Page 71 - 1961-03
P. 71
Nr. 1939 DRUMUL SOCIALISMULUI X)AQ
aESSZzacBoaa
miselor Sesiunile de constituire
ale sfaturilor populare raionale
De la B aru M are la Silvaş, ral din satul V îlcele Buna. P a ra si oraşelor regionale
sau de la Lunca C e rn ii la C io lel cu aceasta, cetăţenii din ra
clovin a, peste tot, in raionul za comunei Bretea Rom înă au Tn aceste zile au continuat Sebeş, au fost validate manda
H aţeg, oam enii au in această prestat 150 zile de m uncă v o să aibă loc sesiunile de con tele celor 65 de deputaţi aleşi
prim ăvară preocupări multiple. luntară cu braţele şi atelajele stituire ale sfaturilor papuAlare la 5 martie. Sesiunea a ales
B ineînţeles că pe prim ul plan la întreţinerea drum urilor din raionale şi oraşelor regionale, apoi comitetul executiv format
se situează cam pania agricolă. raza comunei şi la construcţia la oare au luat pai-te deputaţii din 13 membri şi cele 6 comisii
D a r, paralel cu aceasta se m a şoselei Sim eria-H aţeg. N um ai la aleşi Ia 5 martie. permanente. Ca preşedinte al
nifestă un interes crescînd şi ultim a lucrare ei au dislocat şi comitetului excutiv a fost ales
faţă de gospodărirea com unelor. transportat pînă în prezent pes Sesiunile au prezentat ra tov. Mireea Biriş, iar ca vice
In această privinţă se are în v e te 600 m.c. pămint- M erită evi poarte pentru validarea man preşedinţi tovarăşii Teodor Mă-
dere în prim ul rînd traducerea denţiată şi acţiunea de deschi
in viaţă a propunerilor pe care dere a unui local de cooperativă datelor de deputaţi, au ales liguţă şi Nicolae Albu.
cetăţenii din raion le-au făcut în satul Bretea Strei.
în preajma alegerilor de la 5 comitetele executive şi comisii Raionul Haţeg
In raza com unelor Sarm ise-
le permanente, şi au dezbătut
planurile de măsuri cu privire
martie. Datorită acestui lucru, getuza, Clopotiva şi Demstiş, Ha desfăşurarea campaniei a- In sesiunea de constituire a
pe raza raionului au apărut lu principala propunere a cetăţeni grieoie de primăvară. sfatului popular raional Haţeg,
cruri noi, s-au reparat drum uri lor cu privire la repararea dru au fost validate mandatele ce
si poduri, s-au plantat pomi, m urilor a fost în mare parte Oraşul Hunedoara lor 50 deputaţi raionali şi s-au
s-au procurat m ateriale pentru realizată. Astfel, cu sprijinul ce ales 5 comisii permanente. A
construcţiile obşteşti etc. tăţenilor, s-au transportat pe In primia sesiune a sfatului fost ales comitetul executiv. Ca
drum urile din Sarm isegetuza 580 popular orăşenesc regional Hu
La Lunca Cern ii, de pildă, a
fost instalat de cîteva zile, un m.c. pietriş, pe dru m u rile din nedoara, au fost validate man preşedinte al comitetului exe IN K A M C I A T K A S O V IE T IC A .
grup electrogen, care a permis C lopotiva 100 m.c. pietriş, ia r pe datele celor 159 deputaţi aleşi cutiv a fost ales tov. Leontin
să se tragă reţeaua de curent drum urile din comuna Demsuş la 5 martie. S-a ales apoi co Dnala, iar ca vicepreşedinţi
şi la d ispensarul m edical din 260 m.c. pietriş. Tot in această mitetul executiv al sfatului tov. Octavian Bona şi Aurel
localitate- Ca urm are a acestui perioadă, s-au mai realizat şi popular, compus din 13 mem Rotarii.
