Page 57 - 1961-03

VS.

P R O L E T A R / D /tf TCMPE W /Z iE , U N I Ţ I - V A l S îic e e s e le

mulsocialismului forestierilor

în îniîmpinarea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului Antrenaţi in întrecerea socia­
listă, folosind din plin capa­
Calitatea produselor — obiectivul citatea mecanismelor, colecti­
cel mai important în întrecerea socialistă vul de muncă al întreprinderii
forestiere Haţeg, a realizat pla­
Calitatea minereului — Mai bun, mai mult, nul valoric al producţiei pe Sudoriţa 'Maria Albu de DIN TARA
In centrul preocupării mai ieftin! luna februarie a.c. în proporţie la Atelierele de reparat
colectivului minei Ghelar de 128,68 la sută, iar cel al material rulant din Si-
Colectivul Uzinei metalurgi- lele criterii ale întrecerii socia- producţiei marfă în proporţie meria, se numără printre
întregul! co­ plice puşcături co-chimică Zlatpa, a dezbătut liste în cinstea aniversării par- de 144,10 la sută. fruntaşele atelierelor. Ea L<, o Alături de muncitori cu ex-
pe larg Directivele C. C. al tidului. Cu acest prilej, s-au s-a făcut cunoscută prin
P.M.R. cu privire la principa- luat următoarele angajam ente: Printre sectoarele oare au lucrările de calitate ce le
obţinut cele mai bune rezultate
lectiv de mun­ ing. VAS1LE FLOREA in masă în zo­ ° vom desîăşura larg frontul luptei pentru produse de se numără şi sectorul Baru execută, cit şi prin fap­ & perienţă îndelungată în produc-
că. al întreprin­ nele intercalate înalt nivel calitativ, prin ridicarea indicilor tehnico-economici Mare, oare a depăşit planul
director ai maşinilor, agregatelor şi utilajelor şi îmbunătăţirea tehno­ producţiei globale cu 85,12 la tul că işi depăşeşte zi de ţ ţ ţie, la instalaţia de flotare a mi-
logiei de fabricaţie, astfel îneît să nu avem nici o abatere de sută şl planul producţiei marfă si planul cu 8—10 la sută.
derii noastre a a minereului cu la prevederile STAS sau normele interne în vigoare; cu 93,69 la sută. nereurilor „Drapelul Roşu“ din
luat cunoştin­ porţiuni sterile. tirxstzryirrzrffutf
ţă de angaja­ 10AN HUMA Astfel, tovară­ • vom depăşi planul valoric al producţiei globale cu 2 Rezultatele obţinute de către » Herja, ca şi la notaţiile între-
inginer şef colectivul de muncă de la sec­
la sută ; torul forestier Baru Mare, se « prinderilor miniere „Petre Gheor.
® vom spori productivitatea muncii cu 1 la sută; datorese, în primul rînd, folo­
• vom realiza economii su plimentare la preţul de cost, sirii în mod chibzuit a celor 4
funiculare tip Mîneciu, a fu-
peste sarcina planificată, de 5 00.000 lei. nicularului automat, a celor
două linii decovii autotrasate.
a planului înclinat, a fierăs-
traielor mecanice şi a macara­
lei T.L. 3, cu ajutorul cărora
timpul de exploatare a mate­
rialului lemnos a fost simţitor
redus.

Printre muncitorii forestieri

oare au contribuit cel mai mult
la obţinerea rezultatului amin­
tit, se numără meoanieii Nico­
lae Suscanu, Nicolae Pîrvules-
cu, Coif Sălăjan, şefii de echi­
pă Nicolae Bulgăruş, Nicolae
Moţoc şi alţii.

S1DONIA RUSAN

corespondentă

mentele furna- VICTOR JALBA şii Nicolae Ca- ghe" din Baia Mare şi „Josza

llştilor din Hu­ miner, şef de echipă la întreprinderea ?acu şi Teodor Bela“ din Bala Sprie, lucrează,

nedoara,. Faţă minieră Ghelar Bucureştean, au I A S T R O P IT IJ1. P O M IL O R cîte 2—3 zile pe săptămînă, nu­

