Page 56 - 1961-03
P. 56
Da? 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1»;>5
C o m u n ic a ţia ! m is iu n ii
p e r m a n e n t © a íL P H !F to m s s i©
la O. Ü. u.
NEW YORK 14 (Agerpres). la lichidarea războiului rece.
In seara zilei de 13 martie mi Eduard Mezincescu a menţio
siunea permanentă a R. P. Ro- nat în primul rînd problema de
mîne la O.N.U. a distribuit pre zarmării generale şi totale, pro
sei următorul comunicat: blemă de importanţă vitală pen
La 13 martie 1961 Eduard tru toate statele, situaţia din
Mezincescu, şeful delegaţiei ro- Congo care continuă să fie o
mîne la cea de-a doua parte a sursă de serioasă îngrijorare şi
sesiunii a 15-a a Adunării Ge alte probleme prezentate de o
La 16 a p r ilie Tineretul din întreaga lume Cercurile militariste de la Bonn
nerale a O. N. U., membru al serie de state în vederea slă
Alegeri în R.P. Polonă Comitetului General al Adună birii încordării internaţionale
VARŞOVIA 14 (Agerpres). — Du năzuieşte spre pace nu doresc destinderea rii Generale, a făcut o vizită In această ordine de idei, E
pă cum transmite agenţia PAP, la preşedintelui Adunării Genera Mezincescu a reamintit propu
16 aprilie anul curent vor avea loc jumătate a secolului al XX-lea... le, F. Bolland, şi i-a atras a- nerea romînă referitoare la ac
alegeri pentru Seimul R, P, Polone MOSCOVA 14 Corespondentul A- Forumul va constitui o largă tribu războiul a încetat să mai fie un tenţia asupra situaţiei nesatis ţiunî pe pian regional în vede
şi pentru 7.602 consilii populare, prin gerpres transmite: Diferite organiza nă pentru exprimarea punctelor de ve MOSCOVA 14 (Agerpres). instrument adecvat al politicii“. făcătoare care s-a creat în le rea îmbunătăţirii relaţiilor c’e
tre care pentru 17 consilii populare ţii de tineret din 70 de ţări şi-au a- dere în legătură cu diferitele tendin Comentatorul agenţiei TASS După această afirmaţie genera gătură cu desfăşurarea celei bună vecinătate dintre state eu
voievodale şi 5 consilii populare oră nunţat în mod oficial participarea la ţe politice şi religioase privind pro Igor Orlov scrie : lul face însă o întoarcere de 180 de-a doua părţi a sesiunii Adu ropene aparţinînd unor sisteme
şeneşti de subordonare voevodală, pen Forumul mondial al tineretului, a de blemele care preocupă în prezent ti grade şi încearcă să demonstre nării Generale.
tru 322 consilii populare de ţinut şl clarat marţi Ia o conferinţă de presă neretul din toate ţările. Intr-un moment in care presa ze exact contrariul. „Intimida sociale şi politice diferite.
7 oraşe de subordonare ţinutală, pre şi opinia publică mondială dis rea, scrie Heusinger, devine for E. Mezincescu a subliniat că
cum şi pentru 6.331 consilii populare ma modernă a apărării“. De aici a trecut o săptămînă de la data Eduard Mezincescu a expri
raionale. Brahim Boutaleb, membru al Secre La întîlnire vor participa 700 de de cută noile posibilităţi de îmbu el trage următoarea concluzie deschiderii celei de-a doua părţi mat dezaprobarea delegaţiei
tariatului permanent al Forumului, legaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor nătăţire a climatului relaţiilor Să ne înarmăm cu toate mijloa a sesiunii a 15-a, dar cu excep R. P. Romîne faţă de încercă
Vor fi aleşi 60 de deputaţi pentru preşedintele Confederaţiei Studenţilor de tineret care năzuiesc spre pace, dintre Uniunea Sovietică şi cele de ducere a războiului, in ţia Comitetului pentru proble rile de tărăgănare a activităţii
Seim şi 18.020 de deputaţi pentru Maghrebului. Prima întîlnire de acest spre întărirea solidarităţii lor, spre R.F-G. in legătură cu ultima no clusiv cu airme nucleare- In do mele de tutelă, nici unul din ce Adunării Generale şi a insistat
consiliile - populare de toate gradele, gen a reprezentanţilor tineretului din îmbunătăţirea înţelegerii reciproce, tă sovietică, Buletinul oficial al meniul înzestrării trupelor lelalte comitete şi nici plenara
printre care 1.690 deputaţi pentru con întreaga lume va avea loc la Moscova spre eliberarea naţională şl coexisten N.A.T.O., scrie generalul, „nu ca activitatea sesiunii să încea
siliile populare voievodale, peste 1 7 .6 0 0 Departamentului presei al gu trebuie să existe deosebiri în
deputaţi pentru consiliile de ţinut şi ceea ce priveşte înzestrarea cu
133.770 deputaţi pe consiliile populare între 26 iulie şi 3 august a.c. ţă paşnică. vernului R.F..G. a hotărît să Adunării Generale nu şi-au re pă efectiv.