fapt, s-a în deplinit şi o veche alte propuneri ale cetăţenilor din bri şi cele 8 cdmisii perma
dorinţă a cetăţenilor de aici raion ul H a ţ e g : procurarea de nente. Ca preşedinte al comi Inovaţie preţioasă
prin aceea că dispensarul a fost material lemnos pentru construi tetului executiv a fost ales tov.
dotat cu un aparat Röntgen. rea căm in u lu i cu ltural din Peş- Viorei Stoica, iar ca vicepre La cabinetul tehnic al în tre 2 0 la sută şi să îmbunătăţească
feniţa, începerea lu cră rilo r de şedinţi tov. Marin Biţică, prinderii de explorări miniere
Terenurile degradate din raza ¦ reparaţii la căm inul cultural din Gbeorghe Viţă, Augustin Ţăn „A rd e a lu l“ din A lba Iulia au calitatea lucrărilor.
com unei Berth'elot vor fi am e Cfrneşti etc. La toate aceste ac dări. fost depuse in acest an mai m u l
liorate prin plantarea de pomi. ţiuni, cetăţenii au adus o con tri te propuneri de inovaţii. P rin tre De asemenea, colectivul de
Pînă în prezent s-au şi procu buţia deosebită prestînd sute de Raionul Brad in ovaţiile care au fost puse deja
rat 2.000 de oomi. Tot în raza ore de m uncă voluntară. N u m a i Mărţişorul spectatorilor D.D.F. Timişoara, le-a răs în aplicare, este şi aceea a rec m uncitori de la secţia m ecanică,
comunei Berthelot s-au amena cetăţenii din Clopotiva au rea După validarea mandatelor puns „nu avem contract, tri tificatorului M ih a i Ispas, de la
jat 720 m. de şanţ, s-au curăţat lizat prin muncă voluntară, de celor 50 de deputaţi aleşi la 5 Obiceiul este ca la 1 mar miteţi bani“. atelierul central de reparaţii. in vederea sp o ririi capacităţii de
2 0 ha. d° păşune, iar căm inul la alegerile din 5 m artie şi pînă martie, sesiunea de constituire tie să se ofere in semn de
cu ltural din satul Boiţa a fost în nrezenf, o econom i0 In buge a sfatului popular raional a a- preţuire, un simbol al pri Şi din această dispută, Inovaţia constă în introduce producţie la alice pentru foraj,
acoperit. tul sfatului popular în valoare les comitetul executiv format măverii, mărţişorul. Un măr spectatorul nu vede nimic, rea în procesul de producţie a
de îî 800 lei. din 13 membri şi un număr de ţişor s-a gînăit să ofere şi nici. chiar... film. Este un unui dispozitiv pentru ascuţirea a perfecţionat dispozitivul de
Ş i cetăţenii din com una B re 6 comisii permanente. Ca pre conducerea cinematografului mărţişor puţin plăcut. frezelor şi alezoarelor, dispozi
tea R om înă au făcut o seamă Tot mai multe propuneri ale şedinte al comitetului executiv sindical din Certei spectato tiv care a făcut să crească p ro debitat alice, aplicind u-i în plus
de propuneri menite să ducă la ai sfatului popular raional a rilor din localitate. De aceea, M o vi de... p r a f ductivitatea m uncii în medie cu
buna gospodărire a localităţii cetăţenilor din raionul Haţeg, fost ales tov. Viorei Lupu, iar s-a anunţat cu mare pom încă 6 o rificii, prin care se in
lor Aceste propuneri au fost a- ca vicepreşedinţi tov. Ioan Deac pă rularea unui film artistic Venirea zilelor din ce in
nabVate şi. în raport1 de urgenţa făcute în nreaîma alegerilor de şi Vasile Pavel. (titlul interesează mai pu ce moi călduroase aduc pen troduce m aterialul destinat con
fiecăreia, s-a trecut la aplicarea ţin). Dar seara, la casierie, tru bunii gospodari tot mai
la 5 martie, orind viaţă, pentru Raionul Sebeş pe cei ce doreau să vizione multe preocupări. Printre a- fecţionării alicelo r de foraj. C a
lor în practică. Astfel, au fost ze filmul, i-a intîmpinat un... cestea se numără şi curăţe
că organele locale manifestă o In sesiunea de constituire afiş : „Azi mi rulează film". nia. De aceea, I.G.O. Deva a urmare a acestui lucru produc
reluate lucrările pentru construi a Sfatului popular raional început măturatul străzilor
grijă deosebită. M ai mult, exis Peste patru zile — in 5 oraşului. E o treabă bună şi ţia va creste cu 60 la sută.
