Page 61 - 1961-03
P. 61
P R O LE TA R I D IN TO A TE TA R ILE . U N IT l-V A l Ştirile piei
mulsocialismului Un nou cubilou
La turnătoria de tuburi Brigada cie tîm-
a C. s. Hunedoara a in plari condusă de
K M $ ! § ! | AL COMITETULUI REGIONAL RM.R, HUNEDOARA SI ALSFATULU! POPULAR « H A L trat in funcţiune un nou comunistul Gheor-
cubilou, cu o capacitate gfhe Arde:«a. de la
mina Deva, îşi de
sporită. Cubiloul, este o păşeşte lunar nor
realizare a inginerilor Aron
Anul XIII. Nr. 1937 Vineri 17 martie 1961 4 pagini 20 bani Raţ, Dumitru Vulpescu,
Trifu Gheorghe şi Cornel ma cu 5—8 la su
Stroie, care au înfăptuit tă. Lucrările efec
în întîmpinarea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului astfel o sarcină a organi tuate de această
zaţiei de partid, privind brigadă slnt de
sporirea capacităţii de bună calitate
turnare la turnătoria de
tuburi.
Noul cubilou foloseşte
17 U V W I < ^ V V iU 9 M 3 U ; V W 6 H M IV U B SW M S combustibil gazos la topirea
fontei, reducînd astfel
a produselor — obiectiv principal consumul de cocs cu 8 la ¦ f i "" 'P -
sută. De asemenea, noul
cubilou are o productivi m
tate de 6 tone fontă pe J
oră, adică dublă faţă de ^
In G.Â.S. — lucrări Ia înalt cea a cubilourilor vechi- )
nivel agrotehnic
1
Planul de hantri "> Pentru o recoltă bogată
realizat
Cu prilejul adunării ce a avut torii acestei unităţi s-au anga Antrenaţi in întrecerea în acest an
loc la gospodăria agricolă de ja t: socialistă in cinstea ani
Echipa condusă de minerul Nicolae Almăşan de la l. M. stat din Apoldul de Sus, lucră- versării a 40 de ani de la Cu insăminfârile rioadă a fost folosit de către co
Barza, a depăşit planul de producţie in luna februarie şi in înfiinţarea partidului, me lectivişti, in primul rind, pentru
prima jumătate a lunii martie, cu 40 la sută. Totodată, mine 0 să execute toate lucrările agricole în epocile optime şi canizatorii de la S. M. T. din epoca t-a te rm in a te însăminţarea culturilor din pri
reul extras de această echipă este de bună calitate, datorită Ia nivelul cerut de agrotehnică, fapt care să Ie asigure depă Orăştie au obţinut succe ma urgenţă. Cu maşinile şi trac
atenţiei cu care se alege şistul vizibil. şirea producţiei la hectar la cartofii de toamnă de 200 kg., la se de seamă. Ince-pind din vreme lucrările toarele S.M.T. din Dobra, cit şi
orz de toamnă cu 25 kg. şi ia porumbul siloz cu 3.000 kg. ; agricole din campania de pri cu atelajele proprii, ei au insă-
In foto: Şeful echipei, examinind o bucată de minereu cu Astfel, utemistul Gaşpar măvară, colectiviştii din oraşul mînţat 10 ha. cu borceag, 5 ha.
intercalaţii de steril. ® să depăşească producţia de lapte planificată pe cap de loan, din brigada Vl-a de Haţeg au reuşit ca pină la 15 cu ovăz şi 5 ha. cu mazăre de
vacă furajată cu 100 litri a n u a l; tractorişti, a reuşit să-şi martie să termine de insăminţat cimp. Au executat de asemenea,
Cari*taaie e®cslSI®afeIi realizeze planul de hantri ovăzul (10 ha.), borceagul (10 arăturile pe suprafeţele in care
de ealMate — pentru • să sporească procentul de grăsime al laptelui de la 3,5 din campania agricolă de ha.) şi toate celelalte culturi ce se va planta menta.
