Page 62 - 1961-03

pag. 2
DE PE ÎNTINSUL
REGIUNI
Succese de seamă
la uzina „Victoria“ Călan
C a l i t a t e şi i n d i c i î n a l ţ i te se află echipele conduse de men, cubilcui nr. 4 de la tur-
de utHisare
însufleţiţi de Directivele C.C.
a.1 P.M.R. cu privire la crite­
riile principale ale întrecerii
socialiste în cinstea aniversării
a :40 de ani de ia înfiinţarea
Partidului Comunist din Romî-
nia, furnaliştii de la Uzina „Vic­
toria“ Călan obţin rezultate tot
mai bune în lupta pentru o ca­
litate superioară a. fontei. Ei
au realizat în primele 14 zile.
ale lunii martie, o reducere a
procentului de declasate de la
3,5 la sută, Ia 2,84 la sută.
Cea mai bună calitate a fon­
tei a obţinut-o brigada a 3-a
de la furnalul nr. 1 , în frunte
cu prim-furnalistul Ioan Stă-
nilc-iu, cauperistul Farago Fran.
cisc şi maistrul Dumitru Cre-
ţu, care a asigurat o dozare
corectă a încărcăturii şi încăr­
carea ritmică a furnalului.
îmbunătăţirea calităţii fon­
tei s-a făcut concomitent cu
îmbunătăţirea indicelui de uti­
lizare a volumului util. In a-
ceastă perioadă, furnaliştii de
Ia ambele furnale au dat peste
plan miai mult de 200 tone
fontă.
NICOLAE PILLY
tehnician
C an titâfi însemna fe
de p/ese fu m ate
Turnătorii uzinei „Victoria“
Călan continuă cu elan sporit
întrecerea pentru a da peste
"plan cantităţi tot mai mari de
piese turnate, de bună calitate.
La sortimentul radiatoare,
intre 1 şi 14 martie, s-au dat
cu 44,6 la sută mai multe pro­
duse turnate faţă de plan, re-
ducindu-se rebutul cu peste 1,5
la sută faţă de admis.
In fruntea întrecerii socialis­
(J)f!n ~m -lsm il -cilia
Dezvoltăm sectorul legumicol
Cultivarea legumelor este
una din preocupările de sea­
mă ale colectiviştilor din Lă-
puşnic. Aceasta, pentru fap­
tul că în fiecare an, din vîn-
sarea legumelor, am obţinut
importante venituri şi am
asigurat în acelaşi timp a-
provizionarea oamenilor mun­
cii de la oraşe cu legume în
sortiment variat, atît prin
unităţile O.A.D.L.F. cit şi pe
piaţa neorganizată.
In planul de producţie pe
1961, ne-am prevăzut să în-
sâmînţăm un hectar cu roşii
timpurii, 8 ha. cu varză de
vară, un hectar cu castra­
veţi, 8 ha. ou ardei graşi, 2
ha. cu vinete, 7 ha. cu arăei-
gogoşari, 1,75 ha. cu ardei
lungi şi 0,25 ha. cu ardei
Vom spori şeptelul
Pe lingă însufleţirea cu
care colectiviştii din Veţcl
participă la lucrările din
campania agricolă de primă­
vară, ei se preocupă intens
de sporirea şeptelului gospo­
dăriei. In adunarea generală
a organizaţiei de partid din
ianuarie, s-a luat hotărîrsa
de a fi pusă în discuţia co­
lectiviştilor problema procu­
rării de animale, folosind în
acest scop împrumuturile a-
Muncesc de zor
Pină In ziua de 14 martie,
cclectiviştii din satul Bacea
au arat cu tractorul şi cu
atelajele proprii 40 ha. teren
destinat culturilor de primă­
vară, au tnsâminţat 7 ha. cu
ovăz şi 3 ha. cu borceag. In
aceste zile, se va trece la
Ivsăminţarea cartofilor şi a
sfeclei furajere pe o supra­
faţă de 30 ha.
Paralel cu lucrările din
i cimp, o altă echipă de co-
ţ lectivişti continuă construc-
ţ, ţiile începute încă din tim-
\ pul iernii. După un plan de
\ construcţii, bine chibzuit, co~
ţ lectivişlii din Bacea vor ter-
, mina in acest an şi vor da în
\ folosinţă mai multe con-
\ strucţii gospodăreşti. Astfel,
pe terenul unde în anul tre­
cut s-a ridicat un grajd pen­
tru 75 -vite mari şi o remiză
comuniştii Alexandru Lixăndroi
şi Gheorghe Vucsta.