raionale. armament atomic sau armament
popularizeze îndemnurile milita- clasic“. luat practic activitatea.
In vederea alegerii deputaţilor sei
mului s-au creat 80 circumscripţii elec Pentru soluţionarea problemei Laosului riştilor de la Bonn. Continuînd Atît Strauss cit şi Heusinger Preşedintele Adunării Gene InMlniirea denfre A. A.
torale, iar pentru alegerea deputaţilor seria materialelor pe această dezvoltă ideea că la masa tra rale s-a referit Ia faptul că în
în consiliile populare — 27.932 cir S.U.A. trebuie retraga iernă, Buletinul a publicat două tativelor internaţionale trebuie prezent au loc discuţii între a- G r o n i î k o şi A . S t e v e n s o n
cumscripţii. articole scrise de ministrul de să vii înarmat pînă în dinţi.
numite delegaţii în scopul eli
îndreptar documentar trupele diis ţara, Război, Strauss, şi de generalul „Trebuie să ne întărim apă minării de pe ordinea de zi a NEW YORK 14 (Agerpres). - TASS
despre istoricul Heusinger. Aceştia sprijină stra rarea, pentru a putea duce tra problemelor „războiului rece“. transmise:
HANOI 14 (Agerpres). — In zoivarea situaţiei din Laos ne tegia „intimidării atomice.“ şi tative“ — scrie Strauss. „înar
legătură cu întîlnirea care a cesită măsuri concrete propuse încearcă să demonstreze că dru marea este necesară, scrie Heu Şeful delegaţiei romîne a a- Luni după-amiază A. A. Gromîko mi
avut loc la Pnom Penh între de o conferinţă internaţională mul spre tratativele de pace tre singer, pentru a asigura OccL tras atenţia că sub masca dorin nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S.,
reprezentantul clicii rebele Fumi de felul celei de la Geneva din ce numai prin intensificarea la dentului o poziţie stabilă în tra ţei de a evita o dezbatere asu conducătorul delegaţiei sovietice la cea
Nosavan şi prinţul Suvanna 1954 care să ia legătură numai maximum a cursei înarmărilor. tativele cu Estul cu privire la pra problemelor războiului rece, de-a 15-a sesiune a Adunării Generale
Fumma, şeful guvernului legal cu guvernul legal al Laosului Strauss şi Heusinger îşi aduc dezarmare“. se fac încercări de a împiedica O.N.U., s-a întîlnit cu A. Stevenson,
al Laosului, C.C. al Partidului şi că orice mijloace îndreptate tributul la teoria „ revizuirii“ Adunarea Generală să adopte reprezentantul permanent al Statelor
Neo Lao Haksat a dat publici spre îndepărtarea acestui gu strategiei, care este la modă în Unite ia O.N.U. şi a avut cu el o con
tăţii o declaraţie în care se a- vern sau recunoaşterea existen prezent în Occident. Şi ei se pro măsuri constructive în proble vorbire în problemele referitoare la
rată că scopul vizitei lui Fumi ţei a două guverne în Laos, nunţă pentru „revizuire“. Heu me importante a căror rezolva
re ar contribui în mare măsură activitatea Adunării Generale.