rea căm inului cultural din B re martie — s-a repetat ace tot atit de necesară. Numai
tă garanţia că ele vor fi re a li laşi lucru. In 12 martie, spec- că măturatul străzilor la ’ !W CONSTANTIN GORAN
tea Rom înă şi s-au procurat 10 tactorii au fost martorii a- Deva se face la ore nepotri maistru
zate, deoarece la înfăptuirea lor eeluîaşi „spectacol“. vite. începe in jurul orei
m.c. de m aterial lem nos nece şapte şi, ţine pînă. după-a- 9:
participă mase larg i de cetăţeni. Acest joc ăe „uite filmul,
sar construirii căm inului cultu- s m mOGJlAMULOE
1. M .
mmM
20 MARTIE 1961 pentru preintimpinarea unui nou
război m ondial, de I, F in tîn a ru ;
P R O G R A M U L 1 : 6,10 M e lo
dii populare r o m în e ş ti; 6,45 S a P R O G R A M U L II ; 14,08 M u
nu e filmul“ porneşte de la miază. Exact cinci pe străzi lut voios de pionier ; 8,00 D in zică din o p ere; 15,30 A r ii şi
lipsă de răspundere. La ce presa de a s t ă z i; 9,30 Tinereţea duete din operete; 17,00 D in
rerea cinematografului din este circulaţie mare de pie ne e dragă ; 1 0 ,0 0 P ro g ra m de fo lclorul p o p o a relo r; 17,30 S fa
Certej. Direcţia difuzării fil toni. lie d u ri; 12,20 Piese sim fo n ice ; tul m e d ic u lu i: Sănătatea şi cu l
melor dini' Timişoara a răs 14,00 M u zică populară romî- tura fizică ; 18,05 C arnet de re
puns „trimiteţi banii”. Certe- Cu puţin simţ al respec nească şi a m inorităţilor naţio porter : B rig a d a de tin e r e t;
jul a răspuns „nu avem con tului faţă, de cetăţeni, t de să nale ; 15,50 Note de lector ; 16,00 19,30 R a d io re p o rta j: C u m p ă ră
tract". Apoi Certejul. ars la nătatea lor. acest lucru se M uzică populară din M oldova ; torii despre calitatea produselor;
degete a telegrafiat „trimi poate face noaptea. Nu este 23,15 C oncert serenadă.
teţi filme, avem reclam.ă". 17,15 C in t e c e ; 17,30 Roza v in
oare ăe aceeaşi părere şt con a r i l o r ; 18,30 A lm a n ah ş tiin ţi 21 MARTIE 1061
ducerea I.G.O. Deva?
Bin e a r daca . . . fic ; 19,05 M u zică uşoară de P R O G R A M U L 1 : 5,40 Po lci
com pozitorii so v ie tici; Tabaci- şi m a z u r c i; 6,45 Salu t voios de
...întreprinderea de gospo sînt nevoiţi să facă zilnic a- nikov şi O ia k e r ; 2 0 ,2 0 Noapte pionier ; 7,30 Sfatul m edicului :
dărie orăşenească din Haţeg, cest drum (vreo 4 km.), pe bună c o p i i : ,,P a p u cii lu i Abu- Citeva p rin cip ii ale regim ului de.
