Page 58 - 1961-03
P. 58
.pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1930
Educarea candidaţilor — Un mare fiu
latură importantă a muncii
al poporului ucrainean
de partid
La 9 martie 1814, într-o cocioabă a marele fiu al .poporului ucrainean, poe
Munca de educare a candi dunările generale, asupra mo unui ţăran iobag din satu! Morinjî, ţi tul şi democratul revoluţionar Taras
daţilor constituie o latură im nutul Zvenigorodului, gubernia Kiev, Grigorievici Şevcenko a închis ochii
portantă a muncii de partid. A- dului cum muncesc pentru în s-a născut fiul iubit al Ucrainei, Taras pentru totdeauna. Prietenii i-au îngro
colo unde i se acordă impor deplinirea sarcinilor de partid Grigorievici Şevcenko. Cînd împlineşte pat trupul pe malul Niprului, în loca
tanţa cuvenită, se obţin rezul şi profesionale. Cu prilejul a- vîrsta de 11 ani rămîne orfan de ambii litatea Kanev, în apropierea oraşului
tate bune. Biroul organizaţiei de cestor adunări, comuniştii ana
bază de Ia direcţia de transpor lizează activitatea depusă de părinţi. Rob pe moşia boierului En- Kiev.
turi a C.S. Hunedoara, a pus candidatul care prezintă infor gelhardt, pînă la 24 de ani are prile Opera poetică a lui Şevcenko, alcă
în centrul atenţiei sale grija marea şi-l ajută pentru a-şi ’îm jul să cunoască toată gama suferinţelor
faţă de educarea candidaţilor de bunătăţi munca de viitor. A-
partid. Iată cîteva metode pe ceastă metodă a dus ia întări îndurate de poporul îngenunchiat sub tuită din cîteva mii de versuri, a apă
care această organizaţie de par rea răspunderii faţă de sarcini, gîrbaciul asupririi feudale. Rind pe rut sub un singur titlu, acela al primei
tid ie foloseşte în munca de a disciplinei de partid, a sti
creştere şi educare a candida mulat creşterea politică şi pro rînd Şevcenko gustă din viaţa amară şi unicei sale cărţi „Cobzarul“. In
ţilor. fesională a candidaţilor. de iobag fiind cioban la un popă, uce fruntea primei ediţii a „Cobzarului"
Apreciind în mod just că un De asemenea, membrii de nic pe ta diferiţi zugravi, argat, apoi (1840), ediţie ce de fapt dezvăluia
important mijloc de educare este partid bine pregătiţi politic şi „Kazacioc“ adică fecior în casă la co- cum nu se poate mai bine tematica
munca concretă cu omul, biroul profesional, cu multă experien nacul marelui moşier Engelhardt. Iu poeziei ce avea să o scrie mai tîrziu.
organizaţiei de bază a încredin ţă în munca de partid, fac pe bind cu pasiune cărţile, primii paşi pe Şevcenko a pus întîiul său poem „Ca-
ţat fiecărui candidat cîte o sar riodic (lunar), expuneri în faţa drumul învăţăturii îi face singur, pe terina", tragica poveste a fetei iobage
cină concretă de a cărei înde candidaţilor privind trecutul de furiş, asctinzîndu-se de tirania moşie amăgită de un ofiţer. Important e în a-
plinire răspunde în faţa comu luptă al partidului, principiile rului care nu avea nevoie de iobagi cest poem faptul că autorul lui nu
sale organizatorice, sarcinile şi „cu carte“. Cîntecele cobzarilor — înfăţişează soarta Caterînei ca o dra
niştilor. drepturile membrilor şi candi poeţi populari din
Trebuie menţionat că sarci daţilor de partid etc. Ca urmare mă individuală, ci
a muncit desfăşurate de organi
nile nu s-au repartizat Ia în- zaţia de partid, de comunişti, vechea Ucraină — ca pe una socială.
