Page 66 - 1961-03

pag. 2
„PEHTRWDEZVOLTAREASECTORULUI ZOOTEHNICIN
eOSPODĂRULEA6RIC0LEEQLEGTEYE“
N oi răspunsuri la chem area
colectiviştilor din C istei
P e adresa redacţiei sosesc zil­ funcţie de efectivul m ediu a-
nic numeroase scrisori prin care
sintem informaţi despre a n g a ­
jamentele altor gospodării agri­
cole colective din regiunea noas­
tră in întrecerea pentru dezvol­
tarea creşterii animalelor in
G.A.C. lansată de colectiviştii
din Cistei. D ă m mai jos citeva
spicuiri din răspunsurile recent
primite :
Pesfe obiectivele sfabiiife
M em brii gospodăriei agricole
colective din oraşul O răştie se
angajează să îndeplinească în ­
tocmai obiectivele propuse p ri­
vind încărcătura de bovine
(vaci, viţele) şi păsări la suta
de hectare. Se angajează apoi,
că vor creşte, în medie, cîte 30
capete porcine la iiecare 1 0 0 ha.
teren. In cursul anului — se
subliniază în răspuns — colec­
tiviştii din Orăştie vor livra sta­
tu lu i pe bază de contract 80
porci in greutate vie de cîte 90
kg. fiecare.
Pentru a spori continuu ve­
n itu rile băneşti ale G .A .C ' ei
vor livra statului 132.000 litri
lapte, 36.000 bucăţi ouă şi cîte
3 200 kg. carne (în greutate vie)
la 1 0 0 ha. teren agricol.
Se angajează, de asemenea,
că v or creşte 1.300 oi, din care
peste 800 cu lină semifină,
Ang&j&inenfe p re ţioase
In adunarea generală cu p ri­
lejul căreia s-au dezbătut obiec­
tivele cuprinse în chemarea la
întrecere lansată de colectiviştii
din Cistei, membrii gospodăriei
agricole colective din s a tu l.A u ­
rel V la ic u s-au angajat printre
altele să realizeze u rm ătoarele:
— pină la sfîrşitul anului să
crească, la fiecare 1 0 0 ha. teren
agricol, cîte 16 v aci de lapt'e;
— tot pînă la aceeaşi dată, nu­
m ărul viţelelo r la 1 0 0 de hectare
să ajungă la 16 capete;
— efectivul porcinelor, să în ­
sumeze la 30 decembrie 1961
cite 18 capete la 1 0 0 ha. teren
arabil (calculul făcîndu-se în
Muncă patriotică
Odată cu sosirea zilelor pri-
m ăvăratice, în oraşul Haţeg
s-au reluat lu cră rile de am ena­
jare a stadionului. Astfel, zilele
trecute, sa la ria ţii de la coopera­ multe talente din rpnăul
tiva de consum „Ţara H aţegu­
lui“ , D.C.A., I.RÎ.C., Fabrica
de m arm eladă şi m em brii coo­
perativei meşteşugăreşti „Rete­
zatu l“ , au prestat peste 700 ore
de m uncă patriotică, lu crînd la
amenajarea pistei de atletism.
Desfăşurarea primei faze a
celui; de-al Vl-lea • concurs a
marcat o creştere simţitoare a
activităţii- artistice de amatori
din regiunea noastră. Faţă de
730 formaţii (cu 13.000 mem­
bri), antrenate la c-el de-al V-
Iea concurs (1958—1959) la
concursul al Vl-lea participă
1.151 echipe artistice ale sin­
dicatelor şi căminelor cultura­
le, în care sînt antrenaţi 20.300
artişti amatori.
Acest lucru reflectă din plin
grija ce o manifestă partidul
şi guvernul nostru mişcării ar­
tistice de amatori, ridicării ni­
velului de cultură al maselor
de oameni ai muncii.
Cu prilejul desfăşurării fa ­
zei infcerîntreprinderi şi inter-
comunale, s-au remarcat for­
maţii noi cu frumoase perspec­
tive de dezvoltare. Pînă în cele
m!ai îndepărtate sate de mun­
te, activează formaţii artistice
care contribuie la educarea ma­
selor. Dintre acestea merită să
fie scoase în evidenţă corurile
din Ohaba, Roşcani (Ilia), Gu-
su, Pâuca (Sebeş), Băieşti (Ha­
ţeg), Bulzeştii de Sus (Brad),
brigăzile artistice de agitaţie din
Feneş, Ampoiţa (Alba), Lăpu-
giul de Sus, Bătrîna (Ilia), Bal­
sa (Orăştie) şi altele.