de angajamen­ ----- venit cu pro­ meroşi tineri. Sînt elevi ai gru­

tele furnal iştilor, nouă mineri­ puneri c a : aplicarea puşcării De mare importanţă pentru Fruntaşe in această acţiune pului şcolar minier Baia Mare
sporirea producţiei de fructe o sint gospodăriile agricole colec­
lor din Ghelar ne revin sarcini selective în abataje, selecţiona­ are stropirea pomilor- Secţia a- tive din Demsuş, care a stropit care îşi fac practica în produc­
gricolă a Sfatului popular raio­ pomii din întreaga livadă
de mare răspundere. Nu este rea cit mai bună a minereului Pentru o mai bună deservire nal Haţeg, a luat din timp mă­ (27.900 bucăţi), cea din Sarmi- ţie, însuşindu-şi astfel temeinic
a populaţiei surile necesare pentru stropirea zegetusa (19.000 bucăţi), şi
deajuns să livrăm minereu In la frontul de lucru şl urmări­ a 100.000 bucăţi pomi fructiferi, G.A.C. Toteşti- meseria de preparatori.
cantităţi din ce In ce mal mari; rea ridicării calificării muncito­ asigurind unităţile socialiste de­
ţinătoare de livezi, cu cantităţi SILVIA RUSU o In regiunile Dobrogea, Bu­
suficiente de selinon şi ulei hor­
mal Important este ca acest rilor din brigadă. ticol. corespondentă cureşti, Oltenia, Ploieşti. Banat,

minereu să fie de cea mai bună Pe baza propunerilor făcute Galaţi, Hunedoara şi altele, a

calitate. de muncitori în consfătuirile de Cu ocazia unei adunări ce a Brad, s-au angajat printre al­ început campania împăduririlor
avut loc zilele trecute, membrii tele :
Avlnd In vedere aceste lu­ producţie, conducerea întreprin­ cooperativei „Brădeana“ din de primăvară. Anul acesta, în ^

cruri. încă din anul trecut am derii a elaborat un plan de mă- toată ţara, urmează să se împă-

aoordat o deose- __._.._.._. .__________ _ suri tehnico-or- ® vom îmbunătăţi continuu calitatea preparatelor de bu­ durească peste 75.000 hectare din »

bită atenţie ca­ . . . ganizatoriee, me- cătărie şi cofetărie ; =ras= care o bună parte cu specii care
lităţii. Odată cu • vom asigura o mai bună deservire a consumatorilor prin
Succesul furnal işti lor nit să ducă la cresc repede şi au valoare eco- L
expunerea în mod cît mai atrăgător a mărfurilor în rafturi şi
primirea cifre­ «începe „m aLbaita- je" caîmlltbăţuinl ătăţmirienae­ întreţinerea în condiţii igienice a magazinelor de desfacere, Propunerile prind viaţă, nomică mare, cum ar fi molidul. <<
lor de plan pe organizarea a 3 unităţi de deşi acere cu deservire exemplară,
bradul, pinul, plopul negru, sal- ?<
dintre care 2 pînă Ia 1 Mai, organizarea unui număr de 8
1961, s-a tre­ reului. brigăzi de bună deservire dintre care 4 pînă la 1 Mai, des­ Cu ocazia intîlnirilor ce au a- voluntară, să construiască un cîmul, nucul şi altele. ţţ
chiderea în cursul anului 1961 a 8 noi unităţi specializate şi vut loc intre candidaţii de depu­ pod de lemn peste riul Strei. A-
cut la defalcarea lor pe secţiile Multe din aceste măsuri au amenajarea şi reutilarea altor 10 unităţi din cadrul oraşului ; taţi şi alegători inainte de ziua ceastă propunere a început să In această primăvară se va «
alegerilor, colectiviştii din Sîn-
productive. In adunările orga­ şi fost aplicate. Urmărirea ca­ • vom reduce cheltuielile de circulaţie cu 0,05 Ia sută ; tămăria de Piatră, au propus ca devină realitate din ziua de 12 planta mai mult de jumătate din
• vom realiza sarcinile de plan la aprovizionare şi des­ din banii ce se vor încasa la martie a.c., cind a fost transpor­
nizaţiilor de partid pe secţii, lităţii minereului a fost încre­ facere în proporţie de 102 la sută. contribuţia voluntară şi cu spri­ tată prin muncă voluntară din suprafaţa prevăzută să se împă-
precum şi în consfătuirile de dinţată celor mai pregătiţi to­ jinul ce il vor da, prin muncă pădurea Batizului, cantitatea de
16 m.c. lemn, necesar construc­ durească în acest an. Pe această <<
ţiei podului.
producţie, minerii fruntaşi au varăşi cum aT fi Gheorghe On- întindere se vor planta peste 20(1 <(<
TRA1AN HORVATH
venit cu propuneri în scopul ooş şi A. Lăscuţoi. Au fost lăr­ milioane de puieţi.
îmbunătăţirii calităţii minereu­ gite atribuţiunile controlorilor corespondent
~>v e Numeroasele magazine în- >>