tîmplare ci s-a ţinut seamă de nu există nici un candidat cu ce oglindeau în i-
nivelul politic şi pregătirea pro stadiul expirat. A\cum, organi de asii de la moartea Tema dragostei pân
fesională a fiecărui candidat, zaţia de partid are un număr de
fiecare sarcină avînd astfel un 2.0 membri şi candidaţi de par maginî artistice tre !u§ Taras Şeweeîâo gărite va reveni de
caracter educativ şi mobilizator tid noi. pe care i-a primit în cutul poporului u-
multe ori în versu
pentru candidaţi. Candidaţii Ar- perioada care a trecut de la a- DUPA AMIAZA, IN PARO.
cadie Nagy şi Alexandru Un iegeri si pînă acum. Organiza crainean i-au dat a- 223 rile lui Şevcenko de
gur, mecanici de locomotivă, ţia de partid se ocupă cu grijă
Petre Panaite, fochist, au primii şi în mod permanent de creşte dolescentului Şevcenko primele cu mai tîrziu („Oarba", „Marina“ etc.).
sarcini în raport cu capacitatea rea şi educarea acestora, de for
lor şi legate de munca practică. marea lor ca oameni cu înalte noştinţe despre glorioasa istorie a po In „Cobzarul", poporul apare cu mi
Ajutaţi şi îndrumaţi de comu calităţi moral-politice, proprii
nişti cu experienţă, ei au reuşii comuniştilor. Premii supSimentare C ăm inul cultural s i sprijine porului său. Simţindu-se atras spre siunea de a-şi cuceri drepturile prin
să-şi îndeplinească în bune con- C.LC.
diţiuni sarcinile încredinţate. V. FĂNICA pictură, Şevcenko începe să deseneze luptă răsturnînd vechea societate şi
La 31 martie va avea loc tra
O metodă bună şi eficace fo gerea la sorţi lunară, a obliga folosind de cele mai multe ori cărbunele instaurînd dreptatea celor ce muncesc.
losită de această organizaţie de ţiunilor C.E.C. La. această tra
bază în munca de educare a gere, în afara câştigurilor în activ campania agricolă şi cîte un petec de hîrtie. Plăcîndu-i Chemarea lansată cu patos de Şev
canHidatilor o constituie şi in bani, se vor acorda în plus nu
formările, pe care candidaţii de meroase cîştiguri suplimentare Activitatea căminului cultu cetăm întreaga activitate a că desenele tînărului rob, stăpînul îl tri cenko la răsturnarea socială, răsună
partid Ie prezintă periodic în a- în obiecte. ral din comuna Turdaş, raionul minului cultural din ultimele mite să înveţe meserie pe lîngă nişte cu şi mai multă putere în poemul
Orăştie, unde director este tov. cinci luni, redusă la prezenta
Aurel Cigmăianu, nu poate ti rea a 8 conferinţe, la care au obscuri meşteri petersburghezi inten- „Haidamacii", inspirat din răscoala
calificată mulţumitoare. participat aproximativ 600 de
auditori. Alte forme ale muncii ţionînd să-l pună mai tîrziu să-i împo ţărănească de la 1768, şi publicat în
Activitatea căminului cultural culturale pentru răspîndirea
Toate forţele pentru grăbirea trebuie să tie strîns legată de ştiinţei şi culturii în mase nu dobească conacul cu zugrăveli. împre ediţie separată ia un an după apariţia
lucrărilor agricole de primăvară campania agricolă de primăva au fost folosite aici. jurările fac ca la Petersburg să-l în- „Cobzarului".
ră, să stimuleze şi să explice tîlnească pe pictorul ucrainean Ivan
necesitatea lucrării solului la Nici biblioteca n-a avut o ac Soşenko şi prin el să-i cunoască pe Revoltat de samavolniciile din Rusia
timp şi după metode ştiinţifice. pictorii renumiţi ai vremii Briullov, lui Nicolae I, poreclit de popor „Bilă"
Or, acest lucru, nu se întîmplă tivitate permanentă. In cadrul Fedotov, Veneţianov. Noii prieteni ai Şevcenko scrie poezia „Visul" (1844),
la Turdaş. Aici, cu toate că ţă lui Şevcenko, nlătind lui Engelhardt unde zugrăvind cu măiestrie natura
ranii muncitori au pornit deja concursului „Biblioteca în sluj imensa sumă de 2.500 ruble, obţinută Ucrainei a zugrăvit totodată cu rea
munca pe ogoare, căminul cul din vînazrea la loterie a unui tablou lism viaţa chinuită a ţărănimii iobage.
