Page 54 - 1961-03

r*cr
Atenţie deosebită,
d ifu zării c ă rţii la sate!
Statul nostru investeşte an de
an sume importante pentru edi­
tarea cărţilor de literatură, ştiin­
ţă, tehnică şi politice, care aduc
o însemnată contribuţie la ridi­
carea nivelului de cultură al
maselor largi de oameni ai
muncii.
Difuzarea cărţii în mase este
o datorie cetăţenească, o dato­
rie de onoare, pentru fiecare
activist pe tărîm cultural, şi în
primul rînd pentru acei care au
sarcina directă de a se ocupa
de această muncă.
In comuna Turdaş, raionul O-
răştie, difuzarea cărţii este în­
să în mod cu fotul nejustificat
neglijată. La 180 de familii cîte
numără centrul de comună (a-
proximativ 610 cetăţeni), în ul­
timele 5 luni au fost vîndute prin
cooperativă cărţi abia în va­
loare de 91 lei. Acest lucru din
cauză că gestionarul Ion Ist'rate
nu se îngrijeşte de buna apro­
vizionare a cooperativei cu căr­
ţile căutate de ţăranii munci­
tori. La cooperativă nu găseşti
o carte de literatură beletristică
sau politică inspirată din viaţa
iczTJ fiuni pioniereşti
Bjgafă activitate
culturală
In ultima vreme, formaţii­
le artistice de la Casa pio­
nierilor din Orăştie au pre­
zentat două spectacole: unul
pentru şcolari şi altul public.
Cercul de balet, format din
pionierii, claselor I-VI, a pre­
gătit „Valsul păpuşilor",
„Dansul coşuleţelor cu flori“,
„Anotimpurile“, gimnastică
artistică şi altele. Cercul de
teatru, în afara recitărilor,. a
prezentat un program de bri­
gadă. Aceeaşi formaţie va
prezenta un spectacol cu pie­
sa „Fata apelor". Cel de-al In anul şcolar 1960-1961,
treilea cerc, care comoletează activitatea cultural-artistică a
programele pionierilor, este pionierilor de la Şcoala me­
t'înăra formaţie de fanfară, die din Haţeg, cunoaşte un
alcătuită din pionierii clase­ mare avînt. A luat fiinţă un
lor I-VII. Fornfăţiă ~cCîhbă- cor format din 154 pionieri, o
ţat unele bucăţi şi continuă echipă de-'dansuri, •o echipă
să-si îmbogăţească reperto­ de teatru, sau pregătit recita­
riul. tori şi solişti vocali.
MELANIA BREAZU Pînă în prezent, formaţiile
învăţătoare artistice ale pionierilor au
în grife 3C VÎUu
Pionierii de la Şcoala de
7 ani din Petros, raionul Ha­
ţeg, se străduiesc să îndepli­
nească condiţiunile pentiru ob­
ţinerea distincţiilor pionie­
reşti. Printre acţiunile care se
întreprind în acest scop, un
loc de frunte îl ocupă îngri­
jirea „colţului viu” existent în
Să dezvoltăm puternic creşterea
animalelor în gospodăriile
agricole colective!
(Urmare din pag. l-a)
te de stat, precum şi a fondu­
rilor proprii pentru cumpăra­
rea de vaci şi viţele este bine
să se ţină seama de experien­
ţa unor gospodării colective ca
cele din Miercurea, Daia Ro­
mână, Teiuş, Berghin, Turdaş,
Hăşdat ş.a„ oare în anul tre­
cut au obţinut rezultate bune în
dezvoltarea fermelor de vaci.
Folosind sprijinul sfaturilor
populare şi al organelor tehni­
ce în cumpărarea de animale,
aceste gospodării au reuşit să-şi
procure exemplare din cele
mai valoroase.
O mare atenţie trebuie acor­
dată'* procurării şi creşterii de
viţele, care constituie calea cea
mai uşoară şi mai ieftină de
sporire a numărului de anima­
le în gospodăriile colective, în­
deosebi pentru crearea unor pu­
ternice ferme de vaci de mare
productivitate. Este necesar să
se ducă o muncă mai intensă
cu ţăranii colectivişti pentru a
se evita pierderea acestui ma­
terial valoros prin degradare
sau sacrificare.
