Page 65 - 1961-03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAl C o m it e t u lu i p e ţ g io n a l S e s iu n ile

k mulsocialismului d e p a r tid H u n e d o a r a de cnsistitialire
ale sfaturilor
Anul XIII. Nr. 1938 Sîmbătă 18 martie 1961 4 pagini 20 bani In cursul zilei de Ieri a avut ia preocuparea o rg a n iza ţiilo r de
loc plenara Com itetului regional partid, de stat şi economice p o p u la re
de partid H unedoara. In afara pentru realizarea sarcinilor tra­ raion ale
m em brilor com itetului, la ple­ sate de conferinţa re g io n a lă de
nară au p articipat directori de partid din anul 1960. In întreaga regiune au loc în
întreprinderi şi instituţii, secre­ aceste zile sesiunile de consti­
tari ai com itetelor de partid din In urm a d iscu ţiilo r şi a a n a ­ tuire ale sfaturilor populare
în treprinderi şi alţi activişti de lizei făcute, plenara a adoptat raionale şi ale oraşelor regio­
partid şi de stat. nale, la care iau parte depu­
un plan de m ăsuri menit să ri­ taţii aleşi la 5 martie.
Plenara a ascultat şi dezbă­ dice activitatea organizaţiilor
tut raportul biroului Com itetu­ Raionul Orăştie
lui region al de partid cu p rivire de partid din regiunea noastră

Ia un nivel tot mai mare.

„Să realizăm planul fiecărei l u n i După validarea mandatelor
celor 50 de deputaţi aleşi în
în întîmpimrea aniversării 4a0 de atude Ia înfiinţarea partidu cu o zi mai devreme“ sfatul popular raional Orăştie,

Calitatea înaltă a produselor “"principalul T o t s p rijin u l fu rn a liş tilo r! s-a trecut la alegerea comitetu­
obiectiv al întrecerii socialiste lui executiv şi a comisiilor per­
Minerii din Teliuc Valoroasa iniţiativă a furna­ manente. Sesiunea a ales un
liştilor hunedoreni „Să reali­ comitet executiv format din 13
deputaţi şi 5 comisii perma­
se alătură zăm p la n u l fiecărei luni cu o zi nente. Ca preşedinte al comite­
iniţiativei mai devreme" a trezit un inte­ tului executiv a fost ales tov.
res deosebit printre m inerii din Ioan Cîmpeanu, iar ea vice­
T e liu c. In b rig ă zile de m ineri, preşedinţi tov. Ştefan Homoro-
deanu şi Iustinian Popa.
Spre o deplină iniţiativa a fost viu discutată. Tovarăşul Pavel Bolovan, miner
şef de b rigad ă, le spunea într-o dim ineaţă ortacilor s ă i : Sesiunea a ascultat în conti­
regularitate şi siguranţă nuare informarea şi planul de
— E m inunată in iţiativa furnaliştilor. P rin ea se asigură măsuri al comitetului executiv
: a circulaţiei îndeplinirea p la n u lu i anu al de producţie cu cel puţin 10 zile cu privire Ia pregătirea şi des­
mai devreme. făşurarea muncilor în campa­
nia de primăvară.
Colectivul nos­ — în cursul anului La propunerea citorva m in e ri, com itetul de partid de la
I.M. Teliuc a organizat zilele tr ecutc adunări deschise, la nivel Raionul Alba
tru a prim it cu TOMA VULCU trecut se nu- de sectoare, pe m arginea iniţia tivei- Cu. acest prilej, m inerii
multă bucurie au făcut valoroase propuneri de îm bunătăţire a procesului de In cadrul sesiunii sfatului
Directivele C.C. seful s4a!lei c F.R. Simeria-triaj m ără amplasa- producţie şi au analizat p o s ib ilită ţile de care dispun pentru ca popular raional Alba, după va­
— rea raţio nală a şi ei să realizeze planu l lunar înainte de termen. Astfel, s-a lidarea mandatelor de deputaţi,
propus să se creeze con diţii pe ntru practicarea perforajului s-a ales comitetul executiv şi
al P .M .R . cu p riv ire la p rin ci­ saboţilor pe cîm pul de prindere umed în toate lo cu rile de m u n c ă , să fie bine aprovizionate cu comisiile permanente. Ca pre­
m ateriale toate brigăzile. La sectoru l III, m inerii au propus să şedinte al comitetului executiv
palele criterii ale întrecerii so­ şi introducerea sistem ului tra­ se m ărească capacitatea silo zu l ui de jos, să se sistem atizeze ai sfatului popular raional, a
reţeaua de aer com prim at şi să se înzestreze echipele cu cio ­ fost ales tov. Grigore Mureşan,
cialiste in cinstea celei de-a g erilor la descompunerea tre ­ cane de 5 kg. pentru zdrobirea b u lg ă rilo r m ari de minereu. iar ca vice-preşedinţi tov. Au­
rel Petrovici şi Mitrofan Drîm-
40-a aniversări a în fiin ţă rii P a r ­ n u rilo r (am bele, aplicate in u r­ bărean.