Din creditele acordate (Urmare din pag. I-a). rea şi executarea muncilor agri tural încă nu şi-a prevăzut în ba construcţiei socialiste“, bi de Briullov, au răscumpărat libertatea
cole de primăvară, rezultatele viitorului poet şi pictor. Poezia „Gaucazul", scrisă in 1845,
de stat portanta deosebită pe care o are sint mult sub posibilităţi sau. plan nici o activitate care să blioteca din Turdaş s-a numă este o chemare făţişă la răscoală îm
pentru executarea lucrărilor in am putea spune, chiar slabe. La înscris la Academia de Arte Frumoa potriva tiraniei ţariste, in această poe
In primele luni din anul a- cadrul epocii optime acţiunea gospodăria agricolă colectivă din vină în sprijinul campaniei. Tov. rat printre cele cîteva din re se Şevcenko începe să înveţe cu sete zie Şevcenko se dovedeşte un revolu
cesta, colectiviştilor din regiu de îndrumare agrotehnică des Rîpaş, de pildă, pînă la 12 mar însuşindu-şi cunoştinţe din diferitele ţionar conştient că libertatea şi egali
nea noastră le-au fost puse. la făşurată de către organele de tie nu s-a arat şi însărnînţat nici Cigmăianu a socotit că este su giune care nu şi-au realizat in domenii ale vieţii culturale. Ga stu tatea socială nu pot fi cîştigate decît
indemînă, prin băncile agricole, stat în rindul colectiviştilor. Re măcar un hectar, iar la gospo dent, Şevcenko îşi descopere o a doua prin luptă. Versurile din „Caucazul“
însemnate sume de bani drept zultatele bune obţinute în gos dăriile agricole colective din Je ficient să pună în scenă piesa dicele la cărţi citite. De aseme mare chemare, poezia, pe tărîmul că afirmă ideea unităţii şi frăţiei între
credite pentru procurări de a- podăriile agricole colective mai ledinţi, Turmaş şi Mărtineşti su reia în scurt timp personalitatea fos popoare, idee pe care Şevcenko o va
nimale. sus amintite se datoresc în mare prafeţele arate şi însămînţate „Povestea“ de Leonov, pentru nea, printre recenziile şi prezen tului iobag se afirmă cu vigoare şi stră relua şi în versurile de mai tîrziu.
parte faptului că aici, inginerii pînă acum sfnt mici. a se achita de sarcinile ce îi lucire.