Repertoriile formaţiilor artis­
tice de amatori au fost orien­
tate spre îndeplinirea sarcinilor
reieşite din Documentele Con­
gresului al IlI-leia al P.M.R. Pe
această linie, s-au evidenţiat
îndeosebi brigăzile artistice de
agitaţie ale C.S.H., I.C.S.H. şi
U.M. Cuhfr. Brigăzile artistice
de agitaţie săteşti, cum sînt
cele ale căminelor culturale din
Geoagiu, Daia, Batiz, Banpotoc,
Gurasada etc., popularizează
realizările gospodăriilor colec­
tive în creşterea producţiei 'â-
gricole la ha., mărirea şepte-
lului, a avutului obştesc, pre-
nual) ;
— la fiecare 1 0 0 ha. teren cu l­
tivat cu plante cerealiere, gos­
podăria va creşte cité 60 păsări
şi cite 50 oi-
Cuvînful coSecfiviştiloi
din Şibof
Răspunzînd chemării colecti­
viştilor din Cistei, colectiviştii
din satul Şibot se angajează să
depună eforturi sporite pentru
a realiza obiectivele propuse.
In plus, ei îşi propun ca pînă
la sfîrşitu l anu lui să deţină, la
fiecare 100 ha. teren agricol,
cite 90 capete ovine.
Pentru realizarea obiectivelor
privind încărcătura de bovine
stabilită, ei şi-au propus să
cumpere din creditele acordate
de stat şi din fonduri proprii,
75 vaci de lapte, 75 viţele şi
încă 50 oi.
vo-
In anii regimului ăemo-
crat-popular, cultura a
devenit un bun al poporu­
lui. Datorită condiţiilor
create de partid şi gu­
vern, se afirmă tot mai
celor ce muncesc.
In fo to : Ana Ungurea-
nu, sudoriţă la secţia con­
strucţii metalice a C. S.
Hunedoara, este o cunos­
cută solistă de muzică
populară a clubului „Side.
rurgistul" din Hunedoara. ^
In preajm a fazei raionale a celui
de-a! Vl-lea concurs al formafiilor
artistice de amatori
cum şi ridicarea nivelului de
viaţă al colectiviştilor. In ace­
iaşi tim;p, acestea pun in faţa
colectiviştilor problemele dez­
voltării şi întăririi pe mlai de­
parte a unităţilor socialiste din
agricultură.
In repertoriul formaţiilor co­
rale ale sindicatelor, oaselor ra­
ionale de cultură şi a celor să­
teşti, sînt promovate cîntece de
masă închinate partidului, cîn­
tece revoluţionare, patriotice,
cîntece despre realizările obţi­
nute pe drumul construirii so­
cialismului şi altele.
Valorificarea creaţiei popu­
lare stă în atenţia for’miaţîilor
muzicale şi coregrafice. Atit co­
rurile cit şi soliştii vocali inter­
pretează cîntece din folclorul
nou.
Progrese S-au înregistrat şi în
ceea ce priveşte realizarea ar­
tistică a spectacolelor. Progra­
me de calitate au prezentat co­
rurile din Hunedoara, Călan,
Săsciori, Poiana, Stremţ, echi­
pele dë dansuri din Lupeni,
Cimpa, Sulighete, brigăzile ar­
tistice de agitaţie din Aninoa-
sa, Răchitova, Răhău, intregal-
de, tarafurile din Zam, Geoa-
giu, Orăştie', Alba lulia etc.
Aceste succese se datoiresc în­
drumării abordate de către or­
ganele de partid, felului în care
au muncit comisiile de concurs,
precum şi activului cultural al
sindicatelor şi căminelor cultu­
rale, care au dovedit hfai mult
simţ de răspundere pentru bu­
na organizare şi desfăşurare a
celui de-al Vl-lea concurs".
D R U M U K S Q Q M M S M U LUI Mr. Î938
Aduceri aminte S-ă ô^qam^am hiat
t Pe vremea aceea, dinainte cu un cufăr cumpărat de la J | f (pfâdiita d t lin ş a caid
ţ de 1900, trăia un muncitor vechituri, din bănuţi agoni- -j
care, ani de-a vinciul, îşi îm­ siţi luni la rină. S-a întors j Grădina de lîngă casă, are u>n
rol deosebit în aprovizionarea
părţea ziua în două: jumă­ şi şi-a început viaţa de la 1 cu fructe şi legume, şi în ace­
laşi timp, constituie un loc de
tate în obscura turnătorie a nimic. în aceeaşi colonie şi I re orele re.