tidu lu i C o m u nist din Rom inia. ma unui schim b de experienţă La sesiune s-au prezentat in­
formarea şi planul de măsuri
In D irective se spune printre avut cu ceferiştii din staţiile — E u m-am consultat cu ortacii şi am h o tă rît: vom rea­ al comitetului executiv cu pri­
liza planul fiecărei lu n i cu d o u ă zile înainte de termen —- vire la pregătirea şi desfăşura­
a lte le : C .F .R . Arad şi B u c u re ş ti- T d a j), spunea şeful de brigad ă îoan E n ăşcău . De asemenea, vom rea campaniei agricole de pri­
realiza si o economie de m a te ria le in valoare de cel puţin măvară.
„Lupta pentru o calitate su­ precum şi analiza zilnică a ac­ 4.500 lei.

perioară a produselor — îm ­ tivităţii turelor de serviciu.

preună cu sporirea producţiei, Directivele Comitetului C e n ­

a productivităţii m uncii şi re­ tral au fost .prelucrate cu între­ — C u două zile m ai devre rne ne vom îndeplini şi noi p la ­
nul fiecărei luni — a spus mi nerul Nicolae Tărîţă.
ducerea ch eltu ielilo r de produc­ gul personal al staţiei. Pentru

ţie — trebuie p riv ită ca o sa r­ traducerea lor cu succes în v ia ­ Şi asemenea lor s-au mai angajat m inerii Constantin Dol-
gescu, Gheorghe Ioniţă, N icolae D ănăilă, Ioan Bănuţ, Toni
cină centrală în îndeplinirea ţă, vom lua noi rhăsuri, umilite Raionul Iiia

p la n u lu i de stat, cu caracter să ducă la îm bunătăţirea co n­ Iordan, Sabin Pis, N icolae C o s tin a ş şi alţii. In urm a an g a ja ­ Sesiunea de constituire a sfa­
mentelor luate de brigăzi, coloc tivul întreprinderii a h o tă rît: tului popluar raional Hia a a-
permanent, a cărei înfăptuire tinuă a realizărilor noastre. Sub „V o m realiza p lanul de producţie al fiecărei luni cu o zi m ai les comitetul executiv format
devreme. P aralel cu aceasta, vom duce lupta pentru ridicarea din 13 tovarăşi. Au fost aleso
are efecte favorabile în toate îndrum area biroulu i organizaţiei con ţin utulu i ele metal în minereu cu 2 la sută la siderită şi cu 5 comisii permanente. Ca pre­
¦c, 3 Ia sută la lim o n ită ". şedinte al comitetului executiv
domeniile activităţii economice de bază, vom continua munca al sfatului popular raional Hia
a fost ales tov. Teodor Vasiu,
Sarcina principală ce ne revi­ pentru întărirea sim ţului de ră s­ iar ca vice-preşedinţi tov.
Adrian Costa şi Mihai Curé-
ne, nouă, lucrătorilor din trans­ pundere al oam enilor — condi­ t-eanu.