Multe din 'gospodăriile agri şi tehnicienii agronomi, alături tările ele cărţi efectuate, se mai Anii de surghiun nu au frînt talen
cole colective de pe cuprinsul de consiliile de conducere ale u- In raionul Orăştie există po revin în această perioadă. In 1847 învinuit că ar fi scris şi răs- tul poetic nici crezul revoluţionar al
raionului Orăştie, dornice să-şi nităţilor respective au văzut în sibilităţi ca muncile agricole de întâlnesc unele titluri care sînt pindit „versuri răzvrătitoare" Şevcen lui Taras Şevcenko. Dimpotrivă, ver
dezvolte şeptelul, au şi început această acţiune sarcina de, bază primăvară să fie executate în- La primele faze ale celui de-al ko este arestat de către jandarmeria surile scrise în cazărmile din Orcn-
să folosească cu chibzuinţă cre şi cea mai actuală, ocupîndu-se tr-un timp scurt şi la un înalt departe de preocupările colec ţaristă şi trimis soldat de rînd în ste burg, în fortăreţele Orsk şi Novop--
ditele acordate. Gospodăria a- cu răspundere de traducerea ef nivel agrotehnic. Pentru a- VI-lea concurs al formaţiilor de pele Kirghize din partea de miază trovsk, apoi pe insula pustie Kos-Arol,
gricolă colectivă din Şibot, şi-a în viaţă fără nici un fel de în- ceast'aV' se cere însă ca organele tiviştilor din Turdaş („Scrinul zi a munţilor Ural. După moartea des respiră încrederea neţărmurită în h-
cumpărat recent 10 vaci şi 8 tîrziere. de stat şi agricole din raion, tră-* amatori, căminul cultural din potului Nicolae I, prietenii au obţinut bînda revoluţiei ţărăneşti, oglindo' ¦
juninci, cea din Pricaz 15 vaci gînd învăţămintele cuvenite din negru“ şi „Enigma Otiliei“ de pentru Şevcenko „iertare“ pentru „cri cu putere înflăcărată sete de libertate
şi 9 juninci, cea din Sereca 4 Cu totul alta este situaţia în rezultatele bune şi din lipsurile Turdaş s-a prezentat-numai cu ma" de a fi cîntat, de a fi zugrăvit a lui Şevcenko.
vaci şi 2 juninci etc- In total, satele Rîpaş, Turmaş, Jeledinţi manifestate în primele zile de formaţia de teatru»şLKorul.-Da-, G. Călinescu ! ? !), în timp ce şi de a-şi fi iubit poporul. întors la
gospodăriile agricole colectivi? şi Mărtineşti, unde datorită fap insămînţări, să ia grabnic mă La întoarcerea din surghiun, versul
din raion au cumpărat pină a- tului că membrii consiliilor da surile ce se impun pentru ca că orientarea şi bogăţia reper de aici lipsesc cu totul prezen
cum din credite 49 vaci de lapte conducere ale gospodăriilor co toate forţele de lucru să fie fo
şi 22 viţele, iar alte 11 viţele a- lective. organele de stat şi cele losite cit mai bine în toate co toriului corului — 17 piese co tările de cărţi agrozootehnice.
parţinînd G.A.C. au fost schim agricole nu s-au preocupat în munele şi satele din cuprinsul
bate prin I.R.I.C. suficientă măsură de organiza- raionului. rale — dovedesc seriozitatea cu ¦ Secţia "-de- învAţămînt şi cul
care s-a muncit la această for-- tură a Sfatului popular raional
maţie, nu se poate spune că tov. Orăştie trebuie să ia măsurile
Cigmăianu a dat aceeaşi aten cuvenite în scopul îmbunătăţirii Petersburg este puternic înrîurit de Iui Şevcenko capătă noi dimensiuni
ţie şi celorlalte torme ale mun activităţii culturale la Turdaş. ideile gînditorilor democrat-revoluţio- revoluţionare sorbtndu-şi seva din for
nari Cernîşevski şi Dobroliubov. In a- ţa democraţiei revoluţionare ruse, aflată
cii cultural-educative de masă. Căminul cultural trebuie să ceastă perioadă activitatea dusă de Şev în acel timp în plin avînt. Aproape de
cenko pe tărîmul poeziei şi picturii moarte, versurile marelui poet au ră
Aceasta se confirmă dacă cer desfăşoare o activitate bogată, înfloreşte cu o forţă nouă. Surghiunul sunat cu putere chemînd poporul să
din stepele Kirghize îi şubrezise însă
în sprijinul campaniei agricole
de primăvară.