Nosavan la Pnom Penh a fost sînt sortite eşecului. singer recunoaşte că „în a doua
de a-1 determina pe prinţul Su
-tm-: O descoperire ştiinţifică privind
vanna Fumma să-şi dea con- j
Corespondentul de la Bonn al
vieţii economice simţămîntui la crearea comisiei întîlnirea reprezentanţilor ziarului londonez „Times“ scria atmosfera planetei Venus
a tf.R.S.IL neutre pe care şeful guvernului zilele trecute că noua. iniţiativă
a guvernului sovietic, care ur
MOS'C.OVA 14 (Agerpres). legai a respins-o cu puţin timp partidelor politice engleze măreşte încheierea cit mai grab LENINGRAD 14 (Agerpres). liniile spectrale neidentiîicate
TASS transm ite: S-a hotărît în urmă. nică a Tratatului de pace cu — TASS transm ite: anterior aparţin oxigenului neu
editarea pentru prima dată, a Germania si normalizarea rela tru şi ionizat.
unui îndreptar documentar des In declaraţie se spune, de a- ţiilor cu R-F.G., „a lăsat indife Astronomul sovietic dr. Niko-
pre istoricul vieţii economice din rente“ cercurile oficiale de la lai Koziriov, care a descoperit Aleksandr Dadaev, secretar
U.R.S.S., cuprinzînd evenimen semenea, că Partidul Neo Lao şi vest-germane Bonn. Şi dacă aşa stau lucrurile, fenomenele vulcanice în Lună, a ştiinţific al Observatorului astro
te şi fapte pe o perioadă de 42 Haksat şi poporul laoţian ră- întreprins cercetări asupra at nomic din Pulkovo, a declarat
de ani — din 1917 pînă în cauza refuzului de a se păşi în mosferei venusiene şi ele au fost unui corespondent al agenţiei
1959. Această ediţie va cuprin mîn credincioşi liniei politice KONIGSWINTER 14 (Ager ştera de către Bonn a actualei încununate printr-o descoperire TASS că în felul acesta cercetă
de un bogat material documen precizată în comunicatul comun frontiere de pe Oder-Neisse, ca întîmpinarea destinderii trebuie rile lui Nikolai Koziriov au dus
tar şi faptic, ilustrînd dezvol Suvanna Fumma-Sufanuvong şi pres) TASS transmite : Timp frontieră definitivă a Germa ştiinţifică. la descoperirea în atmosfera ve-
tarea tuturor ramurilor econo reafirmă poziţia sa potrivit că cie trei zile s-a desfăşurat în niei. Ei au subliniat că această căutată in poziţia periculoasă, Studiind spectrogramele pla nusiană a aceleiaşi compoziţii
miei socialiste. reia consideră că politica im micul orăşel Konigsvvinter de recunoaştere a situaţiei de fapt deşi complet sterilă, de care p gazelor ca şi în atmosfera te
perialistă de intervenţie în Laos lingă Bonn obişnuita întîlnire ar constitui un aport important netei Venus pe baza specificaţiei restră- Or, pînă in prezent, pre
Titlul volumului va fi „Via dusă de imperialiştii americani anuală între deputaţi, econo la înlăturarea încordării dintre continuă să se cramponeze cer liniilor reproduse de către dr cumpănea părerea că atmosfera
ţa economică a U.R.S.S. Croni constituie principala cauză a în mişti, "publicişti, reprezentanţi Est şi Vest. Koziriov în Buletinul Observa venusiană s-ar compune din ga
ca evenimentelor şi faptelor. cordării crescînde în Laos. ai partidelor politice din Ger curile militariste cele mai răz torului astrofizic din Crimeea ze inadecvate desfăşurării pro
Anii 1917-1959“. Volumul va mania occidentală şi Anglia. La In cercurile politice de la boinice, ale căror concepţii sînt omul de ştiinţă englez B. Var ceselor vitale pe această pla
avea 42 capitole, fiecare capitol De aceea pentru a soluţiona această întîlnire au participat Bonn se arată că participanţii ner a confirmat existenţa azotu netă.
fiind consacrat unui an din is problema Laosului prin mijloa în total circa 200 de persoane, vest-germiani la această întîl oglindite de Strauss şi Heusin lui în atmosfera acestei planete
toria economiei sovietice. ce paşnice, ,Ş,U.A. trebuie în care au discutat problemele po nire au fost deosebit de sur şi, pe lingă aceasta, a arătat că
primul rînd, să-şi retragă toa litice internaţionale de actua prinşi de faptul că recunoaşte ger. i. ..
