Page 68 - 1961-03
P. 68
D R U M U L SriCIAMSMULÜI Nr. 1938
O nouă formă obştească
de organizare a inovatorilor
leningrădeni
MOSCOVA 17 Corespondentul Scopul lui este de a coordona
activitatea inovatorilor, de a
Agerpres transm ite: „să cauţi atrage în ajutorul lor specia
lişti competenţi şi de a asigu
noul nu de unul singur, ci prin ra introducerea imediată In
producţie a creaţiilor lor. Deşi
forţe comune“, sub această de înfiinţat de scurt timp, con
siliul a recomandat pînă acum
viză inovatorii din Leningrad întreprinderilor leningrădene
peste 200 de inovaţii preţioase,
au creat un Consiliu orăşenesc privind perfecţionarea maşini
lor şi a regimurilor tehnologice
ita i!T î@ r © ş ia p a& *S ^ Jrai© m faB *! Poporul francez cere rezolvarea de muncă in comun pentru şi a ajutat la introducerea lor
c^iroggcD fí& agi r a s p i n g © i r â ă ş i a progresul tehnic. Aceasta este in pracţică.
o nouă formă obştească de or
d e 9a T ® m im w t o In urma acestei acţiuni, uni
neîntîrziată a problemei algeriene ganizare a inovatorilor care în tăţile industriale ale oraşului
scurt timp şi-a dovedit efici au obţinut economii de 40 mi
enţa. Condus de cei mai buni ra- lioane de ruble. Consiliul des
L E O P O L D V I L L E 17 (A ger- printre care deputaţi ai parla făşoară o interesantă şi efici
pres). — Lin grup de 40 mem mentului din partea regiunii P A R I S 17. Corespondentul pentru a asigura succesul lor“ . cu participarea reprezentanţilor ţionalizatori leningrădeni, con entă activitate organizată pen
bri ai Cam erei D ep utaţilor şi Congoului Inferior, principala A ge rpre s transm ite : L a 17 m a r Tot vineri a apărut un co centralelor sindicale, ai o rg a n i siliul are nouă secţii pe prin tru răspîndirea experienţei îna
Senatului R ep ublicii Congo s-a bază de sp rijin a lui K a sav u b u , tie, zia ru l „ l ’H u m a n ité “ a p u intate.
pronunţat în unanim itate împo au declarat că, aprobînd des blicat o declaraţie a B iroului m unicat al B iro u lu i n a ţio n a l al zaţiilor locale ale P a rtid u lu i
triva cîrdăşiei de la T a n a n a ri fiinţarea de fapt a R ep ublicii Politic al Partidului Com unist Confederaţiei Generale a M u n Cei mai de seamă inovatori
ve. După cum transmite cores Congo, Kasavubu şi-a subm i Erancez in legătură cu evolu cii din Fra n ţa in care li se com unist şi ale partidelor so- j cipalele profesii, care unesc pe pregătesc la locurile lor de
pondentul din Leopoldville al nat im p licit situaţia de şef de ţia din ultim a vreme a proble cere tuturor oamenilor muncii muncă instructori obşteşti, care
agenţiei Taniu g, această hotă- stat. mei algeriene şi in special cu din Fran ţa să-şi unească for cialist, socialist unificat şi ai 1 inovatorii din rîndurile stfun- răspîndesc apoi mai departe
rîre a parlam entarilor congo com unicatul prin care guvernul ţele pentru a im pune iniţierea metodele înaintate, însuşite la.
lezi a tost adoptată la o con După cum au declarat parti francez se declară gata să în unor tratative rodnice cu ade altor grupări republicane. I gărilor, frezorilor, sudorilor etc. întreprinderile lor. Frezorul V.
sfătuire care a avut loc în sea cipanţii la consfătuire, prin re ceapă tratative in vederea acor văraţii reprezentanţi iii poporu Karasev de la uzina „Kirov” a
ra zilei de 14 m artie. fuzul lor de a ţine seamă de dării autodeterm inării pentru lui algerian- i\u e x istă a lia c a le de re z o lv a re pregătit peste 80 de asemenea
parlam ent şi de a accepta re populaţia algeriană. Apreciind a problem ei Iaoţiene decît instructori iar strungarul V-
M e m b rii parlam entu lu i au a- luarea activităţii lui, uzurpato In cadrul m arilor m anifesta o conferinţă in tern aţion ală Trutnev de la uzina „Bolşevic“
ţii populare în favoarea păcii în — 50, din rîndurile celor mat
calificaţi strungari de la dife
les o delegaţie care urm a să-i rii care s-au în tîlnit la T a n a această hotărîre a g u v ern u lu i A lg e ria , care au loc în întreaga — Declaraţiile prinţului Sufanuvong — rite întreprinderi. In felul, a-
tacă o v izită Iui K a sa v u b u şi narive au dem onstrat că se tern francez drept „un succes pen F ra n ţă , la 16 m artie s-a desfă cesta metodele celor doi cunos
cuţi „revoluţionari, ai tehnicii
să-l încredinţeze că hotăririle de voinţa poporului. tru torţele p ăcii“ , declaraţia şurat în centrul universitai H A N O I 17 (A g e rp re s). — nul condus de p rin ţu l Suvan- şi tehnologiei“ au căpătat 0
răsplnăire largă.