siderugiştii iiunedoreni Ia 3.7 pe total producţie ; primăvară, în proporţie trebuie semănate in epoca I-a.
de 101 la sută. Fruntaşi în prima etapă a
• să extindă mecanizarea lucrărilor la păioase în proporţie Acum, ei pregătesc terenul campaniei agricole de primăvară
de 90 la sută, iar la porumb în proporţie de 70 la sută ; EUGEN DAMIAN pentru însăminţarea culturilor sini colectiviştii Letiţia Oprea,
corespondent din epoca Il-a. loan Gristea, Adam lacob, Oc
• să sporească productivitatea muncii cu 1 la sută ; tavian Perscan şi alţii-
• în scopul îmbunătăţirii procesului de producţie, să rea Lucrări S. R U S A N
lizeze, experimenteze şi să pună în practică 5 raţionalizări. corespondentă SILVIU CERCE A
de modernizare corespondent
Pentru o producţie sporită Colectivişti harnici
de cereale Pe strada Aurel Vlaicu Dau zor cu semănatul
din oraşul Deva, au în Şi in acest an, harnicii co
In adunarea ce a avut loc jamente în cinstea aniversării ceput lucrările pentru re lectivişti din Dobra au pornit Colectiviştii din Sintămăria
la S.M.T. din Alba Iulia, au partidului : paraţii capitale şi moder cu însufleţire la muncă. de Piatră au insăminţat pină
fost adoptate următoarele anga- nizare a reţelei de ilumi acum 8 ha. cu griu de primăva
nat public. Pină în pre Pină acum, ei au transportat ră, 10 ha. cu ovăz şi au pregă
® în gospodăriile agricole colective pe care ie deservim zent, pe acest şantier, au pe cimp peste 200 tone gunoi de tit suprafaţa de 10 ha. pe care
vom executa numai lucrări de calitate, astfel încît acestea să şi fost transportaţi stll- grajd pe terenul unde se vor vor planta cartofii.
depăşească cu 5 Ia sută producţia medie planificată ; pii din beton necesari lu cultiva legume, au amenajat ră
crărilor. pe întreaga re sadniţe pe 230 m.p- şi au pus la TRAIAN HORVATH
® în vederea prelungirii duratei de funcţionare a tractoa- ţea de 1 km. iarovizat peste 2.000 kg. de car corespondent
iclor si maşinilor agricole, vom executa la timp şi de calitate tofi.
toate lucrările de reparaţii şi întreţinere.
Timpul frumos din ultima pe-
° prin folosirea cît mai chibzuită a carburanţilor şi lubre-
fianţilor şi prin reducerea cheltueîiilor administrative, vom -BKL M u n ca e în to i
realiza în anul acesta economii ţn valoare de 50.000 lei ;
Oin munca unui sfat popular Timpul prielnic ins.ătninţări
° vom reduce preţul de cost planificat cu 1 leu pe hantru ; lor din epoca l-a este folosit din
•:¦ vom depăşi planul anual de lucrări cu 852 lTantri. plin şi de către colectiviştii din
satul Hâşdat. Pină acum, ei au
La mina Uricani, producţia riş sau in faza de atacare nouă- In abatajul echipei 208 Ca urmare a muncii desfăşu şi atelajele. Prin efectuarea insăminţat .suprafaţa de 10 ha.
creşte continuu. Anul trecut, mi Lucrul in abataje este in aşa rate de Comitetul executiv al unor lucrări de interes obştesc, cu ovăz, urmînd ca zilele aces
nerii de aici şi-au depăşit planul fel organizat (la sector există Citeua semnale şi colivia se nuieşte este tinărul. comunist Ra Sfatului popular comunal Bur- s-au făcut economii de 13.680 tea să termine de insăminţat o-
cu 3.897 tone de cărbune, iar în un grafic special cunoscut de juc şi de deputaţi, s-au obţinut lei. văzul şi borceagul.