lui. 1 de calitate. In prezent ei au zestrate cu utilaj modern, care “><

Mineri comunişti ca Aurel Ro- dreptul nu numai de a rebuta ............. .............................oTSaS A se deschid în acest an, extinde-

pan, Zaharla Gherghescu, Ar­ vagonetele cu minereu slab din ( ţ rea formelor avansate de co-

senic nea, Schramel Carol, Ca­ punct de vedere calitativ, ci şi merţ, exigenţele sporite ale con­

ro! Lăscuţoi şl alţii, au făcut de a Îndruma pe şefii de echi­ Proces literar sumatorilor, necesită lucrători cu

propuneri ca din abatajele de pă, pe muncitorii din echipe, La căminul cultural din Baru o calificare superioară. In pre-
Mare, se organizează acţiuni va­
producţie de Ia mina-centrală, înspre ridicarea permanentă a riate şi interesante, care atrag >> zent, aproximativ 3.000 de tineri
numeroşi ţărani muncitori- Ast­
mina-vest şi Vadul Dobrii, să calităţii producţiei. Vagonetele fel, de curind, colectivul artistic ţ ţ şi tinere urmează cursurile şco­
al căminului cultural a prezen­
nu mai iasă nici un vagonet cu de minereu cu steril se rebu- tat în faţa celor peste 600 de lilor profesionale comerciale.
spectatori, un proces literar du­
minereu de proastă calitate tează acum în prezenţa şefilor pă romanul lui Mihail Şolohov Pentru calificarea unor lucrători
„Pămînt desţelenit“. Procesul li­
Măsurile propuse au ţinut sea­ de echipă. La staţia de sortare terar a fost prezentat apoi şi la din comerţ s-au organizat şi
ma de specificul mineralizaţlei s-au întărit echipele de alege­ căminele culturale din Livadia şi
şi a sistemului de exploatare. re a sterilului din minereu. Le­ Pui. cursuri de scurtă durată. Astfel
Şefii de echipă ai brigăzilor de gat de aceasta, trebuie să a-
tineret şl-au luat angajamen­ ION SCOREI ţr de cursuri au început la Cons­

corespondent tanţa şi sînt urmate de peste

1.000 de elevi, asigurîndu-se prin

tul de a acorda o deosebită a- mintim de propunerile de ino- aceasta condiţii pentru o bună

tenţle exploatării siderite.i în deservire a oamenilor muncii «
subteran, avînd grijă să nu a-
(Continuare In pag. 3-a) care vor veni la odihnă pe lito­

ral.

(Agerpres).