Prin huna îngrijire
ş* h r & n i r e ® r a ţ i o n a l ă — furajarea, conducerea gospodă­ re în greutate, Hotărirea parti­
pro ducţii m ari de lapte
şt carne
Paralel ou preocuparea pen­
tru creşterea numărului de ani­
satului. Puţinele broşuri cu ca­
racter agrozootehnic din ma­
gazin stau nevindute de un an,
din cauză că nu au fost expuse
Ia loc vizibil; gestionarul nu
se preocupă de vînzarea lor.
Aceasta se intîmplă şi din
cauză că tovarăşii din condu­
cerea cooperativei din Orăştie
nu repartizează unităţilor sale
cărţi potrivite, cerute de cumpă­
rători.
Această situaţie trebuie
curmată neîntirziat. Cooperative­
le din raionul Orăştie trebuie a-
provizionate cu volumele cele
mai actuale şi utile, pentru ca
locuitorii comunelor apropiate
să nu mai fie nevoiţi să meargă
pînă la Orăştie pentru a-şi pu­
tea cumpăra o carte. De aseme­
nea, ar trebui studiată posibili­
tatea înfiinţării unor standuri
permanente la sate, de vinzare a
cărţilor în rate, care ar permite
celor ce doresc să-şi complec-
teze biblioteca personală, să in­
tre în posesia celor mai noi
cărţi, de indată ce acestea apar
în librării.
D. CR1CGVEANU
şcoală. In 10 acvarii, trăiesc
mai multe specii de peşti, în
6 colivii se află 2 papagali, 2
porumbei şi alte păsări, iar
alături, într-o cuşcă special
construită, se află o veveriţă.
Tot la „colţul viu” se mai gă­
seşte o pereche de iepuri cu
10 pui.
Cei mai activi pionieri care
şe îngrijesc de „coltul viu”,
sînt Mihai Maniţ.şi Ciheorghe
Deatcu din clasa VI, Mihai
Pascal din clasa VI t-a şi al­
ţii.
Pe sceiîă
prezentat în oraşul Haţeg, cu
ocazia diferitelor manifestări,
7 spectacole care s-au bucu­
rat de un deosebit succes. Pe
scenă s-au remarcat de fie­
care dată interpreţii scenetei
„!Moş viscol şi primăvara”
şi formaţia corală.
SIDONTA RUSAN
EMIL BĂLANESCI
corespondenţi
male, trebuie acordată o mai seama de producţia şi greu­
mare atenţie. creşterii produc­ tatea fiecărei vaci, combinarea
tivităţii acestora. Unele , gospo­ furajelor în raţii ţinînd seama
dării colective din regiune care
s-au ocupat ou răspundere de
îngrijirea şi furajarea vacilor,
cum sînt cele din Cîlnic si Be-
nic au realizat în anul 1960
producţii medii de peste 3.000
litri lapte pe cap de vacă fu­
rajată : de asemenea, G.A.C
din Petreşti, Pianul de Jos, A-
poldul de Sus ş.a„ au obţinut
anual producţii între 2.500 şi
3.000 litri lapte pe cap de vacă
furajată. Totuşi, în majorita­
tea G.A.C., productivitatea va­
cilor este cu mult sub nivelul
posibilităţilor.
Experienţa G.A.C. Cîlnic —
fruntaşă pe regiune in creşte­
rea animalelor — arată că bu­ tinţe zootehnice.
na îngrijire şi hrănire raţio­ Atrăgînd atenţia asupra ro­
nală, este calea sigură de creş­
tere a productivităţii vacilor de
lapte. Ţinînd seama de impor­
tanţa deosebită pe care o a re. şi sporuri însemnate de creşte­
riei a asigurat cantităţile nece­
sare de furaje din toate catego­
riile — coceni, concentrate şi
grosiere. O atenţie deosebită
s-a acordat culturii porumbu­ animale. Numai prin repartiza­
lui pentru siloz şi tehnicii în- rea in sectorul creşterii anima­
silozării. De asemenea, în tim­ lelor a celor mai buni şi pri­
pul verii, a fost organizat păs- cepuţi colectivişti, prin perma­
toritul electric. Furajarea dife­ nentizarea la locurile de muncă
renţiată1, pe grupe, ţinindu-se şi şcolarizarea lor se poate asi­
DRUMUL SOGIÂMSMULU!