D. C. grav sănătatea. La 10 martie 1861, ceară socoteală asupritorilor.
Partidul nostru acordă o deo Rolul cabinetului de partid în asigurarea fnuncă a propagandiştilor. In
sebită atenţie educării comu acest an şcolar cabinetul oră
niste a membrilor şi candida conţinutului de idei al învâţâmftituliii de partid şenesc de partid Petroşani a
ţilor de partid, a tuturor oame obţinut rezultate bune în aceas
nilor muncii, ridicării neînceta său de idei, nivelul teoretie- nesalariat de 70 tovarăşi, cu o date autorilor pentru refacere cuprinse In manual, ci au dat de partid a sprijinit comitetul tă direcţie. S-a îmbunătăţit ca
te a nivelului lor de conştiinţă. ideologic al lecţiilor, seminarii- bună pregătire politică şi pro şi numai după aceea s-a admis exemple actuale în ceea ce pri orăşenesc de partid în efectua litatea învăţămîntului, a spo
lor şi legarea luă de sarcinile fesională. Din acest colectiv fac ţinerea lor. veşte scăderea salariului real rea unui control temeinic asu rit eficacitatea acestuia, lucru
In condiţiile etapei desăvâr desăvîrşirii construcţiei socia parte activişti de partid şi de al muncitorilor din ţările capi pra calităţii învăţământului. Ast oglindit prin rezultate in pro
şirii construcţiei socialiste, cu liste. stat, ingineri de la Combinatul Tovarăşii din colectivul ca taliste. fel, în luna februarie a.c., 30 de ducţie, prin creşterea nivelului
noaşterea aprofundată, a mar- carbonifer „Valea Jiului“, cadre binetului de partid cum s în t: tovarăşi din colectivul cabine de conştiinţă al cursanţilor.
xism-leninismului, a politicii In buna desfăşurare a învă- didactice de la Institutul de Simion Părăianu, Ştefan Todea, In majoritatea cercurilor po tului de partid au participat la
partidului, capătă o Insemnăţa. (ămîntului de partid, în asigu mine din Petroşani, profesori, Emil Stoica, Aurelian Bortea, litice pentru mineri şi în cercu controlarea activităţii cercu Totuşi, in privinţa conţinutu
te tot mai mare. însuşirea ba rarea unui conţinut de idei cit tehnicieni. loan Dumbravă Petre Roman rile de economie concretă se rilor şi cursurilor din localită lui învăţământului de partid,
zelor marxism-lenin-ismuiui. stu mai bogat, un rol important îl şi m-ulti alţii, muncesc eu mult dezbat tem« legate de specifi ţile Văii Jiului, Informând apoi s-au manifestat şi lipsuri. Une
dierea temeinică a politicii par au cabinetele de partid. Aces Pregătirea propagandiştilor simţ de răspundere pentru a cul muncii sectoarelor respec biroul comitetului orăşenesc le seminarii n-au decurs ia ni
tidului nostru în strînsă legă tea au menirea de a contribui de la cercurile de studiere a asigura învăţământului de par tive, se leagă tezele teoretice despre cele constatate. Cu a- velul cerinţelor din cauza fluc
tură cu Sarcinile practice ale Ia îmbunătăţirea muncii de pro Statutului P.M.R. şi a Istoriei tid calitatea cerută. de viaţă, de sarcinile puse de ceastă ocazie, propagandiştii au tuaţiei propagandiştilor. La ex
construcţiei socialiste, cu pro pagandă. ajutând pe propagan P.M.R., se face în două centre : partid. primit şi îndrumări practice de punerea lecţiei au participat
blemele ca.re Ie ridică viata, dişti să lege strîns propaganda Petroşani şi Lupeni, iar pentru Aslgurîndu-se o pregătire 'te felul cum să muncească pentru urnii, iar la seminar alţii, lucru
constituie clin ce in ce mai mult de problemele fundamentale restul propagandiştilor la Pe meinică a propagandiştilor prin Prin faptul că pregătirea pro a ridica nivelul învăţământului ce a îngreunat desfăşurarea în
c necesitate vitală pentru toţi ale politicii partidului, să facă troşani. Intrucît in oraşul Pe seminariile ce se ţin şi care sânt pagandiştilor se face temeinic, de partid. bune condiţiuni a unor semi
membrii şi candidaţii de partid, din munca de propagandă o troşani funcţionează şi o şcoa conduse de tovarăşi compe se indică metodele ce trebuie narii.