La uzina „V ic to ria * C alan

Indici înalfi de utilizare la furnale r i'S

Colectivul secţiei de iurnale utilizare, furnaliştii din Călan T oate forţele pentru grăbirea
desfăşoară o întrecere susţinu­ au produs, în perioada 1—13
tă în cinstea celei de-a 40-a a- lucrărilor agricole de primăvară
niversări a înfiinţării Partidu­ martie inclusiv, canitatea de 245
lui Comunist din Romînia. Un tone de fontă, de bună calita­ Nu de mult, la Atelierele centrale Gri şcior a fost dat în funcţiune un nou şi modern atelier de tîmplărie şi electric. Zilele călduroase dfn ultima
obiectiv principal al întrecerii, te, peste plan. vreme au permis începerea la
în afară de îmbunătăţirea cali­ timp a muncilor agricole de pri­ genţa l-a într-un timp relativ
tăţii, este creşterea producţiei D iscuţie ia bordul U*T.O.S-ului măvară şi în gospodăriile colec­ scurt (excepţie fac unităţile care
de fontă pe baza unei mai bune tive din raionul Orăştie. In nu­ din diferite motive — dezinteres
utilizări a capacităţii de pro­ — Să-l trag sus ? — Dar din decembrie şi pi­ tele tractorului urmărind cum — Cum de unde ? Am mun­ mai 10 zile bune de lucru, in sau defecţiuni in funcţionarea
ducţie a furnalelor. cit. Am ciştigat bine. Nu de­ G.A.C. din cuprinsul acestui ra­ tractoarelor — sînt mult rămase
— Mai lasă-l! Cină ajun­ uă acum, crezi că am pierdut fierul muşcă cu sete din pâ- geaba am fost eu anul trecut ion s-au însămînţat 333 ha. cu in urmă) executînd totodată şi
Respectînd procesul tehnolo­ gem la marginea hatului, a- printre primii zece pe sta­ diferite culturi din urgenţa l-a, un mare volum de lucrări de
gic de încărcare a furnalelor şi tunci... timpul degeaba prin atelier ? mlntul reavăn. ţiune. şi s-au făcut arături pe o supra­ pregătire a terenului în vederea
de elaborare a fontei, mărind faţă de 634 ha- Din felul cum s-a semănatului celorlalte culturi de
intensitatea de ardere prin ridi­ — Azi merge mai greii ca Am învăţat toate piesele. Le Gheorghe Suba îl privea cu — Tot în brigada de la Ilia desfăşurat munca în primele zile primăvară.
carea temperaturii aerului insu­ ieri nene Suba. De ce oare ? ai lucrat ? ale campaniei de primăvară în
flat în furnal, colectivul aces­ ştiu mai bine ca dumneata. ochii săi de culoarea ceru­ acest raion, se desprind o serie Pe de altă parte, rezultatele
tei secţii a obţinut succese de — Uită-te şi tu la brazde. — Tot. De-acum trei ani, de învăţăminte. In primul rînd, obţinute in gospodăriile colec­
seamă în creşterea producţiei de Aici nu s-a arat niciodată mai Să ţi le spun ? lui, in jurul cărora apăruseră cină m-am angajat... Aprinde s-a dovedit că existenţa arătu­ tive din acest raion în primele
fontă. jos de 8—10 cm. ls loturile farurile! rilor adinei de toamnă face po­ zile ale campaniei de primăvară
celor înscrişi în toamnă în urmele oboselii... sibilă executarea însămînţărilor arată că pentru a se putea termi­
Datorită măririi indicilor de gospodăria colectivă. S-a zgî- Hm... Ii bună brigada asta imediat ce pămîntul a fost zvîn- na însămînţările în cadrul epo­
riat pămîntul doar. E ca şi — Tovarăşe Subfl, îmi dai — Cit o fi ceasul ? a lui Alexandru Vădan... Cînd tat şi intr-un timp scurt. Gospo­ cii optime, nu trebuie să se aş­
Produse Iernate cum am desţeleni. Nici nu pu­ termin cursul, mă cer şi eu dăriile colective care au termi­ tepte zvintairea întregului teren
tem băga mai jos de 25 cm. voie să descriu părţile corn- întrebarea lui Antonie, îl tot la el. Ce zici ? nat în numai cîteva zile semă­ din cuprinsul gospodăriei, ci să
pesie plan lese apa. natul culturilor din urgenţa I-a, se înceapă arăturile şi însătnîn-
ponente ale Din carnetul făcu să tresa­ — Să vii. Insă trebuie să sînt tocmai acelea care au o bu­ ţările pe parcelele zvîntate şi să
Muncitorii din turnătoria ve­ — Numai asta să fie cau­ tractorului ?... ră. Era adincit lucri cu tragere de inimă. Să nă parte din suprafeţele desti­ se continue cu intensitate şi pe