Planul la sortimentul artico-
le sanitare a fost depăşit, în
aceeaşi perioadă, cu 41,1 la su-
tă. Cele mai bune rezultate le-a
obţinut echipa tovarăşului Iu-
lian Sîrbu.
Şi la sortimentul tuburi de
scurgere s-.au înregistrat rezul­
tate de seamă. Aici, planul la
producţia turnată a fost depă­
şit cu 25 la sută, în frunte si-
tuîndu-se echipele conduse de
tovarăşii Mavruşca Franeisc şi
Wicciae Dumitreapa.
î. CRAŞCA
şef de echipă
Resultate montaj
Antrenaţi în întrecerea so­
cialistă, muncitorii şi tehnicie­
nii atelierului montaj, au obţi­
nut, la rîndul lor, rezultate im­
portante.
La prelucrarea cazanelor de
încălzire centrală, planul a fost
depăşit cu peste 15 la sută, în
fruntea întrecerii situîndu-se e-
chipa condusă de comunistul
Alexandru Chişiu, cu o depăşi-
re de 16,5 la sută.
La pregătirea pieselor sâni
tare pentru construcţiile de lo­
cuinţe, planul a fost depăşit cu
5 la sută.
Muncitorii de la confecţiona­
rea cazanelor de băi şi-au de­
păşit planul cu 3 la sută, cele
mai bune rezultate obţinîndu-
le tovarăşul Romulus Meţoaş.
ERDEl LADISLAU
maistru
Angajam ente realizate
înainte de termen
Colectivul atelierului de me­
canică, a reparat vagoanele
C.F.U. cu 2 zile înainte de ter-
iuţi. 5 ha. teren le vom fo­
losi pentru dublarea cultu­
rii de castraveţi. In acest
scop, începînd cu data de
26 februarie, s-au făcut în-
sămînţări în răsadniţe pe o
suprafaţă de 550 m.p. Opar­
te din cele 500 tone îngrăşă­
minte naturale care s-au
transportat pe cimp, au fost
împrăştiate pe cele 28 ha.
destinate culturii legumelor,
iar în aceste zile, arăturile
şi grăpatul vor fi terminate.
La lucrările de grădinărit
se evidenţiază colectiviştii
Anăranic Luncan, Petru Brîn-
ăuşa, Ionel Ghiara şi Vagner
Gustav, maistru grădinar.
ALEXANDRU MîHĂILĂ
contabil G.A.C „Octombrie
Roşu“ Lăpuşnic
cordate de stat. Astfel, ur­
mează ca în acest an să mai
fie cumpărate încă 12 vaci
de lapte şi 15 juninci. Pen­
tru adăpostirea lor se va
construi un grajd, se va con­
strui de asemenea, o mater­
nitate pentru scroafe, o re­
miză pentru 30 atelaje şi un
coteţ pentru l.ooo de găini.
IOAN BALiNT
secretarul organizaţiei de
partid G.A.C. „Unirea“ Vefel
pentru 40 atelaje, în prezent
se lucrează la fundaţia unui
atelier de rotărie şi fierărie,
după care urmează construi­
rea unui pătul pentru po­
rumb cu o capacitate de
100.000 leg. şi o magazie de
cereale.
In cimp muncesc cu mult
spor colectiviştii Nicolae {
Vlad, Cornel Costea, Zenove
Hărăguş, Octavta Vlaicu,
Viorica Motsln, iar la con­
strucţii Ioan Costea, Gli. L.
Crişan, Viorel Dan şi alţii. O
echipă compusă din colecti­
viştii Alexandru Lăcătuş,
Gheorghe Pătriiţ. Ludvig
Drăgoi şi alţii, a terminat
pregătirea lemnului necesar
şi l-au transportat pe locul
construcţiilor.
MARIA CISMAŞ
elevă
- '•-V V a .,.v ./ v'vj'-. -w v A a. ;
DRUMUL SOCIALISMULUI
nătorie — cu 5 zile înainte de
termen şi macaraua de 15 tone
de ia turnătorie — cu 2 zile
înainte de termen,
In afară de lucrările plăhifi-
cate, muncitorii de la mecani-
că au confecţionat 6 vagonete
pentru turnătoria veche.
La lucrările menţionate mai
sus se evidenţiază echipa de
construcţii, echipa. de la vago-
netfi condusă de tov. ioan Io-
naşcu .şi echipa de sudori, con­
dusă de tov. Danii Florea.
TRAIAN HORVATH
şef de echipă
Prin munca vo lunta ră
Brigada de bobinatoare de la
secţia electrică a obţinut suc­
cese de seamă. Astfel, ea a exe­
cutat luc-rări de bună calitate
la rebobinarea motoarelor elec­
trice de la turnătoria nouă de
lingotiere, unde a avut o de­
păşire de plan de 18 la sută.