Volumul va apare în al doi te trupele din Laos, să înceteze litate. rea frontierei de pe Oder-Neis ¦-¦-'=^ <wresQ«r'' -----7.---—.—
de a mai acorda ajutor militar se a fost cerută atît de depu
clicii Fumi Nosavan-Boun Oum. Cel mai viu interes l-a trezit taţii laburişti cit şi de depu Impasul politicii S. LL A.
discutarea problemei relaţiilor taţii conservatori englezi. fată de America Latină
Laosul trebuie să urmeze o dintre ţările din Est şi Vest.
politică a păcii şi neutralităţii Reprezentanţi englezi, care au Numeroşi reprezentanţi din An
adoptat în această problemă o glia s-au pronunţat de aseme
aşa cum se prevede în acordu
rile de la Geneva din 1954. , atitudine destul de realistă, nea pentru recunoaşterea R.D.
lea trimestru al acestui an. In declaraţie se spune că re- | s-au pronunţat pentru recunoa- Germane de către puterile oc Problemele Americii Latine a anumitor ţări de pe continen niştrilor de Afaceri Externe ai
cidentale, pentru primirea atît
a R. F. G. Oft şi a R. D. G. în sint tot mai mult in centrul a- tul sud-american“- Guvernul a- celor cinci state de la Managua
O. N.U. Acest lucru, au subliniat tenţiei Washingtonului. Se în merican are intr-adevăr toate in octombrie 1959. Ziarul costa-
& a d tu a zburate are ei, nu ar fi o piedică în calea cearcă alinierea ţărilor latino- motivele să fie alarmat de aceas rican „Adelante“ sublinia făţiş
americane la politica S.U.A. îm tă' „recentă evoluţie politică“. că „formarea unei uniuni poli
reunificării Germaniei.
Atît participanţii englezi, cit potriva intereselor vădite ale po Telegramele agenţiilor de presă tice a Americii Centrale nu este
decît un complot pus la cale de
Boun Oum a. dat o recepţie. tace pe gazda ? Asta-i altă po lor era străpuns de gloanţe. şi mulţi participanţi vest-ger poarelor acestor ţări. Acest fapt informează, de pildă, că preşe Statele Unite prin intermediul
veste. Boun Oum e căpetenia Curios, corespondentul a stat mani la întîlnire, au subliniat il constată tot mai des presa a- dintele Braziliei, Janio Quadiros, lui Fuentes“.
Recepţia era în cinstea lui rebelilor laoţieni. Iar John B. de vorbă şi cu pilotul. „Cine de asemenea necesitatea ca mericană, reiese tot mai limpe nu are aceleaşi vederi ca guver
John B. Hoit. La urma urmei Hoit este reprezentantul di trage cu arma intr-o casierie R.F.G. să-şi normalizeze relaţi de din declaraţiile făcute de ofi nul american în ce priveşte ati Şi de data aceasta Statele U-
Boun Oum e liber să dea o plomatic al S.U.A. pe lingă zburătoare"? La care pilotul ile cu Polonia. cialităţi cu răspundere din Sta tudinea faţă de guvernul cuban“
recepţie în cinstea cui vrea. domnia sa. i-a răspuns că, în drum spre tele Unite. In acest sens este sem (Associated Press), că „Mexi nite încearcă să-şi impună punc
Trimisul special al revistei tabăra celor 200 de tilmaci, a Discuţiile în legătură cu pro nificativă invitaţia adresată de cul manifestă puţin entuziasm tul de vedere — punerea la ca
vest-germane „Quîcic“ rela Dacă ambasadorul unei ţări blemele militare şi problemele rantină a guvernului Fidel Cas
tează în amănunţime cum s-a străine ajunge să-şi plătească făcut un miC ocol deasupra dezarmării au fost confuze. preşedintele Kennedy diplomaţi în legătură cu participarea la o tro — folosind o armă des uzi
