Page 64 - 1961-03
P. 64
tvai? 4 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 1937
tsmoBBsasmssaBamii t
x üJJirrteiß uiiXxneX& •ultim ate stint La o s » Infrîngerile suferite de rebeli
provoacă îngrijorare la Casa Albă
PNOM PENII 16 (Agerpres). glez „Tfie Guardian“ scrie că
„Este necesară convocarea ur rebelii l-au trimis pe Fumi No-
gentă a unei conferinţe a 14 sta savan la Pnoh Penh, deoarece ei
te pentru rezolvarea problemei au suferit o înfrîngeire serioasă
laoţiene“, a declarat la 15 mar i'n regiunea nodului rutier Sala
tie ziariştilor primul minis Fukun şi „După cum se pare“
tru al guvernului legal la unităţile Patet Lao şi trupele gu
Acţiunile colonialiştilor în Angola A. A. Gromîko a cerut oţian, prinţul Suvanna Fum- vernamentale ciştigă războiul
primefduiesc pacea şi securitatea convocarea unei şedinţe plenare ma, după cea de-a doua in- civil. O părere asemănătoare a
tilnire cu reprezentantul rebeli foăt exprimată şi de Charles
lor laoţieni. In declaraţia remi Smith, corespondentul agenţiei
să presei de reprezentantul re United Press International.
în în tr e a g a lu m e a Adunării Generale a O.N.U. belilor, Ngon Sananikone, se Intr-un articol publicat în
recunoaşte eşecul misiunii cu „New York Herald Tribune“,
- Şedinţa Consiliului de Securitate din 15 martie - NEW YORK 16 (Agerpres). măreşte şi mai mult primejdia care a fost însărcinat- In decla Joseph Alsop scrie că paralel cu
TASS transmite: La 15 mar pentru independenţa şi integri raţie se spune că în cursul ce desfăşurarea unor manevre po
NEW YORK 16 (Agerpres). - La Declaraţiile făcute aici, in Consiliu, uizaţia Naţiunilor Unite vor lua cu tie A. A. Gromîko, ministrul A- tatea teritorială a acestei ţări. lor două întllniri cu Suvanna litice se pregăteşte în secret ex
15 martie Consiliul de Securitate al de către reprezentantul colonialiştilor vîntul reprezentanţii statului indepen facerilor Externe al U.R.S.S., tinderea intervenţiei armate a-
şeful delegaţiei sovietice la cea In legătură cu cele menţio Fumma „nu s-a realizat nici un
nate delegaţia Uniunii Sovieti acord”.
O.N.U. a examinat în continuare pro portughezi, a spus în continuare V. A. dent Angola, iar din colonialismul cie-a XV-a sesiune a Adunării ce, consideră necesar să se reia După cum se ştie, în cursul mericane împotriva Laosului. El
blema situaţiei din colonia portugheză Zorin, nu merită de fapt nici un răs portughez vor mai rămîne doar a- Generale a O.N.U. a adresat o imediat discutarea problemei cu ultimelor cîtova zile rebelii şi-au scrie că „cel mai important e-
Angola, inclusă pe ordinea de zi la puns, Totuşi, ele prezintă un anumit mintirj grele şi triste — pagina cea scrisoare preşedintelui celei privire la situaţia din Republica trimis delegaţi la Pnoh Penh pen veniment al ultimei săptămîni
propunerea Liberiei. interes în sensul că reprezentantul mai întunecată şi cea mai sinistră din de-a XV-a sesiuni a Adunării Congo în şedinţele plenare ale tru a se întîlni cu Suvanna Fum „a avut loc la 9 martie, cind
portughez s-a autodemascat în între întreaga istorie a poporului din An Generale, Boland. Adunării Generale. ma- In ţaţa primejdiei de a fi în- a tost convocată de către preşe-
In şedinţa din (5 martie primul a gime ca un colonialist obtuz, închistat gola. frînţi în luptele care au loc în dintele Kennedy o adunare în
luat cuvîntul delegatul Ceylonului care din secolul al XVII-lea, care nu este „Pe ordinea de zi a celei Delegaţia sovietică speră că prezent în Laos, rebelii au re spatele uşilor închise. La con
a citat numeroase fapte de încălcare in stare să înţeleagă nici astăzi că După scurtele declaraţii ale repre de-a XV-a sesiuni a Adunării dvs„ d-Ie preşdinte, veţi convo curs la manevre diplomatice cu sfătuire, care a durat mai multe
de către colonialiştii portughezi a ce trăieşte la jumătatea secolului al XX- zentanţilor Liberiei şi Turciei, preşe Generale, se arată în scrisoare, ca în acest scop pînă la sfîrşi* speranţa de a provoca sciziune ore, au participat personalităţi
lor nrri elementare drepturi ale popu lea, şi este extrem de surprins că mem dintele şedinţei pune la vot proiectul figurează problema cu privire tul săptămînii în curs, o şedin în rindul torţelor patriotice. Re- de frunte din Ministerul de Răz