conferinţei de la T a n a n a riv e C onsfătuirea m em brilor p ar su b lin ia ză : „C o m u n iştii, care A ix-en-Provence o dem onstraţie In m om entul de faţă pentru re na Fu m m a. In prezent nu exis
Acţiunea inovatorilor lenin
sînt în contradicţie flagrantă cu lam entului congolez a fost con de la începutul ră zb o iu lu i au a studenţilor şi elevilor sub lo glem entarea problem ei Iaoţiene tă altă cale de rezolvare a p ro grădeni a stîrnit interes in mul
te alte centre industriale ale
constituţia ţării, cu poziţia şi dusă de M u lu n d u , vicepreşedinte m ilitat cu toate torţele for a lă zinca „P a ce în A lg e ria !“ . L a este necesar in p rim u l rin d să blemei Iaoţiene decit o confe Uniunii Sovietice.
drepturiie parlam entului, pre al Camerei Deputaţilor. turi de toţi ce ila lţi partizani ai P a ris a avut foc de asemenea se convoace o conferinţă in ter rinţă internaţională. Victimă
cum şi cu rezoluţiile C o n siliu K a savu b u a refuzat să p ri tratativelor şi ai' păcii în A lg e o reuniune a reprezentanţilor naţională, a declarat prinţul Prinţul Sufanuvong a spus a exploziilor atomice
lu i de Securitate şi ale A d u n ă rii mească delegaţia de p arla m en ria, se bucură acum de succes. elevilo r de la p rin cip alele licee Su fa n u vo n g , preşedintele C .C . in co n tin u a re : P o ziţia formă a din Sahara
Generale a O .N .U . tari congolezi desemnată de a- M a i există însă obstacole : mo şi şcoli normale din capitala al Partidului Neo Lao Haksat, Partidului Nco Lao Haksat P A R I S 17 (Agerpres)- —
jt P a rticip a n ţii la consfătuire, ceastă consfătuire. nopolurile şi cercurile guverna F ra n ţe i în cadrul căreia s-a intr-un interviu acordat unui D u p ă ce a participat la ultima
constă in a prom ova o politică explozie atomică franceză din
Sahara, tinărul soldat Jacques
=OC m entale d irijate de ele, con su b lin ia t necesitatea unei re zo l corespondent al A gen ţiei V ie t de pace, neutralitate şi indepen Buton, f ă d n d parte dintr-o u-
nitate militară staţionată la
struise la această m ă su ră , ca u v ă ri grabnice a problem ei a lg e nam eze de Inform aţii. denţă naţională. Reggane, a primit un concediu.