de'sfăşurat recepţia. El des cafeaua la recepţia organiza Văii Ulcioarelor, controlată de Idee a creării în Europa a unei lor latino-americani de a se în acţiune comună împotriva pre tată, dar demult discreditată şi
crie toate „bunătăţile" aflate tă în propria sa cinste, vă în trupele căpitanului Kong Le zone denuclearizate nu a găsit truni la 13 martie la Casa Albă. mierului Fidel Castro“ (France anume „ajutorul american“. In
pe masa împodobită cu gus chipuiţi ce relaţii de deplină şi de unităţile trupelor Patet suficient sprijin. S-a recoman Cu acest prilej, relatează cores Press), sau că „Chile se opune mesajul care a fost prezentat
tul cel mai rafinat. Ce s-a egalitate există între cele două Lao. Asta pentru că, după cum dat în schimb crearea in Eu pondentul agenţiei France Pres- cenzurării Cubei şi regimului la 14 martie Congresului S.U.A.,
băut la „hors ă’oeuvre", ce s-a „state". a relatat pilotul, ciţiva oameni ropa a unei aşa-numite „zone se, „şeful statului american va Castro, cît şi ţinerii unei noi preşedintele Kennedy' subliniază
servit la felul întti, la ai doi De altfel trimisul special al din serviciul de informaţii, de control a înarmărilor“. îace cunoscute intenţiile şi ve conferinţe‘a Organizaţiei State „necesitatea de a se acorda cele
lea şi la celelalte, cum erau care se aflau „intîmplâtor" Atît reprezentanţii englezi cit derile guvernului său asupra a lor Americane în acest scop“ 500.000.000 de dolari cerute de
vinurile şi cit de bună era lingă paşnicul „casier" s-au şi cei vest-germiani au sprijinit două probleme cu implicaţii po (New York Times). fosta administraţie Eisenhower
şampania. A domnit o at IP Ml IF IL SE F interesat de „situaţia genera cu hotărî re ideea restabilirii litice: ajutorul economic al Pe scurt este vorba de eşecul pentru ajutorul economic desti
lă din părţile acelea". drepturilor legitime ale R. P. S.U.A. pentru ţările sud-ameri- repetat al străduinţelor america nat Americii Latine. In acest
mosferă plăcintă, prieteneas
ne de a izola Cuba şt de a ob
că. Boun Oum a ridicat pa revistei „Quîcic“ relatează în Cei doiiă sute de tilmaci şi- Chineze la. O.N.U. A fost subli caue şi problema cubană“. ţine in acest scop adeziunea ţă mod Statele Unite caută să dea
harul in onoarea celui căruia aceeaşi corespondenţă că au primit cu multă bucurie niată de asemenea necesitatea Se pare, precizează corespon rilor latino-americane. încercă o bază „concretă“ propunerii for
..prietenia dintre rebelii lao participării reprezentanţilor R. rile făcute de S.U.A. prin inter mulată de secretarul de stat,
organizase recepţia, iar John ţieni şt americani este un lu solda după care au început să- P. Chineze la tratativele inter dentul, că preşedintele Kennedy mediul unor agenţi ai lor notorii, Dean Rusk la ultima sa confe
B. Hoit a ridicat şt el paharul cru dovedit de fapte". Cităm: şi cureţe armele, ziaristul naţionale de dezarmare. doreşte „să acţioneze rapid“ din rinţă de presă şi anume ca „toa
în cinstea organizatorului. „Aici excrocti şt contrabandiş vest-german neizbutind să mai cauza „recentei evoluţii politice ca de pildă preşedintele Guate- te ţările latino-americane să ră-
tii se îmbogăţesc cu ajutorul afle dacă pleacă să traducă malel, Ydigoras Fuentes, nu au mînă solidare pentru a respin
Nu ştim cite pahare s-au fondurilor americane". vreo convorbire cu localnicii =*K: avut nici ele mai mult succes.