laţiei băştinaşe a Angolei. Declarăm brii Consiliului de Securitate nu recu de rezoluţie al celor trei ţări cu pri la situaţia din. Republica Con ţă plenară a Adunării Generale. ferindu-se la aceasta ziarul en- boi şi comandamentul armatei
în mod categoric, a spus reprezentan nosc pe „binefăcătorii“ sistemului co vire la Angola. Pentru proiectul de go. Dar, în decursul unei pe americane. Alsop subliniază că
tul Ceylonului, că Angola nu este o lonial portughez, nu preţuiesc „bine rezoluţie au votat delegaţiile Ceylonu rioade îndelungate această pro S u fu n n -ning: Am obţinut succese dacă convorbirile dintre repre
provincie a Portugaliei şi că portughe le" pe care de 500 de ani il fac me lui, Liberiei. R.A.U., Uniunii Sovietice, blemă nu a fost discutată de zentanţii rebelilor şi Suvanna
zii ţin această ţară în stare de subor precum şi Statele Unite. Adunarea Generală. pentru că ne bucurăm de sprijinul Fumma nu vor da rezultatele aş
donare numai cu ajutorul armelor. reu autorităţile portugheze populaţiei teptate de S.U.A., „Programul
.africane din Angola, şi, mai mult de. Deoarece reprezentanţii Angliei, Intre timp situaţia din Re întregului popor aprobat de conferinţa de la Ca
Delegatul Ceylonului a cerut Con cît atît, critică şi condamnă această Franţei, Ecuadorului, statului Chile şi publica Congo se înrăutăţeşte sa Albă va căpăta o semnifica
siliului de Securitate să adopte pro „sacră" stare de lucruri pe care gu cîankaişistul s-au abţinut de la vot, sistematic, ca urmare a agre HANOI 16 (Agerpres). — A- ţările iubitoare de pace". ţie urgentă“
iectul de rezoluţie al Liberiei, Ceylo vernul portughez ar vrea s-o menţi proiectul de rezoluţie a fost respins. siunii dezlănţuite împotriva a- genţia Vietnameză de Informa
nului şi R.A.U. în care se propune nă încă sute de ani în Africa. După discursul incoerent al portughe cestui stat. Rezoluţiile Consi ţii anunţă că prinţul Sutanu- Participanţii la miting au a- Ziarul „New York Times“
Portugaliei să aplice faţă de Angola zului, care a repetat basmele despre liului de Securitate, adoptate in vong a luat cuvîntul la 15 mar doptat o rezoluţie şi mesaje că
hofărîrile celei de-a 15-a sesiuni a A- Este cît se poate de clar, a spus în „idealurile veşnicei frăţii între oa legătură cu situaţia din Congo tre Consiliul de solidaritate al
dunării Generale privind acordarea in continuare delegatul sovietic, că co meni" ale colonialiştilor din Angola, sînt ignorate şi nu se îndepli
dependenţei popoarelor coloniale şi care lonialişti portughezi se mai menţin şedinţa Consiliului de Securitate s-a nesc. In ultimul timp se între
prind încercări de a dezmem
prevede constituirea unui comitet me deocamdată în Africa şi Asia, pentru încheiat. bra Republica Congo ceea ce tie la marele miting din oraşul ţărilor Asiei şi Africii şi către scria miercuri că S.U.A. şi alte
nit să studieze situaţia din această co că primesc atît sprijin moral cît şi Sam Neua, organizat cu prile copreşedinţii conferinţei de la ţări din Asia de sud-est „exa*
lonie portugheză. material din partea aliaţilor lor mai Momeala cu dogari jul Zilei de solidaritate a po Geneva din 1954. minează de urgenţă" problema
Delegaţii Angliei, Ecuadorului, sta puternici din blocul N.A.T.O. Astfel, nu are efecful sconfa*... poarelor Asiei şi Africii cu po sporirii ajutorului militar acor
aici avem de-a face cu o vădită aco porul laoţian. In după-amiaza zilei de 15 dat rebelilor. Ziarul arată că
tului Chile şi Turciei, au declarat că perire reciprocă a colonialiştilor. Dar NEW YORK 16 (Agerpres). mult optimism. Latino-america. martie delegaţii ale diîeritelor problema ajutorului militar acor-
nu vor vota pentru proiectul de rezo cu cit autorităţile portugheze din An nii scrie ,,New York Post“, slnt Lupta poporului laoţian, a naţionalităţi din provincia Sam dat rebelilor urma să fie discu
luţie prezentat de Ceylon, Liberia şi gola şi din celelalte colonii se vor Comentînd promisiunea guver „dezamăgiţi“ de programul gu declarat prinţul Sutanuvong, Neua 1-au vizitat pe prinţul tată la conferinţa S.E.A.T.O.