Să punem în valoare
toate livezile
Prin aplicarea în complex a mă­
surilor tehnice, G.A.G. Geoagiu a reu­
şit ca în numai doi ani să refacă o
bună parte din plantaţiile lăsate în
paragină. Drept rezultat, gospodăria
recoltează 13.000—21.000 kg. mere 1«
hectar, de bună calitate. O livadă bine se, Odată cu arătura se încorporea­
îngrijită de pe care anual obţine im­
portante cantităţi de fructe are şi
G.A.G. din Vinerea.
Punerea în valoare a plantaţiilor
neîngrijite şi dezvoltarea pe mal de­
parte a pomicultură se face prin a-
plicarea tuturor măsurilor agrotehnice
cunoscute în pomicultura modernă.
Iată cum trebuie muncit în această
privinţă.
In multe livezi din regiune soiu!
este lăsat să se înierbeze în mod na­
tural. Acest sistem de întreţinere a
solului este dăunător, deoarece ierbu­
rile folosesc mare parte din substan­
ţele hrănitoare şi din apa necesară
pomilor. In solurile înierbate, apa şi
aerul pătrund foarte greu, iar îngră-
şămintele nu pot fi folosite decît în
proporţie mică. In aceste soluri, rădă­ că nu vor fi luate şi măsurile nece­
cinile se repartizează spre suprafaţă,
din care cauză ele suferă de secetă
şi îngheţ. Toate acestea atrag după
sine o slabă dezvoltare a pomului,
parte din flori nu leagă, iar fructele
rămase pe pom sînt puţine şi de
proastă calitate.
Acolo unde terenul permite, se re­
comandă desţelenirea pe toată supra­
faţa, după care solul se menţine în
ogor negru. In cazul terenurilor în
pantă, desţelenirea se face treptat şi
numai pe curbele de nivel.
In livezile tinere, în special cele
cu intervale largi între pomi, sau în
livezile cu goluri, solul poate fi cul­
tivat cu plante prăşitoare, furajere şi
In anii regimului ăemo crat-popular, cartea a devenit un prieten nelipsit al maselor
largi de oameni ai muncii. Pe si ce trece, în bibliotecile spaţioase, înzestrate cu volume din
cele mai variate domenii de activitate, vin tot mai mulţi cetăţeni dornici să-şi îmbogăţească
cunoştinţele.
In foto: La biblioteca clubului din Gurabarza, un grup de mineri a venit să împrumute
cărţi.
de valoarea nutritivă, respecta­
rea cu stricteţe a programului
de grajd, a determinat creşte­
rea simţitoare a productivităţii
vacilor din această gospodărie,
ajungîndu-se ca unele exempla­
re să dea cîte 5.000 litri lapte
anual. La aceste rezultate a
contribuit în foarte mare mă­
sură cointeresarea materială a
îngrijitorilor-mulgători prin re­
tribuirea lor după rezultatele
obţinute, selecţionarea acesto­
ra din rinelul celor mai harnici
şi pricepuţi colectivişti, crescă­
tori de animale, permanenti­
zarea lor la locurile de muncă
şi ridicarea nivelului de cunoş­
lului însemnat pe care-1 are în­
grijirea şi furajarea raţională
a vacilor şi viţelelor în obţine­
rea de producţii mari de lapte
dului şi guvernului recomandă
gospodăriilor agricole colective
ca în acest sector să fie re­
partizaţi cei mai buni şi pri­
cepuţi colectivişti crescători de
căpşuni. Solul din jurul pomilor va fi
.menţinut prăşit pe o rază egală cu
protecţia coroanei/ Toamna se va exe­
cuta o arătură la adîncime de 18—22
cm, în livezile de meri şi perl, şi la
15—18 cm, în livezile de sîmburoa-
ză şi îngrăşămintele. de bază. In jurul
pomilor se va săpa cu cazmaua la
aceeaşi adîncime.