El era aşteptai de familia sa
Lucrările Congresului tă să-şi salveze p oziţiile colo- riene. Cel m ai bine ar fi să se co n E l a am intit că începînd din din Roche-sur-Yon la 23 m a r
niali.sle. Do aceea, francezii, par In tot mai multe departa voace o conferinţă a ţărilor ca 1954, P a rtid u l Neo L a o H aksat
P artidului Socialist Italian tizani ai păcii în A lg e ria , au re au luat parte la conferinţa s-a pronunţat totdeauna pen tie, dar a sosit — din motive
datoria să-şi continuie eforturi m e n te din Fra n ţa se constituie de la Geneva şi să se reacti tru tratative de pace- D a r tr a necunoscute — cu două săptă
M I L A N O 17 (A g e rp re s). — guvernului. Şi-a adus oare par le unite pentru a obţine începe comitete departamentale pentru veze C o m isia in ternaţională, in- tativele trebuie să se bazeze mâni m a i j d e v r e m e , s-a îmbol
In şedinţa din 16 m artie a C o n tidul socialist aportul la lupta rea neîntîrziată a tratativelor şi pace în A lg e ria si se o rg a n i credinţîndu-i-se noile sarcini şi pe aco rd urile de la Geneva şt
gresului Partidului Socialist poporului îm potriva acestei po zează manifestaţii si reuniuni îm p uterniciri pe care le va sta să corespundă sp iritu lu i B an- năvit şi a încetat imediat din
Italian, a luat cuvîntul Tullio litici ? ' Raportul secretarului bili această conferinţă sau con d u n gu lu i, a spus el. Trebuie
Vecchetti, con du cătoru l a rip ii de partidului nu conţine din păcate „Diplomaţii de cu lo are ferinţa lărgită a cărei convocare să fie respectată condiţia de a viaţă. Deşi Ministerul de R ă z
stingă a partidului. E l a sub un răspuns la această în treba sînt indezirabili“ este preconizată de prinţul Sia- se garanta L a o su lu i pacea şi
nuk. Această conferinţă, la care neutralitatea. Pentru aceasta, boi francez a dat publicităţii u n
lin ia t că rap o rtu l de iorţe pe re. S o c ia liştii italien i nu mai — Un articol din „Dcr Spiegel“ — urm ează să fie reprezentate 14 în prim ul rind, trebuie să ple comunicat in care se spune că
arena m ondială s-a schim bat in pot însă răm îne pe poziţia de ţări, trebuie să stabilească de a- ce din L a o s ţoale trupele, o fi
favoarea so cia lism u lu i şi că a- espectativă, ei trebuie să lupte HAMEUEG 17 (Agerpres). — tremure pe funcţionarii Depar semenea noi sarcini pentru C o ţerii şi personalul m ilitar al tinărul soldat ar fi murit în
cest lucru arc o mare însem nă cu curaj pentru pace. Partid ul Săptă.mîna!ul vest-gernmn „Der tamentului de Stat, deoarece eî misia internaţională, iar aceasta S .U .A . şi al sateliţilor lor, po
tate pozitivă. nostru trebuie să facă o alege Splegel“ publică, un articol in stînjeneşte o politică elaborată din urm ă trebuie să intre în porul laoţian u rm în d să se o- u r m a unei „boli. infecţioase“, fă
re politică clară. T actica titulat „Diplomaţii de culoare cu grijă şi care tinde să câş contact direct cu unicul guvern cupe el însuşi do treburile in
U-R.S.S. şi celelalte ţări so pe care o folosim nu trebuie sînt indezirabili“, în oare dez tige prieteni acolo unde Statele legal din Laos, care este guver terne ale Laosului. ră nici o legătură cu radiaţiile
cialiste, a spus ol, sînt cele c a să se deosebească de strategia Unite au nevoie de ei“.
re se pronunţă pentru destin generală a partidu lui, de ţelu văluie neplăcerile Îndurate in atomice, la autopsia făcută s-a
derea încordării internaţionale, rile ei finale. De ce doreşte Pînă la jumătatea lunii ia
pentru dezarmarea generală şi Nenni să făurească o alianţă viaţa de zi ou zi de către di nuarie a acestui an numai 5 constatat că singele lui conţinea
totală, pentru lichidarea blocu cu oam enii m uncii catolici, re- din cele 17 noi state africane
rilor m ilitare antagoniste. nunţind la alianţa cu oamenii plomaţii africani acreditaţi pe au reuşit să obţină birouri la Retragerea Uniunii Sud-Africane n u m a i a zecea parte din canti
muncii comunişti ? Această New York. din Commonwealth— o mare victorie
tendinţă este dăunătoare. T re lingă O.N.U. Revista subliniază tatea normală de globule albe.