R. A.U. încăpăţîna şi vor săvîrşi mai multe a- nului american de a acorda ţă vernului S.U.A „In cursul con preşedintele C.C. al partidului Suvanuvong. In numele locui care va avea loc peste două săp-
frocităţi, ei vor fi izgoniţi cu şi mai rilor latino-americane un aju vorbirilor neoficiale personali Neo Lao Haksat, se va inten torilor din aceste raioane ei tămîni, dar succesele forţelor
Luînd din nou cuvîntul. delegatul multă forţă din Africa. tor In valoare de 500 milioane tăţi argentiniene sus puse Îşi sifica fără îndoială şi se va în şi-au exprimat hotărîrea fermă patriotice a făcut necesară o e-
Ceylonului s-a referit la afirmaţiile u- dolari pentru lichidarea „barie exprimă dezamăgirea“ arată co cheia cu victoria deplină, cu de a se uni în jurul guvernului xaminare mai grabnică a ches
nor membri ai Consiliului de Securi Declarăm — a spus V. A. Zorin — relor sociale“, presa Statelor respondentul din Buenos Aires toate că duşmanii poporului legal condus de prinţul Suvan tiunii”.
tate şi anume că situaţia din Angola că sprijinim întrutotul lupta dreaptă a Unite subliniază că scopul prin ai agenţiei Associated Press. laoţian pun la cale planuri per na Fumma şi şi-au exprimat în
nu ar reprezenta o primejdie pentru poporului din Angola împotriva colo cipal al acestei promisiuni este fide şi ridică în calea acestei crederea în conducerea C.C. al
pace. In această ţară, a arătat el, se să contracareze influenta colo Corespondentul din Mexico ai
pot repeta evenimentele tragice ca a- nialiştilor portughezi şi condamnăm cu sală a revoluţiei oubane in Ame- ziarului „New York Herald Tri. lupte noi greutăţi şi piedici. partidului Neo Lao Haksat.
celea care au loc în Congo. Un hotărîre orice forme ale colonialismu rioa Latină. bune“ relatează că după cum Referindu-se la succesele for
conflict armat în Angola este foar lui, inclusiv varianta sa portugheză. declară persoane oficiale, „acest Suvanna Fumma va vizita
te probabil. Oare Consiliul de Secu Presu americană nu poate plan pare a fi un morman de ţelor patriotice din Laos, prin Uniunea Sovietică
ritate nu este obligat să !a măsuri Este absolut clar, a declarat in con ascunde faptul că pînă şi cer promisiuni vechi Intr-un amba ţul Sutanuvong a subliniat:
pentru preîntîmpinarea unu*, război în curile oficiale din America La laj nou...“. PNOM PENH 16 (Agerpres). prezentat primului ministru in-
Angola, a declarat delegatul Ceylonu tinuare delegatul sovietic, că zilele co tină au întîmpînat-o fără prea „Am obţinut succese pentru TASS transm ite: La 15 martie vitaţia oficială a guvernului so
lui. El a cerut ca Portugalia să re lonialismului portughez sînt numărate A. N. Abramov, ambasadorul vietic de a sosi la Moscova In
cunoască principiu! autodeterminării că ne bifctffă'm de sprijinul în U.R.S.S. In Cambodgia şl Laos, tr-o vizită oficială in calitate
pentru Angola. şi nu este departe clipa cînd în Orga- tregului popor, pentru că între l-a vizitat pe primul ministru de prim ministru ai guvernului
al Laosului, prinţul Suvanma regal laoţian, unde 1 se va face
A luat apoi cuvîntul delegatul yy& t e ţta ra le u gul popor al ţării noastre îşi dă Fumma, deoarece acesta din o primire călduroasă. Prinţul
S. U.A., care a negat faptul că în An bine seama de orientarea si po urmă va pleca intr-o lungă că Suvanna Fumma a acceptat a-
gola s-a creat o situaţie primejdioasă (ae litica armatei regale şi a torţe lătorie prin ţările Asiei, Afri ceastă invitaţie a guvernului
pentru pace şi securitate. El a recu cii si Europei. Ambasadorul a sovietic.