portul feroviar, este de a lupta ţie esenţială în lupta pentru o Deputaţii au discutat apoi
despre măsurile cu privire Ia
pentru îndeplinirea p la n u lu i de cît m ai deplină regularitate şi t executarea în bune condiţiuni a
campaniei agricole de primă­
transport în cele m a l bune con- sigu ranţă a circu laţiei. Í Colectivul secţiei laminorului de 1 CIL 2 0 D E 2 1 1 1 M A I D E V R E M E vară.

diţiun i de siguranţă şi re g u la ­ De curînd am introdus o nouă A ngajam entul 1-800 mm. din cadrul C. S. Hune­
m inerilor
ritate, de a îm bunătăţi deservi­ organizare a m uncii, conform dhs P e trila doara este fruntaş în întrecerea j Acum cîteva zile, colectivul (P leşu ), Ioan N ăsui ( U rii), pre­
de m uncitori şi tehnicieni de la
rea p ublicu lui călător şi a în ­ căreia activitatea fiecărui loc de Cu ocazia dezbaterii D irecti­ pentru, sporirea producţiei şi îm -] exploatarea forestieră din Baru cum şi m ecanicii de funiculare
velor C .C . ă l P .M .R . cu privire bunăţăţirea calităţii laminatelor. 1 M are a raportat îndeplinirea
trep rin derilo r beneficiare. In a- m uncă se desfăşoară planificat, la criteriile .prin cipale ale în ­ pla n u lu i trim estrial de produc­ Petre Pirvulescu şi M ihai Puş-
trecerii socialiste în cinstea a- La succesele secţiei un aport t ţie cu 2 0 de zile m ai devreme.
cest sens, ţin să am intesc că după un grafic. A p lica re a lu i în ­ niversării partidului; minerii deosebit îşi aduc şi prim-mane- ¦j CclŞ
din Petrila s-au a n g a ja t:
îndrum at îndeaproape de biroul tocm ai va. conduce la o îm bună­ G H E O R G H E IN S llR A Ţ E LL
0 prin extinderea puşcării tehnician
organizaţiei de bază P.M -R., co­ tăţire sim ţitoare a realizărilor selective şi organizînd mai bine vranţii Marin Burtică şi Angliei]
alegerea şistu lu i în abataje, se va
lectivul staţiei noastre a obţinut noastre. De aceea, vom face to­ reduce procentul de cenuşă Marcu. Succesul acesta se datoreşte
aplicării metodelor avansate ca :
o seamă de realizări frumoase. tul pentru a fi însuşit cît mai în cărbune la 30,5 la sută. De IN CLIŞEU: cei doi prirn-ma- ]
asemenea, se va reduce um id i­
Aşa de pildă, in cursul anului repede şi cit mai bine de întreg tatea la 7,5 la sută ; nevranţi la masa de lucru. ţ lucrul în acord global, exploa­

trecut, planul la producţia g lo ­ personalul. In afară de aceasta, • va spori productivita­ 1>---I '¦-- f ----1>--J y - J y. Creşle produefia de lapitarea lemnului in trunchiuri
tea m uncii Ia 1 ,2 1 0 tone pe post
bală a fost realizat în proporţie în prezent, se lucrează la un în medie anual, pe exploatare ; Se va îmbunătăţi lungi şi catarge, precum şi unei

de 128,5 la sută, la utilizarea studiu pentru stabilirea cîmpu- 0 se va rea liza o econom ie mai bune organizări a muncii. oooooooooooooo
suplim entară la preţul de. cost
trenu rilor de m arfă în proporţie Iui optim de prindere a v a g o a ­ de 750.000 le i; calitatea O rg a n iz a ţi pe b rig ă z i cu X X X X X > OOOOO0OOO
m unca în acord g lobal, m unci­
de 113,29 la sută, la osii m arfă nelor. P rin acest studiu se va • vor extrage peste plan torii forestieri au realizat planul ^ Soarele dădea spre asfin- . constituie exemple de urmat *

cu prelucrare — 130 la sută, iar stabili num ărul de saboţi cu ca­ 35.000 tone cărbune ; cărbunelui preparat producţiei globale pe trim estrul o Ut. In curtea spaţioasă a pentru toţi ceilalţi. A