De asemenea, această briga­
dă a muncit voluntar la izo­
larea barelor pentru rotorul de
la macaraua de şarjare, cit şi
ţa confecţionarea unei bobine
ele şoc necesară hidrocentralei
de la Streisîngeorgiu.
In aceste lucrări s-au evi­
denţiat tovarăşa Victoria Lăs-
cău, responsabila brigăzii de fe­
mei, cit şi bobinatoarele Florioa
Tuza şi Elena Sălâşan.
ALEXANDRU TUZA
electrician
O formaţie culturală
care se afirmă
Formaţia culturală a fabricii „Vidra“
din Orăştie s-a afirmat în ultimul timp
ca un colectiv artistic bine închegat,
contribuind nu numai lă formarea dra­
gostei pentru frumos a oamenilor mun­
cii. ci şi la stimularea lor în procesul
de producţie. Programele prezentate au
fost axate întotdeauna pe principalele
probleme ale producţiei. Scoţînd în evi programe cît mai variate, sînt Mircea
Pregătiri pentru al V!-leadenţă metodele bune folosite de tnun
citoarele brigăzii „8 Martie" şi brigă
zii „Păcii", de Ia secţia înnobilate
formaţia artistică a încurajat şi mai
mult colectivele de muncă de aici
Drept urmare, cele două colective şi-au
realizat planul pe luna februarie în
proporţie de 143 şi respectiv, 137 la
sută.
Alcătuită dintr-o brigadă artistică de
agitaţie, o echipă de dansuri şi un
grup de solişti, această formaţie, pe
lîngâ programele prezentate în între­
Muncind cu entuziasm
Colectivul de muncă al secto­ vagoanelor se face în raport cu cretizează in repetiţiile pe voci fabrica chimică, C. Şamu, T. dul lor, un aspect frumos.
rului C.F.F. Baru Mare, depune
eforturi sporite pentru Îmbună­
tăţirea transporturilor şi redu­
cerea cheltuielilor pe tona kilo­
metrică. In acest sens, munci­
torii se străduiesc să respecte
întocmai procesul tehnologic.
Controlul amănunţit de linie
se tace acum decadal de către
picheri, aisigurîndu-se astfel si­
guranţa circulaţiei- De fiecare
dată, vagoanele sînt însoţite de
un revizor de cale pentru a face
unele" reparaţii necesare pe tra­
seu. De asemenea, planilicarea
M wm-
Tractoristul Achim Cibu de la S.M.T. Dobra, este unul din corespondenţii activi ai
ziarului „Drumul socialismului". Despre succesele obţinute de mecanizatorii staţiunii, cit
şi despre realizările colectiviştilor din raionul Ilia, tov. Achim Cibu informează adeseori ziarul.
în foto: Tractoristul Achim Cibu arînă cu tractorul pe tarlaua gospodăriei agricole
colective din Lăpuşnic.
mmM
Unul din co­
respondenţii vo­
luntari ce infor­
mează ziarul cv
1 ştiri cele mai noi
din procesul de pro-
[- ăucţie, cit şi cu aspecte
I din viaţa culturală a Cu- ]
j pirului, este şi ascuţitorul 1
[ de scule Traían Trie de
1 la secţia sculürie a U.M. 1
j- Cugir.
j In foto : Tovarăşul Tra-
( ian Trie la locul de mun
\ °ă¦ \
li 11 S , J i f i— î
fc—/1 11— t u J i _/ \— J o— t , J t titlul de 'brigadă artistică de a-
prindere, s-a deplasat şi la mai multe
cămine culturale, gospodării agricole co­
lective şi la sanatoriul T. B. C. din
Geoagiu. Pretutindeni, artiştii amatori
au fost apreciaţi pentru programele pe
care le-au prezentat.
Printre artiştii amatori care nu şi-au
precupeţit eforturile pentru a realiza
Dan, Maria Brînduşa şi Maria Che-
lum din brigada artistică de agitaţie
şi soliştii vocali Romulus Bunea şi Ana
Vinţeler.
In viitor, activitatea cultural-artistică
de la „Vidra“ va lua o şi mai mare
dezvoltare, datorită clubului bine ame­
najat ce-a fost pus la dispoziţia ‘artiş­
tilor amatori.
ELENA IOAN
redactor responsabil la staţia
de radioficare Orăştie
nevoile reale ale fiecărei guri de
exploatare. Pe bază de grafice,
se urmăreşte zilnic consumul de
combustibil.