noscut totuşi că o asemenea primejdie —Un articoL din revista .Nation“ lor armate Patet Lao, care luptă
„s-ar putea ivi acolo în viitor". De cu eroism împreună împotriva
numind Portugalia „prietenă a S.U.A.", NEW YORK 16 (Agerpres).— care colaborează cu fostele pu liecare dată cind aceştia nu în
delegatul Statelor Unite i-a recoman Revista „Nation“ a publicat sub teri coloniale, in cazul de faţă, deplineau cererile lui. imperialiştilor americani şi a
titlul „Cite parale tace Kasavu cu belgienii. Fără îndoială că • L-a arestat pe primul mi complicilor lor. Am obţinut suc
cese şi pentru că ne bucurăm
de sprijinul de nepreţuit al gu
vernelor şi popoarelor din toate
dat „să ia măsuri treptate“ pe calea bu“ un articol al ziaristului a- congolezii trec acum prin acest nistru şi pe membrii legali ai COLECŢIA D-LUI ALLEN
spre progresul social al tuturor locui stadiu rare se complică şi mai guvernului lui, i-a ţinut luni
torilor din posesiunile din Africa. merican negru Charles Howard- mult din catiza ajutorului pri de-a rindul arestaţi fără a arăta
senior.
A vorbit apoi delegatul Uniunii So Subliniind la începutul arti mit de colaboraţionişti din a- cu ce sint vinovaţi, fără jude Colecţionarii sint o catego genţiei „Associated Press" nu Ecuador, slujba n-ar ft atlt
vietice V. A. Zorin. colului : „Doresc să rămin cre fară. Cred că ajutindu-1 pe pre cată, iar apoi i-a predat pe lu -
dincios ţării mele şi in acelaşi şedintele Kasavubu am contri mumba şi pe doi colegi ai săi rie cu totul aparte de oameni, se pricepe, probabil, la pietre de grea, pentru că geamurile
El a subliniat că tendinţa colonia timp să rămin credincios popo lui Chombe, care i-a ucis-
liştilor portughezi de a înăbuşi, prin rului meu, atît de aici din Sta buit la apariţia unui monstru li inttlneşti oriunde şi-i recu şi nu l-a interesat dectt can- se plătesc din fondurile cor-
tele Unite, cit şi de peste ocean, care este gata să devoreze pro • A arestat şi i-a predat lui
forţă armată brutală mişcarea de eli din Africa”, autorul scrie în pria sa ţară..." Kalonji pe şapte din cei mai de noşti deînăată. Profesor de bo titatea. pulul diplomatic. Dl. Allen
berare naţională a popoarelor din An continuare: seamă adversari ai săi, care au
gola creează o serioasă primejdie pen • „Istoria lui Kasavubu este fost apoi ucişi. tanică sau zidar, mamă a 7 numeroşi amatori de pietre este, totuşi, din ce In ce mai
„Am fost in Congo- Am fost istoria a numeroase uzurpări şi
tru pacea şi securitatea din întreagă martorul evenimentelor petrecu represiuni crunte. Faptele vor • EI şi complicii lui au refu copii, sau astronaut, colecţio rare s-au adresat ă-lui Allen, trist, in ultimul timp domnia
lume. in această ordine de idei el a te acolo şi sînt profund neliniş zat să indice data sau locul un
arătat că delegaţia sovietică nu este tit. Foarte des, în cel de-al doi besc de la sine. El l-a demis de au fost înmarmîntate aceste narul e recunoscut de oricine ruglndu-l să le împărtăşească sa a avut dese întrevederi cu
de acord cu aprecierea delegatului lea şi cel mai greu stadiu al victime.