la reg u la ritatea trenu rilor c ă ­ re se poate obţine o deplină s i­ • vor introduce armarea I în proporţie de 185 la sută, iar o secţiei din Lăpuşnic, aparţi- — Slntem toată ziua im- 6
m etalică m odernă la 4.142 m. 1. al producţiei marfă în proporţip
lători — 100 la sută. In cursul guranţă la m anevră, şi modul galerie şi arm area cu bolţari la ' Colectivul preparaţiei Lupeni de 194 la sută. L nind G.A.S. Mintia, oamenii preună, tovarăşe Rusan. Ve- %
şi-a .luat în cinstea aniversării
lu n ilo r ia n u a rie şi februarie, lor de am plasare. In urm a efec­ 2.239 m.l. galerie. 'partidului următoarele angaja­ O contribuţie de seamă Ia ob­ g aşezau la locul lor uneltele dem şi noi cum lucră ei. Spe g
mente :
1061 planul de producţie a fost tu ă rii lu i vom procura t'oţi sabo- ţinerea acestor succese au adus pe care le folosiseră în răm că nu după mult timp. o
• să reducă cenuşa în căr­ b rig ă zile conduse de Ioan Pop
depăşit cu 23 şi respectiv 26 la ţii necesari, astfel in cit munca bunele special cu 2 ,2 la sută ; cursul zilei. Vacile din graj­ vom reuşi să atingem şi chiar A
—OOD—
sută. celor ce îi m anevrează să fie 0 să reducă umiditatea căr­ dul cel mare, împărţit in să depăşim producţia. g
bu nilor livraţi, faţă de anul Se înfrumuseţează
Toate acestea, au fost posibile cît mai uşoară şi cit mai eficace. 1900, cu 4 la sută ; boxe, rumegau liniştite. In — Ne angajăm să dăm lu- g
oraşul
în p rim ul rînd datorită m uncii T ra d u cîn d în viaţă noi m ăsuri 0 să reducă cenuşa globa­ boxa unde-i adăpostit lotul naaceasta, 20.000 litri lap- g
lă cu 1 la sută ; In oraşul Vulcan, cetăţenii
politico-educative desfăşurată de o rganizatorice, aplicind metode continuă să participe la o se­ de care răspunde Gergely te, a spus altul. 6
® să îm bunătăţească recu­ rie de acţiuni gospodăreşti, me­
biroul o rg a n iza ţie i de bază fn noi de m uncă şi desfăşurînd larg perarea în cărbune cocsiiicabil nite să schimbe aspectul stră­ losif, îngrijitorii mulgători -k >
cu 0,7 la s u t ă ; zilor şi cartierelor in care lo­
-indul m uncitorilor, creşterii întrecerea socialistă, colectivul cuiesc. In frunte cu deputaţii erau adunaţi în jurul aces­ A trecut prima lună. In g
° să îm bunătăţească recu­ Alexandru Vinţan şi Petre Stoi­
g ra d u lu i de conştiinciozitate al staţiei noastre, sub îndrum area perarea g lo b a lă cu 0,7 la sută ; ca. cetăţenii din circumscripţia tuia. Asistau la mulsul re­ scriptele secţiei, coloanele ci- g
electorală orăşenească nr. 6,
acestora. org a n iza ţie i de partid, se va a- 9 să recepţioneze peste au prestat în urmă cu cîteva cordmanei. „Lămpi“. Era a frelor creşteau vâzînd cu 6
plan 45.000 tone cărbune brut zile peste 120 ore de muncă
P rin tre cele m ai im portante ehita cu succes de sa rcin ile ce cocsiiicabil ; voluntară la extinderea ilumi­ cincea zi cină această vacă ochii. In dreptul lotului In- g
natului-public şi la reconstrui­
m ăsuri organizatorice aplicate i le-a pus în faţă partidul. 9 pentru ridicarea nivelului rea unui pod.. dădea cite 30 litri de lapte. grijit de Gergely losif, 12 li- g
tehnic al producţiei, să în lo cu ­ Gergely Io-
iască ciu ru rile vibrante de pre- N IC O LA E ROVF.N ŢA tri, la lotul lui g
clasare cu c iu ru ri de rezonanţă, maistru electrician
să pună în funcţiune staţia de sif, termi- Schaszer Mar- S
ciclonare pentru sorturile de
iadele unei entuziaste întreceri cărbune 0-3 mm., să în locu iască nînd mulsul, Sn G . A . S . — 3 .5 0 0 l i t r i tin, 10,5 litri, g
parţial barita cu şist de la flo- se ridică in la al lui Kast g