Drept rezultat al acestor mă­
suri, muncitorii de Ia sectorul
C.F.F. Baru Mare au reuşit să-şi
depăşească planul de producţie
la tone kilometrice cu 143,92 la
sută, reducînd in acelaşi timp
cu 0,20 la sută consumul de com­
bustibil.
IOAN DĂNESCU
şeful sectorului C.F.F.
Baru Mare
#>v
VOLUNTARI IE INFOR
Brigadă artistică
de agitaţie fruntaşă
pe raion
1ţ Brigada artistică de agitaţie
de la întreprinderea forestieră
din Orăştie, a prezentat variate
programe atît în întreprindere
cit şi în satele Văidei, Sibişel
etc.
Reprezentaţiile date, mai ales
de satiră şi umor, au contribuit
la lichidarea unor lipsuri. Din­
tre componenţii brigăzii artisti­
ce de agitaţie s-au evidenţiat
¦>
in mod deosebit tov. Irina Ta li­
ber, responsabila brigăzii, pre­
cum şi tinerele Lucia Buzduc.
Clelia Baciu şi Brigbite Kenst.
Pentiru munca depusă, i s-a daf
gitaţie fruntaşă pe raion-
- TRAIAN IACOB
inginer spre vîrful Arcanu.
concurs artistic
Vorbind despre activitatea
multilaterală care se desfăşoară
zilnic la Casa de cultură din 0-
răştie, trebuie să amintim de
pregătirile intense pe care an­
samblul operetei „Ana Lugoja-
na“, şi cel al formaţiei populare
„Lele de la Orăştie“, le fac in
vederea celui de-al 6-lea con­ L- Poenaru, colectivistă, M. Cor­
curs artistic. Pregătirile se con­ cea şi Z. Paulina muncitoare la
şi de ansamblu ale corului şi or­
chestrei dirijate de profesorul
Ion Popa, prin închegarea unui
ansamblu de dansatori pregătiţi
de tovarăşa Maria Barbu, prin
complectarea decorurilor etc-
De asemenea, sub conducerea
tovarăşei Cornelia Secirea, in­
terpreţii prozei îşi perfecţionea­
ză măiestria. Un cuvînt bun a-
vem de spus şi pentru ansam­
blul de muzică populară „Lele
I de la Orăştie“ care, in specta­
d e s e r v ir e a'/\yVV'\/V\/>A'\A/N
8 --,
"C 'y ;
Nr. »937
BQÄZxauara
Mereu la datorie
Dintr-o cabană a sectoru­ şi pe mine să mînulesc „stih- \
lui forestier Clmpul lui Neag lu". Ce zici Ioane, mă în­
(oraşul Petroşani), lumina veţi ?
unei lămpi străbate prin uşa — Ba bine că nu — îi răs­
întredeschisă. Era dimineaţă. punse muncitorul Vladislav
Măriuţa, bucătăreasa secto­ Ioan, care tocmai se pregă­
rului, tocmai se reîntorcea tea să doboare încă un fag.
din camera ei, cină o voce o Cu „stihlu“ se lucrează mai
făcu să se oprească. bine, mai repede şi fără os­
— Afurisită vreme. Plouă teneală. II vezi pe Trifon ?
într-una... Lucrează cu maşina mai bi­
Măriuţa recunoscu vo-cea ne de 5 ani şi ciştigă lunar
lui baci-Culiţă, peste 1.200
aşa cum îi lei. Cu fie­
spun toţi mun­
citorii lui Ni- mmpomfimui răstrăul ăsta
dă de 6 ori pe )
colae Roba, şeful brigăzii cit dă un altul ce mînuieşte
complexe de forestieri. un ferestrău obişnuit. )
— Urită foc — ii răspun­ Timpul s-a scurs repede, ţ
se Măriuţa, contlnuîndu-şi pe neobservate. Doar stivele {
drumul. Vremea asta îi îm­ cu lemnele de foc, buştenii,
piedică In muncă pe lucră­ şi celelalte materiale de con­
torii din pădure. strucţie, au rămas mărturie
Bucătăreasa nu se miră de a hărniciei acestei brigăzi.