[ uzinei, jumătate istovit de în aceeaşi turnătorie in care ^ In cele mai multe cazuri, su­
prafaţa de teren destinată pen­
( muncă, în tot atit de obscu- tatăl său a petrecut atlţia •) tru astfel de grădini, este mică
şi ea trebuie împărţită cu chib­
t. ra căsuţă. Opt copii avea ani. 1 zuinţă. Pentru a obţine produ­
se suficiente şi de calitate bu­
turnătorul. îşi tîrau viaţa Viaţa ei in regimul de de- 1 nă, trebuie să cunoaştem felul
şi compoziţia pămîntului, cli­
L prin vreme anonimi şi stri- mocraţie populară este cu J ma, cerinţele pomilor şi legu­
melor pe care dorim să le cul­
viţi de necazuri, ca toţi ve- totul alta, la fel ca a tutu- -j tivăm, precum şi metodele de
cultură a acestora.
l cinîi lor de colonie, oameni ror oamenilor muncii libert, }
De la început este bine să
t cu mulţi copii, cu şi mai stăpîni ps soarta lor. In uzi- 1 se stabilească suprafaţa desti­
nată ' pentru cultura pomilor,
? multe necazuri. nă s-a calificat. Mai tlrku I legumelor şi florilor. In gene­
ral, suprafaţa cea mai mare de
[^ După 30 de ani. omul cu a intrat in rlndurile parti- ^ teren se va rezerva pentru
pomi, deoarece ei ocupă spa­
(_ opt copii a primit... răspla- dulul. Astăzi este pensiona- -j ţiu mai mare, urmînd apoi su­ Fi'o.j trt/di<.aJL P o u -izeyuioYi W/iÂoai
prafeţele pentru legume şi flori. o &/
( ta pentru zilele trăite In ră. Odată cu decizia de pen- ¦)
In parcela destinată pomilor
L praful, căldura şi gazele sionare, n-a primit însă şi ] fructiferi se va ţine seama de
felul cum se dezvoltă la ei co­
r obscurei turnătorii. Domnii hîrtia prin care să fie invi- 1 roana şi rădăcina, în funcţie melor mai pretenţioase la lu­ prun, sînt bune terenurile u-
de portaltoiul pe care sînt al­ mină (salată, spanac şi rădă- şoare şi bine scurse, iar pentru
L de la R.I.M.M.A. (aşa se nu- tată să părăsească locuinţa, ^ toiţi. Pomii cu coroana mare ca cinoase). meri şi peri se vor prefera te­
nucul, cireşul, se vor planta renuri profunde şi fertile. Tere­
l mea atunci societatea de ca- aşa cum primise pe vremuri ' separat în curte în apropierea Un alt sistem de formăre a nul prea umed se va rezerva
locuinţei. Pe această parcelă coroanei la pomii pitici este for­ pentru gutui.
l re aparţinea uzina din Că- tatăl său. este mult mai avantajos să ma de vas (fig 2). Această for­
plantăm pomi uniformi, de ta- mă se pretează măi mult la Pentru a avea fructe în to-'i.
lan), i-au dat Am văzut ¦] piersic, cais şi vişin şi constă timpul anului, este bine să
Figi (fi-oan cIzuţo&fc în lăsarea a 3—5 ramuri pe plantăm soiuri şi specii de
j- hîrtia de pen- O pensionară antreul curat, ) trunchi la distanţă de 30—40 pomi cu coacere diferită în
j. sionare. Pe ea luminos. Am lie pitică, pe portaltoi vegeta­ cm. d'e sol, la care se înlătură oare procentul cel mai mare
tivi, deoarece ei produc fructe axul. Operaţiile de tăiere se să fie al celor tîrzii.