acest an, au extras deja peste toţi brigadierii şi tehnicienii), avintă in adincuri. Lumina lăm du Crăciunescu, şef de schimb, o serie de succese în îndeplini
7-300 tone de cărbune cocsifica- incit atunci cînd un abataj trece rea sarcinilor. Astfel, pină in Totodată, pină in ziua respec Fruntaşi în muncă sint colecti
bîl peste plan. întreaga canti din faza de plin cărbune, la pilor se profilează pe pereţii u- unui dintre minerii fruntaşi ai ziua de 11 martie, a fost înca tivă, s-au terminat complect în- viştii Nagv Alexandru, Nicolae
tate de cărbune extrasă acum la scoaterea spiţurilor, altul se a- sămînţările din epoca I. Lupu, Galfi Alexandru şi alţii.
Uricani este de bună calitate. flă in plin, iar în producţia sec mezi ai puţului. Deodată, coli l. M. Teliuc- sată in întregime contribuţia vo
Procentul de cenuşă in cărbune torului, nu se simte nici o in luntară din acest an. De aseme EMIL FURDUI IOAN COSEI
este cu 1,5—2,4 la sută sub nor fluenţă negativă. Bineînţeles că via e inundată de lumină: am II întrebăm : nea, s-a efectuat în întregime preşedintele Comitetului execu corespondent
ma admisă. întregul „secret“ în o asemenea muncă trebuie să fie ajuns pe rampa inferioară, la o- contribuţia in muncă cu braţele
munca minerilor de la Uricani ritmic asigurată de transport, în — Tovarăşe Crăciunescu, cum tiv al Sfatului popular comu
constă in eşalonarea judicioasă abataje să se obţină viteze de rizoniul 180 rn. procedaţi pentru a extrage nu
Ne îndreptăm către abatajul mai minereu de bună calitate ? nal Burjuc
a lucrărilor de abataj, intr-o or avansare mari, să existe o uni in care lucrează echipa 208. — Alegem. Acolo unde putem, O zi ţtrtţuieşit mult
O galerie bine întreţinută, cite- puşcăm sterilul separat. In ulti
ganizare bună a muncii la toate formitate în munca fiecărei bri mele două luni, n-am dat decit
va trepte pe un suitor şi gata.
locurile. găzi. Şi acest lucru se face în Front de lucru larg, o grămadă două vagonete de rebut. Şi a-
mare de minereu, din care 3 oa ceasia nu in schimbi/l nostru...
Despre experienţa colectivului toate abatajele minei noastre. meni încarcă de zor, cu grijă. De la începerea muncilor a- brigada a l-a, condusă de Juja înţeleagă că e spre binele lor
Toate brigăzile Din cînd în cinci, cite unul din Echipa aceasta fruntaşă a con
de la Uricani, ——¦ tre ei aruncă intr-un anume loc tribuit din plin la cele trei pro gricole de primăvară se scur Haida. Aceasta nu era insă să iasă la cimp.
cite o bucată de steril. Un per cente cu cit s-a imbunălăţit ca-
tov. ing. Iosit ......... — minei şi-au de seseră cinci zile. Un timp des mulţumită de ceea ce făcuse. In vremea aceasta, Ungă cei
forator susţinut dc n coloană te lilalea minereului de la Teliuc
Peşitz, şeful mi Din e x p e r ie n ţ a păşit sarcinile de tul de scurt in cadrul unei Peste ogoarele lor, începuse doi brigadieri sosiră Dragomir
nei, a relatat ur colectivelor plan, în abata lescopică, muşcă nesăţios din in luna martie- campanii agricole. Cînd însă să plutească praful stirnit de Haida, preşedintele şi loan
mătoarele unui fruntaşe je, la tăiere; ran
corespondent al damentul me masivul de siderită. Cel ce-l tăi N. V fiecare ceas e folosit din plin, un vint uscat. Ogoarele de Ocoş.