buie să luptăm îm potriva ci „Lună de lună — s-e spune a popoarelor afro-asiatice
cit nu este prea tîrziu , să luptăm totodată dorinţa oreseîndă a a- în continuare în articolul men Cazul soldatului Buton, scrie
prin fapte, nu prin vorbe. ţionat — sporeşte numărul
Politica atlantică, a spus cestor diplomaţi ca sediul plîngerîlor înaintate de diplo corespondentul ziarului elveţian
Reprezentanţii a rip ii de stin maţii de culoare Departamen
gă a partidului, care constituie O.N.U. să fie mutat de la New „Die Tat“ , „este penibil pentru
aproape o jumătate din num ărul tului de Stat al S.U.A. Ambasa
Vecchetti, troce printr-o criză delegaţilor la congres, au în- York în Europa. < dorul Camerunului a obţinut o guvernul francez în m ă s u r a in
tîm pinat aceste cuvinte cu a- locuinţă pentru suprăpreţul de care Buton — fie că a căzut
gravă. Ţ ă rile N .A .T .O ., unite plauze şi strigind „Ruşine re „Motivul acestei dorinţi, pu 210.000 dolari, după care veci
form iştilor !“ . ţin măgulitoare pentru ameri nul l-a reclamat pe fostul pro victimă radioactivităţii, fie că
doar prin ţelurile lor antisovie- cani — se arată in articol — prietar pentru a împiedica mu- L O N D R A 17 (A g e rp re s). — woerd pentru a-1 o b lig a să re
tice şi anticomuniste, sînt dez îl constituie diferitele neajun tarea ambasadorului de culoa „Vestea retragerii U n iun ii Sud- nunţe la politica sa ra s istă “ — moartea sa a fost provocată de
binate în ceea ce priveşte toa suri pe care trebuie să le su re. Judecătorul de district a Africane din Comm onwealth a apreciază M işcarea împotriva altă cauză — trezeşte conştiin
te celelalte probleme. In Italia porte diplomaţii africani in dat curs plîngerii, şi ambasa avut efectul unei bombe“ , re politicii apartheidului.
S.U.A. şi pe c.are nu le poate dorul ar fi trebuit să plece din latează corespondentul din L o n ţa opiniei publice franceze asu
ia am ploare m işcarea pentru compensa o politică de decla casă dacă n-ar fi intervenit în dra al agenţiei France Presse. Fron tul unit din Uniunea
maţii binevoitoare“. Pînă şi Acest rezultat constituie o pri Sud-Africană, care reprezintă pra politicii atomice, ca pro
promovarea unei politici exter mă victorie a luptei desfăşura marea majoritate a popoarelor
te de opinia publică m ondială din această ţară, a m ulţum it blemă
ne independente, pentru dezar împotriva politicii rasiste a g u prim ilor m iniştri ai Comrrion-
vernului sud-african. wealthului pentru că au refu S e ştie că cu prilejul vizitei
mare şi crearea unor zo ziarul „Washington Post“ a re zat să accepte un com prom is
cunoscut că „tratamentul ia Această retragere, arată şi intr-o problemă atit de im por pe care trimisul preşedintelui
ne de dezangajare a forţelor care sînt supuşi diplomaţii a- agenţia France Presse, „a fost tantă.
fricani în America ii face să Kennedy, ambasadorul Harri-
armate ale celor două blocuri.
Poporul condamnă - politica man, a făcut-o in Franţa, g e
suşi Departamentul de Stat. o victorie răsunătoare pentru Sing u ru l guvern din C o m neralul de Gaulle i-a exprimat
fiinsiii! g « l al celor 7 0 0 de amazoane“ Ambasadorul Guineei a. fost ţările afro-asiatice din cadrul monwealth care regretă retra hotărirea sa neclintită de a dez
nevoit să plătească suma de Conim onw ealthului: Ghana, N i gerea U n iu n ii Sud-A fricane din
L Amazoanele legendelor antî- Ne-am săturat de igrasie! zut că nu-i de glumă, autori- -j 250.00C dolari pentru o locuin geria, India, Pakistan, M alaya, această asociaţie este cel en volta forţa atomică a Franţei.
Bărbaţii noştri zidesc case şi ţă care fusese oferită anterior Ceylon“ . glez. Agenţia Associated Press
I ce ar rămîne uimite dacă şi-ar noi trăim în barăci! tăţile, grijulii, au încărcat 200 ) unui diplomat chilian la jumă relatează că „prim a reacţie a S-a anunţat de altfel in m o d o-
tate de preţ. „Este o înfringere nu numai cercurilor guvernante britanice
1 putea vedea urmaşele lor care Iată numai cîteva din lo de camioane cu' poliţişti înar- 1 pentru Verw oerd, ci şi pentru a fost declaraţia că acest eveni ficial că la R e g g a n e vor avea
zincile luptei celor 700 de fe Ministrul de Finanţe al Gha- M acm illan. care a sprijinit ce ment constituie o „tragedie“ .