( loc cină, peste un sfert de Ziua de muncă ss sfirşise.
oră, auzi paşi grei indepăr- Cu toate că muncitorii av i
tindu-se de cabană. Puţin avut de înttmpinat capricii­
după aceea, totul in jur se le vremii, brigada, lui baci
trezi la viaţă. începu o nouă Culiţâ a dat peste planul si­
zi de muncă. lei cu 21,5 la sută mai mult )
if lemn de construcţie ăecît a- }
Trifcm Furdui ajunse pri­ vea în plan. )
mul în parchet. Privi în jur *s
şi alese un fag semeţ. Făcu
pregătirile pentru ăoborîre. Aplecat peste o masă din
cabană, înconjurat de mem­
Curînă, glasul fierăstrăului brii brigăzii, baci. Culiţă fă­
mecanic se uni. cu glasurile cea o socoteală.
metalice ale altor fierăstraie, — Dacă merge tot aşa —
cu cele înfundate ale topoa­ se adresă el celor din jur —
relor şi ţapinelor, străbătînă la plată nu ia nici unul mai
prin pîcla deasă a dimineţii puţin de 1.200 lei...
Ochii celor 45 de muncitori,
— Auzi ce fain cintă „sti- forestieri adunaţi în jurul
hlu“ — spuse Petru Mârşav, şefului de brigadă, păreau a
către alt ţapinar din apro­ spune: „Mai încape îndo­
piere. Tare mi-e drag să-l ială ?“.
ascult. Baci Culiţâ, mi-a pro­ T1TUS CORNEA
mis că-l va pune pe Vla- profesor la şcoala
ăislav ionică să mă înveţe din Cîmpul lui Neag *
Condifii despitalizare
tot mai bune
colele prezentate, şi-a cîştigat Din iniţiativa organizaţiei de bază
un binemeritat prestigiu. An­ P.M.R. a Spitalului unificat din Haţeg
samblul şi soliştii formaţiei, şi cu sprijinul secţiei de sănătate şi
pregătesc bucăţi ca : „Nu gîndi prevederi sociale a Statului popular
bade că-mi pasă“, „Mureş pe raional, s-au luat măsuri pentru ame­
marginea ta“, „Hai flăcăi din najarea policlinicii din Haţeg.
multe sate“ şi altele.
Pînă în prezent, interiorul aceste!
In legătură cu aceasta, amin­ policlinici a fost complect reamenajat
tim numele cîtorva solişti c a : La policlinică s-a creat un birou de
informaţii, care funcţionează în con­
diţii corespunzătoare. Cabinetele apar-
ţinătoare policlinicii au primit la rin-
Sirbu şi alţii. Prin hotărîrea şi La lucrările de amenajare a policli­
stăruinţa întregului colectiv al nicii şi-au adus contribuţia şi salaria­
Casei raionale de cultură, cre­ ţii Spitalului unificat din Haţeg, prin­
dem că în curînd se va putea tre care Vass Pavel, Ioan Brad şi Sa-
realiza un spectacol de presti­ veta Udroni care, prin munca lor, au
giu. realizat o economie de 3.500 lei.
IOAN ILIESCU CONSTANŢA BUGNER
profesor soră medicală
oO aw f/ie* î/Am b7 u n ă tJă ţityă
Minerii de la secţia Haneş Fica deservesc pe cumpără­
a întreprinderii miniere „Gh. tori, ajungi la concluzia că
Doja“-Z!atna, aii la dispozi­ sint încă departe de nivelul
ţie un magazin alimentar de salariaţilor de tip nou din co­
toată frumuseţea. Ţi-e mai merţul nostru socialist. Mai
mare dragul să-l priveşti pe ales Aurelia Fica, cu mîinile
dinafară. ei pline de marmeladă ori de L
Aspectul se schimbă în mo­ brînză, serveşte fără să-i >
mentul eînd, intrlnd în maga­ pese, zahăr cubic, sau alte a-
zin, dai cu ochii limente. A'laga- <
de gestionarul NO TA zinul cu pricina ^
Savu Fica şi nu are apoi ^
de vînzătoarea nici bîrtie sau ?
Aurelia Fica, soţia gestio­
narului. pungi pentru ambalaj. ^
Soţii Fica, puşi să deser­ Dacă la cele arătate pînă ţ
vească aşa cum trebuie cerin­
acum mai adăugăm şi faptul <
că in magazinul alimentar din v
ţele cumpărătorilor, au insă Haneş se consumă, în toată vo- S
lacune mari, supărătoare, in
muncă- Cel mai grav e fap­ ia, băuturi spirtoase (contrar ^
tul că, prin comportarea şi
atitudinea lor sfidează cumpă­ instrucţiunilor în vigoare), '
rătorii. Cerinţele elementare
ale igienei nu le respectă. Ha­ tabloul din interior este corn- 2
latele lor, de pildă, sînt mur­
dare, desgustătoare chiar.
Urmărind telul cum soţii pleet. Dar acestui fel de de- ^
servire, care nu tace cincte. S
comerţului nostru, trebuie să >
i se pună capăt. 5
M. NICOLAE <
miner '