In refacerea plantaţiilor şi creşterea
producţiei de fructe, fertilizarea solu­
lui trebuie considerată ca o lucrare
de bază. Va fi folosit în primul rînd
gunoiul de grajd — 30 tone la .hec­
tar amestecat cu 350—400 kg. su-
perfosfat şi 60—70 kg. sare potasică
— administrate cel puţin odată la doi
ani, iar în anii cînd nu se dă gunoiul
de grajd, se vor încorpora în sol nu­
mai îngrăşămintele chimice amintite,
la care se adaugă şi 40—50 kg. azo­
tat de amoniu.
Aplicarea lucrărilor . menite să ducă
Ia creşterea potenţialului de rodire a
livezilor, nu vor da însă rezultate da­
sare combaterii radicale a bolilor şi
dăunătorilor din livezi. Acestea tre­
buie făcute complete şi la timp.
Sarcina ce revine inginerilor şi teh­
nicienilor agronomi este de a analiza
amănunţit starea plantaţiilor existente
şi de a aplica în mod riguros lucră­
rile menite să pună în valoare live­
zile neîngrijite, care, în cel mai scurt
timp, irebuie transformate în adevă­
rate surse capabile să aprovizioneze
oamenii muncii cu Fructe, în canti­
tăţi din ce în ce mai mari,
Ing. E. MANUGHEV1CI
directorul Staţiunii experimentale
horticole Geoagiu
gura îngrijirea şi furajarea ra­
ţională a animalelor, pe baza
metodelor ştiinţifice.
Toată atenţia asigurării
bazei -furajere
şi adăpo sturilor necesare!
Deosebit de importante sînt
indicaţiile cuprinse în Hotărî-
re în legătură ou asigurarea
furajelor. Organele agricole tre­
buie să sprijine gospodăriile
agricole colective, pentru ca a-
cestea să obţină producţii spo­
rite de furaje şi în mod deose­
bit de porumb siloz, să dezvol­
te cultura trifolienelor şi a al­
tor leguminoase, să răspândeas­
că experienţa nouă în producţia
şi conservarea furajelor.
Majoritatea gospodăriilor a-
gricole colective s-au convins
de importanţa extinderii folo­
sirii furajelor însilozate, îndeo­
sebi a porumbului siloz. In an­
gajamentele de întrecere pe
1961, G.A.C. Pricaz, Cistei, Si-
meria Veche, Apoîdul de Sus
ş.a„ şi-au propus să realizeze
cîte 12 tone porumb siloz pen­
tru fiecare vacă furajată. Este
necesar însă ca fiecare gospo­
dărie să însămînţeze porumb
pentru siloz pe suprafeţe cit.
mai mari, ţinînd seama de
creşterea numărului de anima­
le prevăzută pentru acest an.
Organizaţiile de piartid, sfatu­
rile populare şi organele agri­
cole trebuie să acorde atenţie
deosebită gospodăriilor tinere
şi a celor slab dezvoltate din
punct de vedere economic, în-
rirumindu-le să însămînţeze su­
prafeţe corespunzătoare cu po­
rumb siloz.
Dezvoltarea creşterii anima­
lelor este condiţionată in mare
Concursul
„Vasile Alecsandri“
pe anul 1961
V~»/— »r* '/—•r+r*r
Pentru a stimula crea­
ţia de piese de teatru în-
tr-un act, in vederea îmbo­
găţirii repertoriului echipe­
lor teatrale de amatori, Mi­
nisterul învăţământului şi
Culturii organizează prin
Casa centrală a creaţiei
populare, concursul „Vasi-
ie Alecsandri" pe anu!
1961.