L era înscrisă povesteşte văzut băcătă- j de calitate bună, rodesc tim­ repetă în fiecare an. Conduce­
0 o cifră care-l ria curată. Am Î puriu, ocupă loc puţin şi se pot rea coroanei în formă de vas Un loc important în grădină
îngriji mai bine. permite o luminare mai bună trebuie rezervat pentru cultura
[• „asigura“ că văzut dormito- în interior, iar fructele se co­ legumelor. Acest loc este bine
In acest scop, se recomandă lorează mai frumos. să fie separat de-al pomilor,
L n-are să moară de foame. rul cu mobilă nouă. Toate ~) a se forma pomi cu coroană cu "soare mult, atribuindu-se
etajată rărită (fig. 1 ), pentru Distanţa de plantare intre a- mai mult legumelor pretenţi­
(_ Humai el. De nevastă şi co- respirînd a bunăstare, a trai 1 meri, peri, gutui şi vişin, la ceşti pomi este redusă la 30-50 oase la lumină şi căldură cum
care ramurile principale de cm. şi se poate face sub formă ar f i : ardeii, vinetele, roşiile,
1 pii nu era vorba. A mai pri- omenesc. ) schelet se ramifică în ramuri de cordon vegetal simplu (fig. dovleceii şi altele.
Obscuritatea din casa şi, 1 de rod anul II, î n şi IV. Trun­
C mit şi o altă hirtie. Aceeaşi chiul se lasă de 0,5 m., iar dis­ L. Ora*«* Schema alăturată reprezintă
tanţa între etaje de 35—40 cm: un exemplu de utilizare raţio­
[¦ domni, tl „invitau“ în ter- din viaţa lor a dispărut de ^ Pomii se plantează la distanţa •» W nală a unei grădini familiare
de 3—4 m: Acest sistem pre­ cu o suprafaţă de 1 .00D m.p.,
ţ_ meni politicoşi să părăseas- mult. Obscura colonie de al- ] zintă avantajul că se poate fo­ 3), sau sub formă de cordon de formă dreptunghiulară şi bi­
losi terenul- dintre rînduri la vertical dublu (fig. 4).
( casa. Acolo trebuia să se tăăată a dispărut şi ea. Deşt Î cultivarea căpşunilor şi legu- ne luminată.
La plantarea pomilor se va Suprafaţa acestei grădini în
( mute un altul, mai tîiiâr, ca casele au rămas încă ace- 1 şi consiliile locale ale sindica­ ţine seama de felul pămîntului.
L re să-şi împartă ziua ca şi leaşi, ele sînt totuşi altele. ^ telor trebuie să ia măsuri pen­ Pentru piersic, cais, cirjeş şi principiu este repartizată ast­
tru a asigura continuitatea ac­ fel : 350 m.p. pentru casă, curte
- d -* jumătate în turnătorie, Au fost reamenajate, frumos - tivităţii artistice de amiatori şi şi parc cu flori, 450 m.p. pen­
î” jumătate acasă, în pat, is- văruite. Multe au antene de să dea indicaţii pentru axarea tru pomi şi arbuşti fructiferi
tovit ăe muncă. conţinutului repertoriilor pe şi 200 m.p. pentru legume. Ra­
radio pe acoperişuri. Printre 1 aniversarea a 40 de ani de la portul între suprafaţa ocupa+ă
înfiinţarea P.C.R., întîmpinarea cîu pomi şi legume poate fi
[ Toată „agoniseala“ a in- case se ridică dispensarele ţ zilei de 1 Mai etc. schimbat,. în funcţie de cerin­
f căput intr-o căruţă. A ince- pentru adulţi şi pentru co- •, ţele familiare.
x put exodul... Formaţiile artistice de la sa­
pii, altădată necunoscute în ^ te trebuie programate pe baza Pe suprafaţa destinată pomî-
t Nu-s rînduri desprinse din- colonie. Sus pe dealul •] unui plan, să facă deplasări, lor( în acest caz) se pot plan­
I tr.Q lume de aiurea. Nici ro- Sîngeorgiului, peste Strei, ) schimburi de experienţă între ta patru meri, 3 gutui, 2 pruni,
localităţile învecinate. Forma­ 3 caişi, 6 vişini, 12 piersici, for­
L dul imaginaţiei cuiva. O bă- blocuri moderne se înalţă 1 ţiile sindicatelor şi ale caselor me pitice, şi 30 peri pali sat 5
[ trînă pensionară, pe nume mereu. In uzină, la turnăto- raionale de cultură trebuie să sub formă de cordoane duble
l Iuliana Roman, din Călan, rie, condiţiile ăe muncă sînt -j facă în această perioadă cit verticale.
( le-a, scos din dramaticul jur- cu totul altele. Mecanizarea > mai multe deplasări Ia sate.