S.U.A. asupra situaţiei din Angola. F.l mişcării pentru independenţă pe primul ministru Patrice Lu- după pasiunea, pentru alţii din experienţa sa de colecţie- autorităţile din oraş. in urma.
mumba fără aprobarea parla • A iniţiat o campanie siste
a amintit de asemenea că din păcate din fostele ţări coloniale, elibe mentului. matică pentru discreditarea Orga inexplicabilă, pentru anumite nar. Dl. Allen S-a arătat insă acestor întrevederi, de cîte ori,
delegatul american nu a găsit de cu ratorii trebuie să lupte împotri nizaţiei Naţiunilor Unite recur-
va unor oameni din ţara lor ° l-a demis pe toţi membrii gînd la atacuri armate împotri lucruri. a fi cu totul necunoscător în in orice punct al oraşului se
viinţă să condamne acţiunile colonia cabinetului primului ministru, va micilor detaşamente ale tru
liştilor portughezi în Africa, pelor O.N.U.. cu contingente pu Unii strîng cutii de chibri geologie. Lumea s-a mirat, anunţă o adunare ceva mat
fără a fi primit vot de încredere. ternic înarmate, care depăşeau
• A dizolvat chiar parlamen cu mult prin efectivul lor aces turi, le adună de pe la prie Este ca şi cum ai vedea un mărişoară de oameni, autori-
te detaşamente...
tul, deoarece acesta refuzase teni şi cunoscuţi, nu ca să a- numismat care nu-i în stare tăţtle trimit de îndată trupe
să-i dea vot de încredere şi a Aşa-zisa conierinţă de pace,
ordonat acoliţilor săi înarmaţi care a avut loc la Tananarive, prindâ cu ele maşina de gă să deosebească o veche mone bine înarmate in faţa consu
să înconjoare clădirea parla nu poate, după părerea mea, să
mentului- ducă la rezolvarea acestei pro tit ci ca să le ţină sub şapte dă egipteană de o hirtie de latului S.U.A.
bleme. Există un singur organ
• I-a alungat din ţară pe in stare să exprime voinţa po lacăte ca pe o comoară de Ciudaţi oameni locuitorii din
toţi cetăţenii influenţi care cute porului din Congo: parlamen
zaseră să afirme in mod public tul. preţ. intr-adevăr dacă fiecare Guayaquil! Straniu mijloc de
-B8J- că nu sint de acord cu el, iar Lumea cere Statelor Unite să cutie în parte nu valorează (ßawbfJd distracţie să arunci cu pietre
pe alţii i-a silit să fugă din ţară. contribuie la descoperirea şi pe dscît cîţiva bănuţi, o colecţie de 14 ori in 10 luni in geamu
depsirea asasinilor lui Lumumba
• A folosit armata congoleză şi ai tovarăşilor săi- Noi am impresionantă şi variată de rile consulatului S.U.A. Ce
ca pe un instrument al său per contribuit la crearea acestui
sonal. monstru, avem în faţa întregii cutii de chibrituri are cu to trei lei, colecţionindu-le pe a- vreţi ? Distracţii de analfa
lumi datoria de a ajuta ca acest
• A încurajat acţiunile lide monstru să fie doborit de pe u- tul o altă semnificaţie. mindouă doar aşa, in virtu beţi, de şomeri, de flămânzi.
rilor separatişti care au sîîşiat merii poporului congolez. Nu
ţara in bucăţi. poate exista pace în Congo cit Colecţionar de timbre sau tea inerţiei. Dacă ar şti să citească, poate
• Dictatura sa a dus la scin de ţigări, de ceasuri sau mo Colecţia d-lui Allen creşte, ar prefera să stea cu o carte
darea ţării .şi la aţiţarea răz
boiului civil in Congo... nede vechi, de instrumente insă, rapid. O mulţime de oa în mină Dacă ar munci şi ar
® S-a înconjurat chiar de bel muzicale sau de ţesături popu meni îl ajută pe dl. Allen să avea leafă, poate s ar duce
gienii care de peste 80 de ani ii
lare, de discuri sau de foto şi sporească colecţia. Din cind după-amizele la cinema. Lo-
grafii de actori, de bibelouri în cină această mulţime de cuitori.i. din Guayaquil, după.