ar piine în funcţiune un au jos. supraalim entaţie ; 8 ,0 0 din pie
tobuz şi pe ruta Haţeg—Nă- Harem “ , poveste populară fu r sa de astăzi ; 9,05 M uzică popu
laţi. pentru deservirea mun TIBF.RIU EN D R IJŞ lară rom inească ; 11,03 C o n cert
citorilor de la I.l.L. „Vasile corespondent că ; 20,45 T rib u n a R a d io : M iş- p o p u la r; 12,30 In faţa h ă rţii:
Roaită". Această întreprin N e p a lu l; 13,05 M u zică din ope
Construcţii ăe locuinţe pe Calea Grlvîţei din Capitală; şantierul nr. 1. Aici se află dere se află in satul Nălaţi, ...la secţia oftalmologie a carea m ondială pentru apărarea rele ; 14,30 M elo d ii populare ro
in construcţie 736 apartamente. Pînă la 1 aprilie a.c., se vor da în folosinţă 624 apartamente. iar majoritatea muncitorilor spitalului unificat din Deva. m îneşti ; 15,45 „ E r o i ai clasei
de aici locuiesc tn Haţeg şi s-ar acorda mai multă aten păcii, factor im portant în lupta m uncitoare, evocaţi de com po
ţie consultării pacienţilor, zito rii n o ş tri" ; 16,15 Vorbeşte
aducă destulă piele pe talpa ca iar versonaJul de aici ar avea 20 şi 21 M A R T I E 1961 M o s c o v a ! 17,30 T in e ri solişti la
lapodului unde trebuia prins fată de aceştia o atitudine m icrofon ; 18,30 Lim b a noastră
branţul. m.ai cuviincioasă. In această DEVA : Mama India ; HUNE — vorbeşte acad. prof. A l G raur;
privinţă pot fi date mai mul DOARA : Portretul unui necu 19,00 Revista Eco n o m ică R adio;
— Ia uite, Vică, economiaI noscut : Confidentul doamne 20,20 Noapte bună, c o p i i : „ Ţ ă
P a g u b ă curată. te exemple de tergiversare a lor, PETROŞANI: Alerg după ranul şi seniorii, snoavă spanio
o stea : Aveau 19 ani ; Nu vreau lă ; 21,15 V e şti despre cel de-al
I Şi meşterul i-a făcut lui Vică internărilor şi de bruscare a să mă însor; SEBEŞ: Pescui V l-le a concurs al echipelor a r
o altă socoteală. C u m neatenţia tori in apă tulbure ; ALBA IU tistice de a m a to ri; 23,12 S im
rătindu-ne un pantof pentru şi lipsa de grijă, duc la proasta pacienţilor. LIA : Blarja de vizon; Şapte
calitate a muncii. mirese pentru şapte fraţi: Ul fonia a V il- a de G lazu no v.
piciorul sting, delegatul ERONiAA A N G H E L tima aventură a lui Don Jüan: ' P R O G R A M U L II : 14,08 C in -
— E c o n o m i a se face aşezînd Palatul de cleştar ; SIMERIA : tece si jocuri populare rom in eşti;'
bazet comerciale de la B a cău a mai chibzuit tiparul, ca Să nu-ţi pensionar 1 Norii părăsesc cerul: Nopţile !5,00 D in viaţa de concert a c a
rămînă piele nefolosită- A şa fac Cabiriei: ORAŞTIE: Muntele: p it a le i; 16,15 „P ă rin te drag,
spus: fruntaşii care aduc economii a- Consfătuire Andreika : Ultima zi. prima z i : partid iubit“ — program din cîn-
— E lucrat de Vică, de la devărate, nu ca tine, şi care dau Mizerabilii; HAŢEG : Normen- tecele tineretului n o s tru ; 16,45
încălţăminte de calitatea I-a. Ai cu tinerii din G .A .C . die Niemen : BRAD: Doamna
„Ardeleana“. E vesel Vică. Cine ştie de ce-o feţele tăiate şi, dintr-o dată s-a băgat în cap ? ministru : LONEA : Asasinul din Tribuna Radio. Lupta pentru o
Com itetul raional U .T -M . Ilia, umbră; TEIUŞ: Doamna cu
S ă ne daţi voie, Înainte de a fi vesel. Poate pentru că afară e încruntat. VI a organizat o consfătuire cu ti căţelul: ZLĂTÎfA : Rătăcirile calitate superioară a produselor,
y| hla mai tirziu a m lămurit nerii din gospodăriile colective, dragostei; ILIA : Drumul Hris-
vă face cunoştinţă cu Vică, să primăvară, dar poate nu n umai — Ce-s astea ? * * misterul pentru care dele la G .A .C . Leşnic. In această tin ei; APOLDUL DE SUS: Pri obiectiv prin cip a l al întrecerii so
gatul de la Bacău ne-a arătat un consfătuire s-a discutat despre ma zi ăe pace.