-=JSS-: cînd oamenii işi încordează toamnă prindeau scoarţă tot — Auzi ioane, ce spune Ju
ziarului nos- __________ diu este de peste puterile şi lucrează organizat, mai groasă. Era limpede că ja ? Cică-i nevoie să ieşim şi
tru : ——' 5,170 tone pe într-o zi se pot face lucrări cit vremea cerea ca lucrările să miine la lucru în cimp. Tu ce
„Mina noastră produce căr post, iar pe mină cu peste 1,375 în două, trei zile. fie făcute şi mai repede. părere ai ?
bune cocsificabil. Minerii işi dau tone pe post. Că este aşa, ne-o dovedesc Pe Juja Haida o bâte a un — înţeleaptă gînăire, răs
seama de importanţa muncii lor Problema rtr. 1 care stă acum realizările dobinăite de către gind. Porni de-a curmezişul punse loan Ocoş. Eu zic să nu
şi mai ales de faptul că trebuie în atenţie, este calitatea cărbu colectiviştii din Sintandrei. tarlalelor, spre parcelele bri mai stăm nici o clipă. Haideţi
să asigure cocsarilor nu numai nelui extras- In această direcţie Muncind cu sirguinţă din zori găzii vecine. chiar acum să vorbim cu oa
cărbune tot mai mult, dar şi de noi am obţinut o seamă de rea şi pînă-n seară, în numai cl- — Măi lulius, se adresa ea menii.
mai bună calitate. Directivele lizări. Şi aici trebuie să arăt că teva zile, ei au boronit o ma brigadierului de la a n - a : voi -k
partidului cu privire la criteriile singurul „secret“ este tot mun re parte din semănăturile şi cum staţi cu însămînţările ? De cum s-au ivit zorile, Juja
întrecerii socialiste in intimpina- ca atentă de zi cu zi. In abata ogoarele de toamnă şi au în- — Binişor, răspunse lulius Haida şi lulius Dugaci au por
rea aniversării a 40 de ani de la jele minei noastre, între mineri, sâimînţat orzul, butaşii de sfe Dugaci. încă vreo citeva ture nit spre gospodărie. Ziua se
înfiinţarea Partidului Comunist s-a creat o puternică opinie de clă de zahăr şi floarea-soare- şi facem 6 hectare pe ziua de anunţa senină şi călduroasă.
din Rominia, au fost primite de masă pentru alegerea şistului lui pe întreaga suprafaţă pla — E încă prea de diminea
întregul nostru colectiv cu vie vizibil, pentru puşcairea în can nificată. intre timp, tractoriş ţă, zise lulius Dugaci, cînd se
însufleţire, fapt care se oglin tităţi strict necesare. In acest tii de la S.M.T. Orăştie au Din carnetul apropiară de acareturile co (
pregătit terenul pentru însă lectivei. Nu cred să fi venit
deşte, în cele peste 2.600 tone fel, noi dăm cărbune acum cu minţarea cartofilor şi, in par DE REPORTER
de cărbune cocsificabil date pes 1,8—2,4 la sută mai puţină ce te, a porumbului. cineva.
te plan în luna martie, în scă nuşă decît este admis. Trebuie Intrind în curtea largă a
derea procentului de cenuşă în să evidenţiez munca de calitate Este adevărat că şi in cam gospodăriei, cei doi brigadieri \
cărbune cu circa 2,4 la sută. a brigăzilor conduse de Benia- paniile agricole trecute, colec azi. Am mai sta noi, clar întîlniră pe paznic şi-l între- .
tiviştii au lucrat cu mult spor. bară dacă a venit careva din r
De ce putem extrage zilnic min Şiklodv, Vasile Hriţcan, Dar, în primăvara aceasta, a- s-a.ntunecat de-a binelea. O colectiviştii care se angajase- ?
tot mai mult cărbune peste plan? Gheorghe Uliu, de la sectorul II. vintul lor în muncă pare ne să continuăm luni.