t s-au ivit acum cîteva zile la mei. maţi pînă în dinţi, echipaţi de | nei a fost lăsat să intre In lo rerea lui Verw oerd ca politica M a cm illa n şi-a exprim at de a- loc noi explozii atomice, deşi
calul de noapte „Copacabana“ apartheidului să nu fie critica semenea regretul în Cam era
L Roma. Trei zile a durat bătălia. campanie, ca pe vremea ple- !, din New York numai după ce tă decit în term eni generali la n u m a i cu cîteva săptămini. îna
Trei zile, muncitorii construc şi-a prezentat paşaportul de di conferinţă“ , subliniază „M işca Com unelor, declarînd că speră
Cl Mînuind armele mai bine tori şi şomerii din acel car că.rii in Abisinia. De data asta, -j plomat, şi chiar după aceea a rea pentru eliberarea co lo n ii că cu tim pul Uniunea S u d -A fri inte se adusese la cunoştinţa
ca bărbaţii, amazoanele din tier au fost nevoiţi să-şi fiar fost plasat la o masă lătural lor“ intr-o declaraţie dată pu
bă singuri oala cu cartofi Şi bravii jandarmi italieni nu j nică, pentru a nu fi în văzul b licită ţii în ziua de 16 martie- cană se va întoarce din nou în opiniei publice că Franţa nu va
să-şi spele singuri cămăşile. lumii. „Retragerea U niunii Sud-A fri C o m m on w ea lth.
L legendă duceau adevărate răz- mai plecau să se războiască 1 cane din Com m onw ealth, se efectua noi experienţe atomice
— Lasă, că nu-i nimic, Ic Un ataşat militar african, spune în declaraţie, este de fapt Ziaru l „D a ily W orker“ , tră-
t boaie care le-au făcute ves- cu negrii din Aădis Abeba, ci 1 care se mutase Intr-un cartier o excludere, nu o acţiune vo gînd prim ele co n clu zii în leg ă in Africa.
locuit numai de albi, a fost luntară“ .
" tite pînă azi. cu femei şi copii care vor- j persecutat zi şi noapte cu a- tură cu retragerea U n iu n ii X“
meninţări telefonice, pînă cînd Ieşirea U n iu n ii Sud-Africane Sud-Africane din Com m on
Amazoanele din Roma zile beau cea mai curată şi mai ^ în cele din urmă s-a mutat din din Com m onwealth „este p ri wealth, arată intr-un articol re practicate şi în alte instituţii guver
lor noastre nu ştiu să mînu- lccuinţa sa“. mul pas spre izolarea lui Ver- dacţional că aceasta este nu namentale“. Bambacus a refuzat să
iască nici un fel de arme, de- sonoră italiană. ) numai o victorie a ţărilor care dezvăluie la ce instituţii sa referă.
cit coada tigăii şi strecură-
toarea de macaroane. Folo Lupta finală a durat cîteva 1 LONDRA 17 (Agerpres). — La tS
sesc drept armă suplimenta martie preşedintele Partidului Congre
ore. Dar pînă la urmă, poli- ) sului Popular din Sierra Leone, Sia-
ka Stevens, a dezvăluit că la Londra
ţia a izbutit să cucerească a- ¦) a fost semnat recent un acord secret
intre guvernul englez şi Milion Mar-
partamentele. 5 gaj, primul ministru al Sierrei Leone,
prin care se prevede instalarea unei
ră gura. De data asta, nu o spuneau femeile. Poate aud Aşa s-a sfirşit războiul a- < şi-au exprimat făţiş dezacordul baze navale N.A.T.O. la Freetown.
artistă de cinema, ci 700 de totuşi autorităţile, iau măsuri. faţă de politica apartheidului,
brave gospodine, dintr-un car cesta neobişnuit pe care unii lecb eierea conferinţei ci, in acelaşi timp, o mare v ic Agenţia France Presse subliniază
tier roman, au jucat cu patos Cit de bine îşi cunosc feme gazetari italieni l-au numit C om m on w eal!hăului torie a popoarelor africane in că acest acord secret a fost semnat
şi cu vervă rolul amazoane- ile din Roma autorităţile! in lupta for îm potriva colo n ialis în ajunul acordării independenţei a-
lor. Spre deosebire de ama- tr-adevăr, au auzit aceste au „războiul vesel al celor 700 de m ulu i cestui teritoriu, prevăzută pentru data
zoanele antice, cele 700 de fe- torităţi despre isprava celor de 27 aprilie a.c.
mei din Roma au fost însoţite 700 de femei. Şi. au luat de amazoane“. BAGDAD 17 (Agerpres). — TASS
de cîteva sute de copii. îndată şt măsuri. Sute de po transm ite: La indicaţia primului mi
t liţişti. au fost trimişi la faţa Cele 700 de „amazoane“ nu nistru Kassem, relatează ziarul „Irak
j. Times“, guvernul irakian a adoptat
arătau Insă de loc vesele în L O N D R A 17 (A g e rp re s ). — etape“ . Deocamdată însă, po hotărirea de a aloca în noul buget
La 16 m artie, conferinţa p rim i trivit părerii lor, este necesar irakian 2.000.000 dinari pentru ajuto
clipa cină şi-au părăsit crati- lor m iniştri ai ţărilor Com m on- să fie înfiinţat un organ de rarea guvernului provizoriu al Repu
w ealthului şi-a încheiat in mod control asupra armamentelor. blicii Algeria.