Faţă de anii precedenţi,
concursul pe 1961 este pre­
văzut cu un număr mai
mare de premii şi men­
ţiuni. Se acordă un premiu
1 în valoare de 10.000 lei,
două premii U în vajoare
de 7.500 lei fiecare, trei
premii III în valoare de
5.000 lei fiecare şi cinci
menţiuni în valoare de
2.500 leifiecare. In plus,
se acordă un premiu spe­
cial în valoare de 14.000
tei pentru cea mai bună
piesă inspirată din munca
pentru întărirea econnmi-
co-organizatorică a gospo­
dăriilor agricole colective,
pentru echipele de teatru
săteşti. Se acordă de ase­
menea un număr de pre­
mii şi menţiuni pentru pie­
sele de păpuşi.
La concurs pot partici­
pa scriitori profesionişti şi ’
amatori. Se primesc piese ;
scrise în limba rnmînă şi *
în limbile minorităţilor na- {
tionale. 4
J u J t _f \__I 4 cum îl cunosc sătenii), după ce
măsură de asigurarea adăpos­
turilor necesare. Venind în spri­
jinul ţăranilor colectivişti, par­
tidul şi guvernul au prevăzut
prin Hotărirea amintită acor­
darea unor credite fără dobîn-
dă pe termen de 8 ani în su­
mă de 100 milioane lei pentru
cumpărarea materialului lem­
nos şi a cimentului necesar,
sumă ee va fi rambursată în-
cepînd din al patrulea an de
la acordare. De asemenea, gos­
podăriilor agricole colective li
se vor livra la preţuri reduse
cantităţi însemnate de material
lemnos şi ciment pentru con­
strucţii.
Folosind în modul cel mai ju­
dicios ajutorul pe care-1 vor
primi pe baza Hotărîrii par­
tidului şi guvernului, gospodă­
riile agricole colective trebuie
să depună şi în continuare e-
forturi pentru a realiza un vo­
lum cit mai mare de construc­
ţii cu cheltuieli puţine. In anul
1960, numeroase gospodării a-
gricole colective cum sînt cele
din Bret.elin, Brîznic, Herepeia.
Băcia, Rîu Bărbat, Berghin,
Daia Română ş.a„ au reuşit —
utilizând material0 din resurse
locale şi mîna de lucru a co­
lectiviştilor — să facă construc­
ţii durabile, cu cheltuieli puţi­
ne. Trebuie ţinut seama însă,
că unele gospodării au realizat
construcţii costisitoare. In timp
ce colectiviştii din Berghin au
cheltuit pentru construirea u-
nuii grajd pentru 70 bovine
44.100 lei, cei din Bueerdea au
cheltuit pentru un grajd cu ca­
pacitate de 50 botine 255.000
lei, iar cei din Spini 184.000 lei.
Construcţii încă scumpe se rea­
lizează îndeosebi în raioanele
Orăştie, Sebeş şi Alba. După un
calcul sumar, cu sumele chel-
Le&ala
u t tfceeut i? a d á z í
Săsciorii a fost una din comu­
nele raionului Sebeş care a moş­
tenit o situaţie grea in 1ce pri­
veşte înuăjămintut. In anii regi­
mului burghezo-moşieresc, din
numărul total al elevilor în­
scrişi in clasa l-a, doar 45 la
sută reuşeau să termine 7 clase.
Restul se „pierdeau“ de şcoală,
nevoiţi să slugărească la bogă­
tani pentru a-şi asigura exis­
tenţa. Dacă cercetăm matricole­
le şi cataloagele din arhiva şco­
lii din Săsciori, vom constata
că. şi ele sînt puternice acte de
acuzare împotriva regimului
burghezo-moşieresc. Să luăm
un singur exemplu : in anul şco­
lar 1931—1932, au fost înscrişi
în clasa l-a, 60 de copii. In a-
nul şcolar 1937— 1933, au ab­
solvit 7 clase, 27 de elevi, 43
au rămas in afara şcolii.
tn anii regimului democrat-
popular, s-a pus un accent deo­
sebit pe cuprinderea fiilor de
oameni ai muncii in şcoli. Ast­
fel s-a ajuns ca din totalul de
elevi înscrişi în clasa l-a, 90—
92 ta sută să absolve 7 clase, în
condiţii normale, iar restul de
8-10 la sută să termine clasa a
VII-a in următorii 1 sau 2 ani.