tatie. picioare, min- i a p t e p e c a p d e vacă Martin, 11 li- o
oo gn..e roşcova- tri lapte pe cap g
furajată
g na care, sim­
sa n secfiile Combinatului si- nale ale secţiei a ll-a¦ Avînd mai multă atenţie procesul teh­ de vacă fura- S
ţind mina stă-
|| derurgic din Hunedoara, asigurate materiile prime — şi nologic de elaborare a oţelu­ jată. Urmau ce- g

ca de altfel in toate întreprinde­ legat de aceasta trebuie neapă­ lui, reuşind astfel să-şi depă­ pinului, întoarse recunoscă­ lelalte loturi cu cite 10 litri, g

toare capul spre el. Zilnic, producţia de lapte 6

rile din regiune, întrecerea so­ rat să amintim că minerii din şească sarcinile de plan cu — Vrei o porţie in plus ? a început să crească, ingri- g

cialistă se desfăşoară cu o în- G helar şi Teliuc au livrat mai 10— 20 la sută. Ţi-o aduc îndată. jirea atentă, după cele mai g

suflefire deosebită. „Metal tot mult de 1.700 tone minereu de C olectivul laminorului de Umplu o găleată cu tărîţe avansate metode, învăţate la g

m a i bun, tot ma i m u l t !“ — a fier peste plan — furnaliştii au 800 m m . şi-a îndreptat a- şi-o deşertă in ulucul din fa­ cursurile augnrao-dzionotcehhenilieces,?uca. Oo»
ţa ei. constituit
devenit lozinca fiecărui siderur- putut să sporească simţitor in­ tenţia spre reducerea cit mai

gist. dicii de utilizare ai furnalelor, substanţială a rebutului. încăl­ Trecu apoi in camera unde ceselor obţinute. Chiar vaca o

a uzina cocso-chimică, o- să producă însemnate cantităţi zind corect lingourile în cuptoa­ erau adunaţi ingrijitorii-mul- „Miţa«, care-i după prima g

1 biectivui principal al în­ de fontă peste plan. L a cele rele adinei, respectînd întocmai %gători, care îl asistaseră la tătare, a dat zilnic cite 16- g

trecerii este mărirea rezistenţei peste 850 tone fontă in afara prescripliunile tehnologice de muls. 20 litri lapte.

cocsului la 300— 305 kg., cifre sarcinilor de plan, cea m a i ma-. laminare, în luna martie, el a Se scurseseră numai zece In primele două luni ale a- o

care reprezintă de altfel a n g a ­ re contribuţie a adus-o colecti­ redus cu peste 50 la sută rebu­ zile de cind in ziar apăruse nului 1961, au plecat de la g