Realizările obţinute pină a- obişnuit. Ei se întrec în mun ră că vor lucra şi duminică. L
Răspunsul este simplu şi bine că, se străduiesc să găsească — Tocmai luni ? întrebă — Să fiţi sănătoşi, fraţilor, (
cunoscut fiecărui muncitor, teh cum în domeniul îmbunătăţirii mijloace care să le facă mun
nician sau inginer m iner: eşa calităţii cărbunelui, deşi bune, ca mai spornică. Astfel, cînd Juja Haida cu multă mirare le spuse paznicul. Cred că au L
membrii brigăzii a doua au in glas ? şi făcut alături de semăna- ?
văzut că în brigada întiia a-
lonarea lucrărilor de abataj în nu ne mulţumesc. O bună parte limentarea semănătorilor cu — D-apăi cină. Doar n-oi fi tori, citeva ture de-a lungul <
seminţe se face din mers, au vrînd să lucrăm şi miine, du tarlalelor. Petru Morar, Mihai )
aşa fel încît să se asigure rit din vagonete intră în mină cu făcut şi ei la fel. La rîndul minica. Trebuie să ne mai o- Huieţ, loan Ocoş, Adam Va- ^
şist lipit pe fundul lor, vagone- lor, cei din brigada întiia, cînd
mic depăşirea sarcinilor de plan. tele nu se încarcă la capacita au constatat că membrii bri dihnim oleacă... siu, Petru Bă'da, au venit cil
Mai concret, voi relata situaţia te deplină. Măsurile luate de găzii a doua au redus pauza
de prim cu o jumătate de oră, — Eu mă gîndesc că-i ne noaptea-n cap. Nici n-am iz
au hotărlt să reducă timpul voie să ieşim şi miine la se butit să-i văd bine pe toţi.
actuală la sectorul II, sector ca curind pentru ca încărcarea va- de repaus cu trei sferturi de mănat, dacă vremea îngăduie. Paznicul sporovăia înainte.
oră. intrecîndu-se In muncă
re şi-a depăşit planul pe mar gonetelor să fie corespunzătoa unii cu alţii, colectiviştii au Cel puţin pină la amiază. Cine Dar n-avea cine să-l mai as
reuşit să însăminţeze pină
tie cu peste 1.400 tone de căr re, (dispozitivul de curăţire a simbătă seara (11 martie), ştie dacă in toate zilele lu culte. Cei doi brigadieri erau
bune. vagonetelor este în curs dc crătoare ce urmează vom a- de-acum departe. Porniseră
In sector funcţionează 9 aba montare la culbutor), ne vor vea timp bun, aşa cum dorim. spre tarlalele colectivei unde
conduce la eliminarea grabnică — Da. Ai dreptate. Vezi, in munca începută ca în orice
taje din care 8 pe stratul 3, a acestor lipsuri. Vom da de a- să, că nu-î poţi obliga pe oa zi obişnuită, se desfăşura cu
strat care prezintă frecvente la cum înainte pentru cocsa-ri căr meni să iasă duminică la avint nestăvilit.
minări, deci este greu de ex bune tot mai mult şi mai bun. cimp. E doar zi de odihnă, in ziua aceea, ei au însă-
ploatat atit cantitativ cit şi ca Ii asigurăm de sprijinul nostru Montatorul Nicolae Vasile de la sectorul cazane tubale al ce-or să ne spună ? mînţat peste 12 ha. cu ovăz
Atelierelor R.M.R.. Simeria. işi depăşeşte norma de producţie
litativ. Din cele 9 abataje, 5 a- activ pentru ca într-ndevăr, suc cu 15-20 la sută. bucrind cu multă atenţie, el dă produse ds cite 10—12 ha. de fiecare bri — Păi nici nu-i obligăm. Le şi borceag.
bună calitate.
bataje se află in plin cărbune, cesul lor să înceapă de la noi, gadă. In frunte se menţinea explicăm situaţia, ii facem să V. P1TAN
restul scoţînd spiţurile la cope- din abataje“. ¦ VW- ¦