închinat şi nu ştim la al ct- sau să mai împartă niscaiva ge influenta subversivă a regi
telea pahar a descoperit tri Ca să nu mai vorbim de Ziarele au relatat în acest sens mului Castro“.
misul special al revistei „armata" lui Boun Oum. Zia ajutor american. respingerea de către guvernul
„Quick" un lucru pe care a ristul vest-german a vizitat în După o asemenea frumoasă argentinian a propunerii lui Această „influenţă subversi
ţinut să-l comunice cititorilor junglă un punct unde a văzut Fuentes de a se ţine o conferinţă vă“, sub care secretarul de stajb
săi. Anume, spune susnumitul 200 de soldaţi americani orga şi instructivă călătorie, nu-i a Organizaţiei Statelor Ameri american înţelege ecoul larg pe
nizaţi intr-o companie în toa de mirare că profesionala cu care il au in întreaga Americă
corespondent, la acea recep tă puterea cuvlntului, care riozitate a gazetarului vest- cane (O.S.A.) cu un „program Latină realizările constructive
purta ciudata denumire de „a- german s-a ascuţit şl mai anticuban“- Şi guvernul costa- ale revoluţiei cubane în dome
ţie',: nu Boun Oum, ci Hoit era genţia pentru distribuirea a- mult şi că invitatul la recep rican a respins o altă propunere niul eliberării sociale şi econo
gazda. Şi, ca să nu existe vre jutorului american". Ce fac ţia dată de Boun Oum in cin a lui Fuentes, privind formarea mice de sub dominaţia monopo
un dubiu ca să nu poată fi aceşti distribuitori de ajutoa stea lui John B. Hoit, a vrut unei „Uniuni politice a Americii lurilor nord-americane, nu poate
acuzat că şi-a trimis reporta re americane ? Coresponden să ştie mai in amănunţime fi însă oprită. Aceasta o dove
jul intre două prea pline pa tul n-a putut să afle precis- Centrale“ avînd în fond scopul deşte creşterea nestăvilită a cu
hare de wislcy, ziaristul vest- dacă nu se află şi pe aici de a întări controlul politic, e- rentului popular în favoarea
german se explică. El face o Avionul cu care a călătorit vreun paşnic casier american. conomic şi militar al S-U.A. a- Cubei, a manifestaţiilor antîa-
Curiozitatea i-a fost satisfă supra „republicilor bananelor“ mericane tot mai dese din ţă
definiţie a noţiunii de gazdă. spre ei, denumit „casieria zbu din America Centrală — Guate
Om practic, el a ţinut să afle cută. Masa s-a plătit cu do- ) mala, Salvador, Nicaragua, rile Americii Latine şi chiar a-
in seara acCea, nu cine ţine rătoare", ducea tocmai un ca lari. ^ Honduras şi Costa Rica. Ideea titudinea tot mai plină de reţi
toastul în numele gazdei, ci
nur şi simplu cine plăteşte sier cu servieta plină cu bani Cu dolari se poate plăti nu acestei uniuni a fost prezentată nere a cercurilor conducătoare
peştele, friptura şi bacşişul numai o masă şl nu numai o
chelnerului. Invitaţiile le trans ca să plătească solda. Ziaris biată leafă de „tilmaci". Se pentru prima oară in iulie 1958 din multe din aceste ţări, cercuri
poate plăti şi chiar un Boun
misese Boun Oum: Ţalul, t' Oum în carne şi oase. Dar
făcuse John B. Hoit. Nu vă tul a stat de vorbă cu casie dorinţa de libertate a trupe de Milton Eisenhower, trimisul care altădată ascultau fără să
miraţi, să nu vi se pară o po rul care se numeşte Hank şi lor căpitanului Kong Le nu special al lui Eisenhower, şi a crîcnească de directivele date de
veste absurdă. Totul s-a pe care a mărturisit că această cunoaşte preţul dolarului şi fost discutată de conferinţa mi „unchiul Sam“<
trecut foarte firesc. Boun soldă se plăteşte pentru func casieria zburătoare america
Oum nu putea să plătească ţia de „ttlmaci“. Avionul cu nă trebuie să fie dată din ce Caricatură reprezentînd „cojile de banană" — Cuba şi
in ce mai des la reparat.
pentru simplul motiv că n-a-
P. D. Laos — pe care le-a aruncat Eisenhower ameninţîndu-1 pe
vea de unde. Atunci de ce mai care se plătea solda ttlmaci-
Kennedy. (din NEW YORK TIMES)
Redacţia şi a ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. laxa plătită in numerar con lor rn aprobării Direcţiunii Generale P.T.f.R. nr. 263.320 dm 6 noiembrie i‘j49. — lipanii: inlreprinderea Poligrafică „l Alai“ — Deva.'
* --Le -t - —-