Măsuri pentru îmbunătăţirea ing. S T E L I A N C Â Ţ A V K L A
i. nai nescris al vieţii ei de a- lucrărilor grele, a uşurat ] activităţii se impun . îndeosebi
^[¦ tunci. Ea mesmte; uuinuuml ud.uinlit.r1 e mmuunncaca zuturnrnaăcotorruiolor.r. uDuuyapă j1 la casele raionale de cultură şi D U M I T R U P R IC A
care sînt deficitare intr-o se­ Staţiunea experimentală
. copiii mai mici ai omului ziua ăe lucru, au la dispozi- -j rie de forme de activitate. Tre­
buie intensificată munca brigă­ horticolă Geoagfin
L despre care am vorbit. ţie cinematograful, clubul, -j zilor artistice de agitaţie de la
casele de cultură oare sînt u- LEGENDA
t Bătrîna pensionară îşi con. biblioteci... ¦) neori sub nivelul multor aseme­
nea formaţii de la căminele
t tinuă povestea... J culturale.
Sărăcia gata să-i sugru- O priveam pe bătrîna pen- !j Sub îndrumarea organelor de
^ me, î-a împrăştiat pe copii. sionară, pe comunista lulia- ¦; partid, este necesară o mai
(. Pe ea a atras-o mirajul na Roman. Pe faţa ei, anii şi strînsă colaborare între orga­
nele sindicale şi de stat cu or­
[ Bucureştiului. Povesteau unii viaţa şi-au lăsat amprente- ] ganizaţiile U.T.M. şi comisiile
de femei, în. scopul unei bune
[¦ că Jn capitala ţării se putea le în cute adinei. Ochii i-au J mobilizări a tineretului şi a fe­
r trăi omeneşte. Amăgire ama- rămas însă tot tineri, lumi- jj meilor la formaţiile artistice de
[ ră. vreme de 23 de ani, n-a noşi. calzi.. In ochi s-a adu- j amatori.
[ fost în stare să adune ni-
t mie. A cîştîgat doar un soţ nat tot ce-a vrut să-mi po- } Timpul scurt care mai este
pînă la faza regională de con­
cumsecade, servitor ca şi ea vestească. Ochii el m-au a- 1 curs să fie folosit din plin atit
L la nu ştiu ce mari bogătaşi. ,**i de către formaţii cit şi de or­
ganele care conduc această ac­
jutat s-o înţeleg mai bine. j ţiune (sfaturile populare şi sin­
dicatele), pentru ca formaţiile
L S-a întors la Călan in 1944, L. M ĂG UREAN U 1 artistice de amatori din regiu­
nea noastră să-şi îmbunătă­
1 ţească activitatea, să-şi ridice Q meri pitici
măiestria artistică, să reprezin­
Lecţie model te cu cinste regiunea, să con­ @ Pj'rruni
tribuie cit mai mult la educa­
De curind, la şcoala medie de zi a fost lecţia mode! ţinută rea socialistă a maselor. 0 gutui, caişi, vi­
mixtă din Sim eria a avut loc o şini şi piersici
şedinţă a com isiei metodice, la la clasa a IV-a de către înv. 0©
care au participat învăţătorii pitici **
claselor I— I V din Sim e ria şi M a ria Grarna din Sim eria , a- (3 * 0 O »
localităţile aparţinătoare ora­ 0 peri palisaţi
şului. vind ca subiect „ fo lo s ire a elec­ e oo 1. trandafiri
2. flori anuale
P rim u l punct de pe ordinea tricităţii“ . A urmat apoi refe­ 3. flori vivace
4. cărare
ratul tov, îav, Ioan Fleşeru din « P -Q -g L . 5. drum
6. bancă
U ro i. _ 1. B E R C A jJL 7. alee pietruită
i ** 1corespondent 8. plantă urcătoare
9. curte
oo o » 10. şopron
11. nuc
o o o O 12. cireşi
o 13 tei
14. legiune
o Oo » |5. căpşuni
16. coacăz
17. zmetiră-agriş
18. vijâ de vie
CO R N EL STOICA curs. Acest lucru a făcut poisi- os
vicepreşedinte a! Comitetului executiv bilă prezentarea unor brigăzi _.1.. *. *
cu programe dificitare în ceea
al Sfatului popular regional, ce priveşte problemele pe care R e a lizări şi p ersp ective
le abordează, sau avînd gre­
preşedintele comisiei regionale de şeli de conţinut (Pricaz, Do- Cercul literar „M ihai Em ines- rientare a cercului pe linia îm ­
concurs bra). cu“ de la şcoala medie „A urel b o g ăţirii prog ram elor cu diferite