nu intrăm în a m ă n u n t e asupra pentru asta. Pe ferestrele largi Vică n-a Înţeles. pantof pentru piciorul sting, ci forme tinereşti de m uncă în a- c ia liste ; 18,15 D in repertoriul
ale fabricii, Vică priveşte spre — Feţe, nu vezi ? Ori nu sea nu unul pentru dreptul. D e alt g ricu lfu ră şf sa rcin ile ce revin V W ••
motivelor pentru care delegatul fel, la mijloc, nu e vorba de nici acestora în sporirea producţiei so liştilo r de m uzică populară ro-
un mister. Pantoful a fost luat vegetale şi animale. m înească.
a arătat un pantof pentru picio pomii din curte,întrebindu-se mănă ? la intîmplare dintre cele 900 de
perechi de pantofi pentru femti In cadrul acestei consfătuiri,
rul sting şi nu urmi pentru pi mirat: cum.de rabdă atita căl — De semănat, seamănă. N u pe care bietul delegat a fost ne tinerii din G .A .C . Leşn ic au la n
voit să rehtzp a le lua in nri- sat o chemare la întrecere c ă
ciorul. drept. Mai subliniem in dură şi nu înverzesc. Duminică mai că nu-s feţe. mire, întrutif erau de califale ile toţi tinerii din gospodăriile
oroastă. colective din raion, pentru spo
treacăt faptul că. pe lingă p a n ar trebui să facă o plimbare Meşterul a luat tiparul, l-a rirea producţiei de cereale şi a
VII productivităţii anim alelor, che
toful cu pricina, se mai aflau a- spre Retezat. Vică apasă cuţi pus pe o faţă, apoi pe alta, pe mare care a fost prim ită cu en
P de o oră, Vică posomorit, tuziasm de participanţi.
lături. încă 899 buc. pantofi de tul pe bucata de ......... .......... .................. încă u n a şi i-a
tot potrivea tiparul pe un fus. VICTOR CRIŞOVAN
„stiggul" şi 900 buc- de „drep piele şi harşi, ta arătat lui Vică corespondent
tul". harşt, a şicroit. § C !I I I A \ _ fără vorbe. Vi-
I! D e afară, de pe ( U M I # M § Y !J C A c* G lncremfnit
o creangă din ce
Q i pornim, aşadar in vizită ___________________________ C u m ciracu de-au L C. L L. „SIBlANA“ S!B W '
^ la fabrica ..Ardeleana" din le care întlrzie ieşit feţele mai
V h a fulia, să-I cunoaştem pe să înverzească, o vrabie ii spu mici ? Vrabia bătu-o-ar. Şi m o f®ee cunoscut gospodăriilor agri- \
Vjrfi. ne ceva supărată. Vică ride de tocicleta... cofe colective., în to vărăşirilo r şi p ro - \
d u căto rilo r individuali, din raio an ele l
III ea. Meşterul tocmai se pregătea
Ţ \ ¦ ce oare delegatul de la — Ce, vrei să m ă înveţi m e să deschidă gura, tind lui Vică
Bacău n ii spus că nantoOil seria ? i-a venit ideea salvatoare-
sting e lucrat de Vică? La „Ar- Şi cu ochii, la vrabie harşt, — C e zici meştere de sistemul
¦-ieleann" n - a m dat de nici un
Vic.ă. In schimb !.-am întVnit ne hnrst, mai. taie o bucată. meu ? Ilia şl ÂSfea, că în ch eie 'conlrâcto z
Viaţa e frumoasă- Meseria — Care sistem?