che a uzinei „Victoria“ din Că­ za ? Pe fişia de Ungă canton Ce s-a întîm- în gîndurile lui. depui suflet în tot ce faci. nate culturilor de primăvară a- restul terenului, pe măsură ce
lan, depun o muncă stăruitoare, de ce n-a mers tot aşa ? rate din toamnă. terenul se zvîntă. Efectuarea u-
pentru a produce peste plan mai plat ? De ce ai DE REPORTER Cu o zi tnain- — O să mă străduiesc nene ( nui volum mare de însămînţări
multe piese turnate de mai bu­ — Era pămîntul mai uscat, oprit tracto­ te, arase 7 ha. Suba. Ai să vezi. Vream să fiu ^ Totodată, rezultatele muncii şi arături de primăvară în gos­
nă calitate. Pe graficele lor de copile. Aici, şi tractorul pati­ şi eu printre cei mai buni \ din primele zile de semănat în podării ca acelea din satele
producţie se înscriu zi de zi noi nează. rul ? Iar azi, adia tractorişti de la S.M.T. Dobra. ( raionul Orăştie au scos în evi­ Geoagiu, Vinerea, Şibot etc. se
realizări, atît în creşterea pro­ denţă faptul că însămînţările şi datoireşte în mare parte şi fap­
ducţiei, cit şi în îmbunătăţirea — Ia spune tovarăşe, dum­ — Mai taci măi copile din şi-a făcut norma zilnică. Pe cer apăruseră stelele. \ celelalte munci agricole de pri­ tului că inginerii şi tehnicienii
neata lucrezi de mult pe trac­ Adierea uşoară a vîntului de : măvară se execută într-un timp agronomi au controlat zi de zi
calităţii ei. tor ? gură! Nu vezi că mă luai eu — E trecut de opt. Dar nu primăvară timpurie, le mîn- ? mai scurt şî la un nivel agro­ starea cîmpului şi au îndrumat
O dovadă grăitoare a realiză­ glia feţele. In noaptea care-şi \ tehnic mai înalt în acele gospo­ pe ţăranii muncitori să înceapă
— De trei ani. vorba şi plugul a început plec. Tu... dacă vrei... poţi făcea loc peste ogoare, hurui- l dării agricole colective unde în­ muncile de primăvară pe fie­
rilor turnătorilor o constituie tul motorului de tractor se ţ tregul ansamblu de lucrări se care porţiune de teren ce se pu­
faptul că în primele 13 zile ale — Şi şcoala de tractorişti ai să-şi facă de cap? Uite aici! merge să te odihneşti... Rămin îmbina armonios cu glasurile face mecanizat, cu ajutorul trac­ tea lucra.
acestei luni, ei au produs în a- făcut-o tot ca mine ? toarelor şi maşinilor S.M-T. Toc­
fara sarcinilor de plan, 94 tone Nu mai are nici 20 de cm. iar şi-n seara asta pină pe la celor doi mecanizatori. Fierul mai datorită acestui fapt majo­ Munca din primele zile de
radiatoare, 22,5 tone tuburi de — Ba! Am învăţat în orele ritatea gospodăriilor colective primăvară pe ogoarele gospo­
scurgere, 7 tone piese sanitare, 21 libere, după masă. A durat un colţii grapei s-au înţesat cu unşpe jumate. Vreau să ter­ plugului muşca flămînd din din raionul Orăştie au terminat dăriilor agricole colective din
tone cilindri de laminor, 6,5 tone an întreg. Cu tine, alta-i si­ raionul Orăştie dovedeşte im-
vane băi etc. In aceasta peri­ tuaţia. Te-a trimis colectiva, buruieni. Hai jos s-o uşurăm. min astea 20 de hectare. pămînt, aşternînd brazdă pes­ msămînţatul culturilor din ur­
oadă, procentul de rebut admis înveţi meseria, fără să simţi. te brazdă. V. PITAN
a fost redus în mod simţitor la Poftim ! Nici n ai prins bine După ce curaţi colţii grapei — Atunci, rămin şi eu. Cum
toate sortimentele. meşteşugul tractorului şi eşti de buruienile ce se adunaseră, să te las singur ? A. DAVID ((Sordinuare în pag. 2-a)
afară la arat. tractoristul Gheorghe Suba de
la S.M.T. Dobra, urcă din nou — Bine. După ce ţermiftăm,
la volan. Alături de el, elevul- te iau la mine. Ai fost vreo­
ucenic Antonie Henţ, urmărea dată la mine acasă ?
atent mişcările executate cu
uşurinţă de acesta. La fiecare — Da. Acum doi ani.
— Ehei... cam de mult. Mi-
capăt de brazdă, cerea voie să r.m făcut casă nouă anul tre­
cut. Am şi tencuit-o. Mi-am
acţioneze el mecanismul de cumpărat şi aparat de radio.
Ai să v e zi!
scoatere a plugului din pTi-
— Păi. de unde atiţia bani,

minţ. Apoi, se aplecă în spa- nene Suba ?