O mare diferenţă este intre,
nivelul de cunoştinţe al unui e-
leu de astăzi, fată de elevul de
acum 10-15 ani. Pentru însuşi­
rea cit mai temeinică a lecţiilor, nirea Directivelor Congresului, al
cadrele didactice ţin ore de me­
ditaţii şi consultaţii cu elevii.
Nivelul de predare al lecţiilor a
crescut, deoarece astăzi, ne raza
comunei Săsciori. activează pro­
fesori. caldicnii, cadre didactice realizindu-se clase paralele.
bine pregătite.
Dacă urmărim procentul de
fii de muncitori şi ţărani din
satele comunei Săsciori care au
învăţat şi. învaţă în şcolile me­
dii. şi institutele de invăţămint
superim, vom vedea că in toa­
tă perioada de dominaţie a bur­
gheziei, nu au reuşit să urmeze
o şcoală medie sau un institut
nici cel puţin un număr de elevi
egal cu al celor care sini în­
scrişi acum intr-un singur an.
Numai in perioada 1948 — 1957,
90 absolvenţi a 7 clase de pe ra­
za comunei au intrat in scoli
profesionale, !10 in şcolile me­
dii, iar 39 au urmat cursurile
institutelor de invăţămint supe­
rior.
ion Bogdan (Nelu Floarei
a absolvit şcoala din Săsciori,
a urmat o şcoală profesională
la Hunedoara. S-a angajat a-
poi ca muncitor la C.S.H. şi a
urmat cursurile medii serale.
După terminarea şcolii serale a
fost trimis să urmeze institutul
agronomic — secţia mecaniza­
re — din Craiova. Dar Ioati
Bogdan nu e singurul absolvent
care a ajuns să studieze intr-o
instituţie de invăţămint superi­
or. El este doar unul dintre cei
tuite tn plus în raionul Orăş-
tie, unde costul construcţiei u-
nui grajd pentru 50 vite mari
se ridică în medie la aproape
210.000 lei, s-ar fi putut cum­
păra în plus circa 370 vaci !
Organizaţiile de partid, sfatu­
rile populare, consiliile de con­
ducere din G.A.C. trebuie să
Considere sarcina construirii a-
dăposturilor pentru animale la
costuri cit mal reduse, drept
una din sarcinile cele mai im­
portante.
* Traducere din li ml)a rusă
Rezultatele obţinute în anul
1960 în întrecerea gospodării­
lor agricole colective din re­
giune pentru creşterea numă­
rului de animale proprietate
obştească constituie o puterni­
că bază de pe care se poate
porni spre noi succese. Folosi­
rea din plin a experienţei câş­
tigate în această întrecere, în
condiţiile noului ajutor sub­
stanţial acordat de partid şi
guvern, ţăranii colectivişti din
regiune trebuie să dea un pu­
ternic avînt creşterii anima­
lelor proprietate obştească.
Organizaţiile de partid şi sfa­
turile populare sînt chemate să
susţină cu căldură această în­
trecere, să acorde gospodării­
lor colective sprijin efectiv în
îndeplinirea obiectivelor propu­
se, să analizeze periodic cum
se desfăşoară întrecerea şi să
popularizeze larg experienţa
gospodăriilor agricole colective
fruntaşe în creşterea anima­
lelor.
Să creştem în gospodăriile a-
gricole colective cît mai multe
animale, să sporim producţia
de lapte şi carne, contribuind
la creşterea veniturilor colec­
tiviştilor şi la ridicarea nivelu­
lui de trai al întregului popor !
