodărie in­ deam că ochii care ne priveau, 100 ds familii şi-au construit
Prin anul 1949, Vasile Pi­ case noi... oo
traseră numai 210 familii. işi pierd din îndoială, vor să.
ţJ/aU.nIK şyc<i alţi comunişti,. au ince-*............... In timp ce admiram casa !oo
put să vorbească dăienilor Mulţi vroiau să vadă „ce-o să se apropie de noi. să ni se nouă a colectivistului, acesta
a dat drumul la aparatul de o
iasă“, stăteau cum s-ar zice alăture. lacă-aşa, rină pe rînd, radio. O melodie veselă s-a oó
răspîndit în tontă încăperea, o
în cumpănă. Nu ne-am sfiit belşugul colectivei a rupt din întregind şi mai mult tabloul ooeo>
bogat pe care îl cercetam.
de-atiţia.................. " • ochi care ne priveau, sufletul dăienilor îndoiala, au
. — Nici aparatul de radio
nu mai e un lux pentru nof
Am început munca hotărîţi să omorît veninul chiaburesc şi dâienii a reluat, vorba tov
despre calea pe care partidul ne gospodărim bine, să ne cu toţii ni s-au alăturat. Co­ Vasile Piţan Avem in sat a-
proape o sută. Apoi. avem a-
o deschidea ţărănimii, pentru sporim avuţia. Au venit pe lectiva are astăzi 1107 fami­ ragazuri, biciclete, nenumă­
ogourele noastre tractoare, lii, peste 3.000 ha., 395 boi.
a scăpa de exploatare şi mi- statul ne-a ajutat cu credite, vaci şi juninci, aproape 700 de rate ceasuri de mină... Ce,
serie. Munca de lămurire era oi, 130 porci, un fond de bază mai! Trăim omeneşte...
grea. Exemple concrete, din iar comuniştii ne-au îndrumat de 1.756.144 lei. Şi-apoi, am
împrejurimi, nu se găseau. făcut multe construcţii... Ia­ llimele case din Daia an
Dar comuniştii uu găsit cărţi, fiecare pas Şi după cum se tă... aceste trei magazii le-am U rămas în urmă. Dar în
au explicat ţăranilor pe în­ terminat de curind... noi trăiesc cu aceeaşi inten-
vede. ne-au îndrumat bine sítate impresiile bogate des-
Ne-au îndrumat, spre masa a- Pe măsură ce vizitam colec­
tiva dăienilor, Vasile Piţan. pre viaţa nouă pe care o tra­
delete adevărul cuvintelor ceasta. de pe care poţi să mi- ae-a arătat alte şi alte con­ (esc astăzi dâienii. aceia care
partidului exprimate în hotă. nînci. pe săturate, ne-a îndru­ strucţii : atelierele de timplă- In trecut au plecat în bejenie
rîrea plenarei din 3—5 mar­ mat spre ştiinţă de carte rie şi fierărie. 7 grajduri cu o
tie 1949. Seară de seară, oa­ spre lumină Metrică.. Dă. a- capacitate de 420 vite mari. să afle o bucată, de pune.
cesta-i izvorul mesei. îmbel­ 1 silozuri, o maternitate pen­ Daia colectivistă înfloreşte
menii căutau . să se afle în tru scroafe, 2 garaje pentru
preajma celor ce citiseră cărţi. şugate. autocamioane, 5 pătule şi al­ mereu, va ajunge departe, va
tele. Şi ne-a mai spus că atinge culmile cele mai înalte
, gospodăria are acum 47 ha. cu
livadă, 14 ha. cu vie din viţă ale progresului şi bunăstării.
viaţa nouă, spre care îi îndru- G o s p o d ă r ia Ce
altoită. GH. PAV hi.
mă partidul, pentru a ascul- de familii
Am vizitat apoi satul colec-
ta şi a chibzui. m mulţumit gazdei pen­ ’.ivişlilor.
Citeva luni. cei ce ascultau tru ospitalitate şi am pic
cat spre gospodăria colecti­ — înainte, pe timpul moşie-
vă Acolo l-am întîlnit pe Va­ cilor, spunea Vasile Piţan,
iala. teama de „ce va fi mai sile Piţan. El este secretarul
tîrziu“ şi credinţa că. ţăra­ organizaţiei de partid din co­ copiii dăienilor „învăţau“ prin
nului i-e dat să muncească lectivă. Un om robust, să tot rasele oamenilor. Ici o clasă,
mereu pe bucăţica sa de pă- aibă 60 de ani, cu părul ar­ lineolo alta. Numai învăţătu
mînt, pe care ciţiva chiaburi gintat pe la timple. Vorba sa
le strecurau cu grijă printre domoală ne-a cucerit pe dată. ra nu putea fi aşa. Astăzi a-
ei, au frînat drumul spre gos­ Şi, în timp ce vizitam aca­ vem o şcoală de 7 ani nouă
podăria colectivă, dar nu l-au in clădirea cea mare care se
returile colectivei, el ne a po­
oprit.
Răbdarea, perseverenţa, a-
devărul, au biruit pină la vestit cum s-au convins dă-
urmă. Munca a fost grea, a ienii că munca în comun este
durat mai mult de un an, dar mai rodnică. vede colo... Salul, după cum
comuniştii n-au încetat să du- — La început, colectiva vedeţi, a alungat lampa cu pe-