ţele, cuprinse de disperare din ] practic lucrările. • E i s-au pronunţat de asemenea
pentru interzicerea cit mai g ra b WASHINGTON 17 (Agerpres). —
Lumea occidentală s-a mi locului. cauza mizeriei în care trăiau. "> D u pă cum se anunţă, la şe nică a experienţelor cu arme Potrivit relatărilor agenţiei Associated
dinţa din 16 m artie, p a rticip a n nucleare. Press, procurorul federal Joseph Bam-
rat descoperind dintr-oăată — Hai, ştergeţi-o, au stri Şi nu rldeau de bucurie etnd .. ţii la conferinţă au exam inat bacus, care conduce în prezent anche
printre altele, problema situa Se anunţă de asemenea, că ta legată de descoperirea unul trîpou
asemenea rămăşiţe de senti gat ei femeilor. Duceţi-vă a- paturile armelor poliţiştilor -j ţiei din Congo, problema dezar prim ii m iniştri ai ţărilor Com- clandestin în clădirea Pentagonului, a
m ării şi problema reorganizării m onwealthului au recunoscut, declarat Ia 16 martie reprezentanţilor
mente războinice în sufletul casă că vi se sleiesc maca- le-au Imbrlncit pe ele şi pe ) O .N .U . deşi cu unele rezerve, necesi presei că „a primit informaţii din
tatea participării Republicii
născut pentru blindeţe al fe 'roanele. copii, cină dubele au încăr- ) In problem a congoleză p a r Populare Chineze la discutarea
meilor. Toată lumea s-a în- Dar cele 700 de femei nu cat pe cele mai dirze, cină 1 ticipanţii la conferinţă au ajuns problemei dezarm ării.
la con clu zia că este necesar ca
l trebat: „Ce le-o fi apucat"? s-au arătat prea ineîntate de şi-au dat seama că toată ac- j să fie reluată activitatea par In ceea ce priveşte proble
lam entului congolez şi „să fie ma „reorganizării O .N .U .“ , par
[- Nu se întîmplase nimic deo- răspunsul autorităţilor. Le-au ţiu,nea lor disperată s-a ine- -j întărit rolul O .N -U . în C o n g o “ . ticipanţii la conferinţă şi-au
r sebit. Cele 700 de gospodine. răspuns poliţiştilor că dacă au cat in aceeaşi totală nepăsare 1 In problem a d eza rm ării, p a r exprim at părerea că în prezent
ticip a n ţii la conferinţă au căzut
I soţii de muncitori constructori. intr-adevăr grijă de macaroa a guvernului. ^ de acord că „obiectivul fin a l“ este necesar să se lărgească
trebuie să fie dezarmarea gene
t şi de şomeri, au găsit că sin- nele lor, n-au ăecît să se „Războiul vesel al amazoa- diferite organe ale O .N .U ., in
gura cale ce le mai rămînea ducă şi să le fiarbă. Ele n-aveau nelor" n-a rezolvat problema •)
ca să atragă atenţia asupra de gtnă să piece ă(n aparta- locuinţelor familiilor de mun- )
mizeriet în care trăiesc, a fost mente. citori. El a tras însă încă un 1
să ocupe cu forţa, apartamen- şi s _au baricadat. Zadarnic
pic cortina care dezvăluie lu
tele noi, încă nelocuite, con- a fost asaltul poliţiei. Trei mii crunta mizerie in care
struite de curind Intr-unui din zile poliţiştii n-au izbutit să sînt siliţi să trăiască oamenii
cartierele oraşului. evacueze apartamentele. In a muncii din ţările capitaliste.
— Nu mai vrem mizerie / treia zi, ¦noaptea, cină au vă P. D.
J u J i J f t —1 1—l i J u / t J v rală şi totală înfăptuită „pe clusiv C o n siliu l de Securitate. care rezultă că jocurile, de noroc rînt
Recţacjia şi adminislralia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leleÎQn: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poli grafică „l Mai“ — Deva.