pentru toţi oamenii muncii. muncă vie. concretă. lă serală economică de 2 ani, tenţi, s-a reuşit ca în cercurile folosite în conducerea convor Partlcipînd cu regularitate la
colectivul cabinetului de partid, şi cursurile InvăţămShttilul de birilor, se constată că în cercu seminariile de pregătire, mulţi Datorită faptului că unii pro
Principala formă de însuşire Cabinetul de partid orăşenesc in afară de pregătirea propa partid, a căror propagandişti rile ce sînt conduse de propa propagandişti au reuşit ca In pagandişti ca tov. Gheorghe Ni-
a teoriei marxist-leniniste este din Petroşani, sub îndrumarea gandiştilor, asigură elaborarea participă la pregătire, nivelul gandişti ¦care nu lipsesc de la cercurile ce le conduc să asigu chita, de la mina Uricanâ, Moi-
sistemul învăţământului de par permanentă a biroului comite şi ţinerea lecţiilor, precum şi convorbirilor să fie corespun pregătire, se fac expuneri a- re un conţinut bogat de idei în se Plorian, de la şantierul 7
tid. învăţământul de partid este tului orăşenesc de partid, s-a conducerea seminariilor în ca zător. Tn asemenea cercuri pro tractive, la dezbaterea proble văţămîntului. Propagandişti ca construcţii Lupeni, Ludovic Ma-
chemat să ajute pe membrii şi preocupat, în acest an de învă drul şcolii, punind şi aici ac blemele teoretice sînt legate de melor se antrenează majorita tovarăşii Ioan Kovasanscki, de renţchi, de la U.R.U.M.P. şi al
candidaţii de partid, pe oame ţământ. pentru a desfăşura o centul principal pe conţinutul sarcinile practice, de documen tea cursanţilor, propagandiştii la mina Petrila, Nicolae Gîlcă ţii lipsesc de la seminariile de
nii muncii fără de partid'să în muncă sistematică cu propa de idei, pe legarea probleme tele partidului, se poartă dis folosesc material didactic (plan de Ia Urioani, Gheorghe pregătire, în cercurile conduse
ţeleagă tezele de bază ale în gandiştii în scopul ridicării ni lor teoretice de sarcinile prac cuţii vii, se fac propuneri pen şe, grafice etc.). Miliţescu, de la Paroşenl şi de aceştia, învăţămîntul mai are
văţăturii marxist-leniniste. po velului lor politic, teoretic şi tice. tru îmbunătăţirea muncii în di mulţi alţii, leagă în mod strîns un caracter formal, se fac ex
litica partidului, să le asigure cultural şi să-i ajute să-şi îm ferite sectoare dte activitate. Un rol important în privinţa învăţămîntul cu viaţa, urmă puneri la un nivel scăzut, nu
acestora înţelegerea temeinică bogăţească cunoştinţele în do In acest an şcolar al învă ridicării calităţii invăţămîntu resc ca tratarea tezelor mar- se poartă discuţii, cursanţii
a problemelor privitoare la meniul metodicii, in asă fel în- ţământului de partid, a crescut Iată câteva exemple. La cercul lui de partid îl au consultaţiile xism-leninismului să aibă re manifestă slab inters pentru a
creşterea rolului conducător ai cit ei să poată conduce cu pri simţitor exigenţa colectivului de studiere a Istoriei P.M.R. a- date de cabinetul de partid. In zultate practice în ridicarea participa la învăţământ. De a-
partidului pe măsura înaintă cepere convorbirile în cercurile cabinetului de partid faţă de nul II de la mina Aninoasa — acest an s-au dat consultaţii conştiinţei socialiste a cursan semenea, în unele cercuri,
rii pe drumul desăvîrşirii con şi cursurile ce le-au fost în calitatea lecţiilor şi seminarii propagandist tov. PaveJ Solo- colective asupra problemelor ţilor. cursanţii nu studiază materia
strucţiei socialiste, la întărirea credinţate. lor. Lecţiile se discută în cadru! venco — discutînidu-se tema : legate de rolul conducător al lul bibliografic indicat, nu şi
statului democrat-popular, la colectivelor de catedră şi se ţin „Lupta P.C.R. în perioada 6 partidului, crearea bazei econo In asemenea cercuri se ex iau notiţe, ceea ce face ca ni
dezvoltarea democraţiei socia Activitatea principală a cabi numai după ce se constată că martie 1945 — 30 decembrie mice a socialismului în patria pun lecţii bune, atractive, se velul convorbirilor să lase de
liste, la lărgirea funcţiilor or netului de partid o constituie 1947“, s-au purtat discuţii vii. noastră, dezvoltarea bazei teh- fac seminaril la un nivel cores dorit.