sau de vinuri, de hrisoave sau oameni se adună chiar în fa cum relatează corespondentul
de miniaturi, de atîtea şi a- ţa locuinţei d-lui Allen şi-i agenţiei „Associated Press", nu
titea lucruri cite pot exista pe îmbogăţesc colecţia aruneîn- obişnuiesc să stea nici pe aca
lumea asta, formează o uria du-i cu pietre drept pe geam. să, intrucit „acest oraş cu
şă şi paşnică familie in sinul In decursul ultimelor zece luni, 530.000 locuitori are cele mai
căreia se recunosc şi se aju dl. Allen a fost ajutat de 14 îngrozitoare cocioabe din lu
tă reciproc. ări să-şi îmbogăţească colecţia me". Dacă punem, la socotea-
După cum. vedeţi, o familie in felul acesta. După cea de a iă şi faptul că Guavaqull e
cit se poate de onorabilă, a- 14-a aprovizionare cu pietre, numit, in America de Sud ,,că
ceastâ ciudată familie a co di. Allen a declarat corespon- pitala mondială a malariei",
lecţionarilor. dentului susamintit al agenţiei ne facem o imagine cit de cît
timp vor ti la putere Kasavu Vrem să vă prezentăm aici Associated Press că în ultimul completă, asupra vieţii acestui <
bu, Mobutu, Ileo şi Bomboko,
asupresc pe concetăţenii săi. Şi sau cît timp Chombe şi Kalonji un exemplar rar de colecţio timp este cuprins de un ine- oraş.
tot el a propus ca ei să revină se vor afla în fruntea unor părţi
la putere, acordindu-le imunita din Congo. Ei sînt cei care au nar. E vorba de dl. Ward P. xplicabil sentiment de neliniş Bine, bine o să zică cineva.
făcut din asasinat arma lor po Allen, care trăieşte în oraşul te. Lucru foarte de mirare De ce din această, pricină dl
tea diplomatică în calitate de litică in- Congo. Ne putem oaire Guayaquil din statul Ecuador pentru că în acelaşi interviu. Ward P. Allen e obligat să oo-
consilieri, militari şi persoane dezice de răspunderea noastră din America Latină. Dl. Allen a declarat că. nu numai dom lecţioneze pietre cină domnia
morală în această chestiune ? este colecţionar de pietre. Co nia sa, ci şi ceilalţi membri ai sa ar prefera eventual să co
ce ocupă funcţii oficiale in sis Nu ştim oare din experienţă ce respondentul agenţiei „Asso consiliatului general al S.U.A. lecţioneze banane?
temul judiciar şi în economia ciated Press", care a făcut a din oraş au scăpat pînă la Asta tntrebaţi-i pe guayal-
ţării. ceastă senzaţională descoperi ora actuală fără cea mai mică quilezi. Ei ştiu mai bine ăeclt
re. a văzut cu ochii lui colec zgîrietură. Pentru că am ui oricine ce înseamnă să. trăieşti
• A refuzat să colaboreze cu
Organizaţia Naţiunilor Unite, înseamnă sprijinirea dictaturii in ţia d-lui Allen şi o apreciază tat să. vă. spunem că dl. Allen într.o ţară, in care stăptrU
ca fiind cel puţin cantitativ are nefericita slujbă de con sint americanii.
Deşi e leu, priveşte-a disperare, pe a cărei reprezentanţi tot el America de sud şi in alte re însemnată. Corespondentul a- sul general la Guayaquil, in P. D.
Căci poate fi distrus la prima declanşare... îi invitase in Congo şi ii ame giuni ale lumii? Nu am tras
(desen din „Izvestia"). ninţa cu alungarea din Iară de oare nici o învăţătură.?“
Redacţia şi administraţia ziaruhy: sţr. 6 Ajariie nr. 9. Telefon; 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar con lorm aprobării Direcţiunii Generale R.I.I.R. ur. Z08.820 dm 6 noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Poli graficâ „1. Mai“ — Deva.