Mitică. Marinică si Costica. Dar nu-i grea, soarele străluceşte, a- — Asta... c u m îi zice... de eco pentru: ^
r'entrv rft delpgaU'l s-a referit,
fară e primăvară. Vică se gin- nomii... Spsefaco! de teatru
# L a p te d e v a c a şi b iv o liţă ; l
la Vică, să nu se supere nici de.şte la motocicleta pe care vrea Şi Vică, tare la matematică,
Mitică, nici Costică, dacă şi noi să şi-o cumnere şi. harşt, harşt — începu să-i demonstreze meşte Vrabia de ieri, veni iar la geam, ® L a p t e d e o a ie şs p r o d u s e
rină la prinz şi-a făcut norm.a — rului c u m îşi, bătu el capul ca cu chef de vorbă. Vică o privi de la p te de oaie;
o să le zicem „Vică"... doar o clipă, dar apoi se supără. Z ilele trecuiei în sala clubului
muncitoresc din Simeria, form a Contractanţii beneficiază de importante
IV ha şi-n depăşit-o -cu 8 la sută. să „economisească" piele. — M a i taci, dodă, din gură ţia de teatru a că m in u lu i cu l avantaje ca: avansuri în bani, furaje la
— Bravo, Vică. — se laudă — Bine, făcu meşterul. şi nu m ă mai sfătui atit. tural ,,Petofi Sândor“ din De preţ oficial etc.
sadar Vică se afla tocmai Eu va a prezentat un reuşit specta
ta m a s a de croit. E croitor Şi coborind din nou privirile col cu piesele ,,Cum semeni, aşa C o n fv a c fe le se însheie prin o fic iile raionale
el şinnur Vedea-fe-aş pe moto- n-o să-ţi răspund acum. O să-ţi spre m a s a de croit şi le opri pe culegi“ şi „O noapte furtunoa I . C . L L . ş i a c h i z i t o r i i d e Sa c e n t r e l e ş i p u n c t e l e d e
in piele, cu calificare proaspătă lozinca prinsă chiar deasupra colectare a laptelui,
şi e tare mindru de noua lui m e cibtă. Ai mai. pus un ban la răspund mîine. fereslrei prin. care-l privea pri să“ , Dintre interpreţi s-au evi
serie. C u cuţitul in mi n ă şi cu m ă v a r a : „ N u uita! Calitatea V V W W V S A A / v - W V W V W ^ V V S V W W V W V W V V V W V \ V W '- .
tiparul lingă el, întoarce pe o C E.C. V °sie obiceiul nr. 1 în întrecere" denţiat tovarăşii Dani Elisabe-
narie si ne alta fusul de piele
D a ^ d meşterul n u venea în doua zi, m.eşterul veni. Ia D. P E T R E S C U ta, Zsok Aia n a, Sebestyen Ioan
clina -ncppn lingă m a s a lui Vică. Vică cu un cala nod Pp ca Balaş iosif, P alko Ecaţerina şi
alţii.
s-ar fi putui înlhvpla ca să-i lapod se afla o faţă din cele
ne r.are-l va preface in aurind mpar gă bine toată ziua D a r se croite elegant de Vică, cu ochii
pulpa să n-aibă Vină ghinion 7 la vrăbii. Ori. cit trăsese meşte
în feţe pentru pantofi eleganţi
pentru femei. Meşterul s-a oprit, a cercetat rul cu cleştele, nu izbutise să