ganizaţiilor obşteşti, la forma pregătirea propagandiştilor, pre ele corespund Astfel, de exem s-au arătat de către cursanţi nice.materiale a socialismului. punzător, cursanţii participând
rea . şi dezvoltarea conştiinţei gătire de care depinde în ma plu, lecţiile „învăţătura leninis realizările obţinute, dînd exem Aceste consultaţii au fost de un cu mult interes Ia dezbaterea Recent, biroul Comitetului o-
socialiste a maselor. re măsură calitatea învăţămîn- tă despre industrializarea so ple locale şi scoţând în eviden real ajutor în munca propagan problemelor. răşenesc de partid Petroşani a
tului de partid. Această pre cialistă“, „Politica P.M.R. de diştilor şi cursanţilor, clarifi- analizat desfăşurarea învăţă
Congresul al m -lea al P.M.R. gătire se face lunar asupra te industrializare socialistă a ţă ţă rolul partidului în condu cîndu-le anumite probleme în Cabinetul de partid are un mîntului de partid si mai aies
subliniind necesitatea studierii melor cuprinse în programele rii“, „învăţătura marxist-leni- cerea luptei maselor populare legătură cu aceste teme. roi important în asigurarea conţinutul acestuia. Tn urma
teoriei rrfarxist-I&niniste, a pus cercurilor şi cursurilor învăţă- pentru cucerirea deplină a pu conţinutului d!e idei al învăţă măsurilor ce vor fi lua-s, învă
ea sarcină principală în faţa în- mîntului de partid. nistă despre revoluţie“, „Legea terii politice. De asemnea în Conţinutul învăţămîntului de mîntului de partid, acesta de- ţămîntul de partid în Vfrirm
văţămîntului de partid, legarea economică fundamentală a so cercul de economie politică de pinzînd în cea mai mare mă Jiului se va ridica la un nltol
Ini strînsă de sarcinile actuale, Pentru a putea asigura pre cialismului“, dezbătîndu-se în la mina Lupeni — propagandist partid este condiţionat de felul sură de felul cum este asigura mai înalt, contribuind tot m i
de problemele pe .care le ridi gătirea propagandiştilor cit mai cadrul şedinţelor colectivelor de tov. Zoltán Kiraly — la tem a: în care învăţămîntul este în tă pregătirea propagandiştilor, mult la mobilizatoa celor ce
că viaţa în fiecare domeniu de temeinic, pe lîngă cabinetul de catedră şi constatîndu-se că nu „Salariul în capitalism“, cursan drumat. şi controlat de organele calitatea lecţiilor, a seminarii muncesc pentru înfăptuirea
activitate. ţii nu s-au mărginit la cele şi organizaţiile de partid. Co lor, îmbunătăţirea metodelor de sarcinilor trasate de partid.
partid activează un colectiv sînt la nivelul cerut, au fost lectivul cabinetului orăşenesc
Problema principală a învăţă PO/yiplLlU UNGUR
mântului de partid, în etapa ac
tuală, o formează conţinutul directorul Cabinetului orăşenesc
de partid Eetroşani