N r !i; 35
dmr?
peste 60 fii de ţărani muncitori
(azi tehnicieni, ingineri, profe­
sori etc), care au absolvit in
ultimii ani şcoala din comună,
iată şi alte cazuri. Ion Cernat
este procuror ta Petroşani, Ni-
colae Bloca este inginer la
C.S.H., ion Faur, profesor, di­
rectorul bibliotecii centrale re­
gionale — Deva, V. Timpea —
învăţător, directorul Şcolii de 7
ani din Şugag, Ion Cernat (II)
este inginer la D.S.A.P.C. De­
va ş.a.m.d. In prezent, studiază
in universităţi şi în institute 15
tineri din comuna Săsciori, în
şcoli, medii 35 elevi, iar în şcoli,
profesionale 38 elevi, tn şcolile
de 4 ani şi 7 ani de. pe raza co­
munei învaţă astăzi 497 elevi,
iar in unităţile preşcolare peste
100 de copii ai oamenilor mun­
cii primesc o educaţie sănătoasă.
Au fost deschise două noi gră­
dinile de copii ta Sebeşel şi
Câpilna. Dacă pentru educarea
copiilor de ţărani din Săsciori
in anul 1921 erau doar doi în­
văţători. astăzi activează în sat
12 învăţători şi profesori, iar n>
întreaga comună 23 de cadre di­
dactice îşi aduc aportul la şco­
larizarea copiilor şi la ridicarea
nivelului, de cultură al sătenilor.
Sub îndrumarea organizaţiilor
de partid şi cu sprijinul sfatului
popular, cadrele didactice duc o
susţinută muncă pentru îndepli­
lll-lea al P.M.R. cu privire la
generalizarea învăţămintului de
8 ani. Astfel, in acest an şco­
lar, au fost cuprinşi in clasa V-a
toţi absolvenţii din clasa a IV-a,
In anul 1963, şcoala de 7 ani
va funcţiona cu două rinduri
de clase, iar pe lingă ea, cu spri­
jinul sfalului popular şi al lo­
cuitorilor, va lua fiinţă un inter­
nat, pentru ca toate condiţiile să
fie asigurate in vederea genera­
lizării învăţămintului de 8 ani..
Toate aceste măsuri oglindesc
grija deosebită a partidului şi
guvernului pentru dezvoltarea
continuă a învăţămintului, pen­
tru ridicarea nivelului de cul­
tură al maselor.
T. FLOCA
direclorul Şcolii de 7 ani
Săsciori
in librării
în d ru m ă ri ssenfru
în tre ţin erea şi conducerea
economică a autom obilului
de I. CĂCI ULAN
Broşura tratează despre meto­
dele cele mai indicate pentru
obţinerea de economii în tran­
sportul auto printr-o conducere
raţională şi o întreţinere co­
rectă. Sînt indicate mciorle care;
stau la îndemîna oricărui con­
ducător auto, metode rezultate
din experienţa şoferilor fruntaşi.
Lucrarea se adresează tuturor
conducătorilor auto care lucrea­
ză pe autocamioane, autobuze
sau turisme.
Reacţia
în radioreceptoare
de V. F. BARKAN
Broşura cuprinde descrierea u-
tilizării reacţiei negative şi pozi­
tive în circuitele radioreceptoru­
lui şi într-o serie de scheme apli­
cabile în cele mai diferite sco­
puri (amplificatoare, oscilatoa­
re, inversoare de fază etc.). Se
insistă asupra reacţiei parazite,
asupra metodelor de descoperi­
re şi înlăturare a acestora din
radioreceptoare.
Lucrarea este destinată radio­
amatorilor care au cunoştinţe e-
lemcntare asupra fenomenelor
fizice ce au Ioc in radiorecep­
toare.
Numere complexe
şi reprezentări conforme
de A. I. MARKUŞEVIC!
Traducere din limba rusă după
ediţia a Ii-a
Broşura apărută in colecţia
„Biblioteca societăţii de ştiinţe
matematice şi fizice din R.P.R.“,
cuprinde noţiunile de număr
complex şi funcţii elementare de
variabilă complexă (inclusiv
funcţia lui N. E. Jukovski cu a-
plicaţie la construirea profilului
aripii de avion).
Expunerea materialului este
dată intr-o formă geometric0,
numerele complexe fiind consi­
derate ca segmente orientate.
Lucrarea se adresează elevilor
din clasele superioare si tuturor
celor interesaţi în 'matematică.