jamentul cocsarilor luat în cins­ vul secţiei a !-a furnale. Echi­ tul sub procentul a d m i s ¦ Frun­ Lăcătuşul Cornel un articol prin care se an­ secţia din Lăpuşnic, 49.000 g
pavel de la Atelie­
tea aniversării partidului. Acest pele conduse de loan Bildea, taşe în această acţiune sint rele centrale Criş- gajaseră să depăşească pro­ litri lapte, cu 9.000 litri mai o
cior a realizat în
angajament se îndeplineşte, Dumitru Duca, R e m u s ITriţcu şi schimburile conduse de losif luna decembrie a ducţia de lapte planificată. mult decît prevedea angaja- L
anului trecut o ino­
loati Marcovici, mecanic prin­ Stelian Tăgtrţă, care şi-au de­ Trifu şi Mircea Hosu. Prin cele vaţie preţioasă: Şeful secţiei, Ioan Rusan, îi mentul şi cu 15.000 litri mai
cleşte pentru strîns
cipal pe maşina de şarjare, ca păşit normele cu 20 30 la sulă. aproape 2.000 tone laminate capse. Prin aplica­ convocase pentru a analiza mult faţă d producţia de li- S
rea ei, se realizea­
şi Gheorghe Pavel, şeful secţiei se n u m ă r ă printre fruntaşele peste plan, produse în primele ză o economie primele rezultatele obţinute vrâri planificată. |o
antecalculată de în urma aplicării mulsului Acestea sint primele suc­
cocs, ne-au informat : întrecerii. 13 zile ale lunii martie, şi co­ 11.960 lei anual. de trei ori pe zi, a spălării o
cese. Vor urma insă, cu si­
„ D e la începutul lunii cu­ 1 u m a i puţin spornică a fost lectivul laminorului de 650 m m . In foto: Tov.
Cornel Pavel, lu- ugerului cu apă caldă înain­ guranţă altele. O spune fie­
rente şi pînă in ziua de 17, doar P ^ j m u n c a oţelurilor de la o- se situează în fruntea întrece­ crînd Ia o nouă
inovaţie. te de muls, precum şi a ad­ care îngrijitor-mulgăîor, psn-
in r.îteva zile, la bateriile 1 şi ţelăria Martin nr. 1. In perioa­ rii socialiste pe combinat.
E33 ministrării cite 28 leg. po­ trucâ toţi sint hotărîţi să
2, n - a m reuşit să fabricăm cocs da 1— 15 martie inclusiv, ei au ceste cîteva rezultate arată
rumb siloz, 45 kg. tâieţei u- scoată de la lotul pe care-l
care să depăşească rezistenţa produs peste plan aproape că siderurgiştii din H u n e ­ mezi, 5 kg. horceag şi diferi­ au in primire, producţii tot g

de 300 kg. Bineînţeles a m avut 1.600 tone oţel. Acest frumos doara sint ferm hotărîţi să facă te alte concentrate in raţia mai mari. E doar în joc an- g

zile cind rezistenţa cocsului s-a rezultat, se dalnreşte şarjelor totul pentru a intimpina m a rea zilnică. gajamentul lor, cuvîntul pe ¦>

ridicat la 307, 308 şi chiar 315 rapide (aproape 290 de la în­ sărbătoare a poporului nostru — De la loturile tovarăşi­ care şi l-au dat In faţa lu o

kg. Fdcind cu aproximaţie o ceputul anului), întrecerii so­ —- a 40-a aniversare de la în­ lor Gergely, Schaszer şi crătorilor secţiei, cu ocazia g

medie, depăşim 305 kg. rezis­ cialiste care s-a desfăşurat în­ fiinţarea Partidului Comunist Kast. a spus Ioan Rusan, s-a prelucrării planului de pro g

) tteenníţă la tobă". tre echipe cu tot m a i multă în­ din Rominia — cu succese cit obţinut în medie cite 12 li­ ducţie şi cu prilejul îmbrăţi­

emnificaiiv e. şi faptul că sufleţire. Prim-topitorii C o n s ­ mai mari în lupta pentru o pro­ tri lapte. Felul cum ei au şării iniţiativei îngrijitorului

$ fabrica de aglomerare a tantin M o gonea, Petre Forţu, ducţie sporită de metal de b u ­ ştiut să îngrijească fiecare mulgător Wagner Mihai, de

început să asigure minereu au- Traian Bîriea, Dumitru Şerban, n ă calitate. vacă in parte, să o hrăneas­ la G.A.S. Petreşti.
tofondant pentru ambele fur­ Costică Sergiu, a u condus cu
,A. JU R CA că şi şă o mulgă, trebuie să A. DAVID

"v>‘V'’V*V, \ A W v V O « mca/iv w w w \ , OOOvCC OOOOOOOOCOOOOOOvOOCbCOObOOOOOOOOCOOOvOOCCOs