V laicu “ Orăştie, a desfăşurat' fragmente dramatice şi dram a­
Faţă de posibilităţile existen­ Deşi s-au înregistrat progre­ o bogată activitate cultural-lite- tizări după operele unor sc rii­
te în regiunea noastră, întrece­ se în ceea ce priveşte reperto­ rară şi în cursul trim estrului II tori, răm ine valabilă şi pentru
rile dintre formaţiile artistice riul soliştilor vocali şi instru. din acest an şcolar. E le ­ viitor. Astfel, o viitoare şedinţă
de amatori ar fi putut înregis­ mentişti, mai există însă cazuri vii, pe lin g ă releratele, reci­ a cercului literar va fi închinată
tra realizări şi mai frumoase. cînd aceştia prezintă cîntece cu tările şi cîntecele prezentate, au poetului V asile Alecsandri, cînd
S-au prezentat în concurs une­ un sărac conţinut de idei şi la făcut cunoscute co leg ilor lor şi vor ti prezentate şi. fragmente
le formaţii insuficient pregăti­ un nivel artistic nesatisfăcător. anum ite creaţii o rig in ale. C a un
te mai ales sub aspectul cali­ Ţinînd seama de felul cum s-a fapt pozitiv, rem arcăm că la şe­ din ciclul „C h iriţe i“ .
tăţii de interpretare artistică, desfăşurat prima fază a con­ dinţele cercului au participat şi
al mobilizării mai masive a ar­ cursului, comisiile raionale şi unii părinţi ai elevilor. Condu­ In cu rsul vacanţei de p rim ă­
tiştilor amatori în formaţiile comisia regională trebuie să ia cerea cercu lui s-a orientat ca în
artistice. o serie de măsuri pentru ca la cadrul şedinţelor, tocmai pentru vară, colective de elevi, membri
faza raională, echipele să se o aprofundare a operelor scrii­
Considerăm că ridicarea ni­ torilor, să se pună in scenă fra g ­ ai cercului literar, vor continua
velului de interpretare, a cali­ prezinte cit mai bine pregăti­ mente din scrierile acestora. E-
tăţii muncii artistice, a îmbo­ te. Pentru aceasta, comisiile ra­ culegerea de folclor din satele
găţirii repertoriului şi în mod ionale de concurs trebuie să-şi levii din clasa a X-a au prezen­
deosebit al conţinutului de idei stabilească programul de depla­ raionului.
al textelor brigăzilor artistice de sare a specialiştilor la forma­ tat în şedinţa închinată lui Ca-
agitaţie,, trebuie să stea în a- ţii pentru a face repetiţii, pen­ D e asemenea, alţi elevi ai cer­
tenţia activiştilor culturali, a tru a le îndruma. De asemenea, ragiale fragmente din „ O scri­
comisiilor raionale şi regiona­ comisiile riljonale trebuie să cu­ cului literar, lucrează la confec­
lă de concurs’. noască din timp repertoriile soare pierdută“ , „O noapte fur­
tuturor formaţiilor care vin în ţionarea de m aterial didactic
La sate, echipele de dansuri faza raională, pentru a putea tunoasă“ , „N ă p a sta “ . Această o-
sînt încă insuficient pregătite. evita din programul concursu­ precum şi Ur întocm irea unui a l­
Majoritatea acestor formaţii lui tot ceea ce nu corespunde
sînt mici (4 pînă la 6 pere,chi), şi ceea ce nu este realizat din bum literar.
dansatorii fiind încă nesiguri punct de vedere artistic. Spec­
pe mişcările din dans, din cau­ tacolele care se prezintă în faza PETRU BACIU
za insuficientei pregătiri şi în­ raională, trebuie să fie in­ profesor
drumări din partea instructo­ tr-adevăr la nivelul exigenţelor
rilor respectivi. spectatorilor.
O altă deficienţă semnalată In perioada de pregătire şi
în cadrul concursului este a- desfăşurare a primei faze, for­
ceea că programele brigăzilor maţiile au avut o bogată activi­
artistice de agitaţie în unele tate obştească. Comitetele exe­
cazuri nu sînt verificate de că­ cutive ale sfaturilor populare
tre coîhisiile raionale de con­