Page 72 - 1961-03

nag. 4
SU,
Lucrările Congresului
Partidului Socialist Italian LO N D R A 18 (Agerprets). —
M U .A N O 18 (A g e rp re s). —
La M ilano işi continuă lucrările
ce' do- al 34-fea C o n g re s naţional
al Partidului Socialist Italian.
După Tullio Vecchietti, condu­
cătorul aripii de stînga a parti­ E l s-a pronunţat pentru colabo
dului, la congres a luat cuvin- rarea politică a celor două par
tu 1 Lei io Basso, lid e ru l curentu­
lui „Alternativa democratică” ,
care a criticat politica conduce­
rii p artidului În frunte cu Pie-
tro Nenni.
E l a declarat că nu este de a-
cord cu analiza situaţiei politice
externe şi interne făcută în ra ­
portul lui Nenni. Secretarul
partidului, a spus vorbitorul, '
ne-a prezentat descrierea blocu­
rilo r de state, nu o analiză a
ra p o rtu lu i de forţe in lupta do
clasă şi cuvîntarea sa a răsunat
m ai degrabă ca un raport al m i­ b licită ţii raportu l subcom isiei zentanţi ai poporului şi pentru L ao s şi în favoarea co n vo că rii
nistrului A facerilor Externe de­ O .N .U . pentru Ruanda U ru n d i a dezmembra ţara. Conducăto­ unei conferinţe internaţionale în
m isionat al unui guvern bur­
ghez, decit ca un raport al u-
nui conducător al Partidului so­
cialist.
Lelio Basso a condamnat de­
claraţia reprezentantului curen­
tului N en ni cu privire la cola­
borarea cu democrat-creştinii.
M u lte teze prezentate in prezent
de partizanii lui Nenni, a adău­
gat vorb itoru l, sîrit expresia so-
cial-dem ocratism ului şi prin u r­
mare nu au nim ic comun cu so­
cialism ul.
In tim pul cu vin tă rii lu i B a s ­
so, in sală s-au produs in cid en­
te provocate de h u lig a n i care au
pătruns in sală ca delegaţi.
Consolafi-uă
întors de la Mănc h e n , ves-
tiiuL C h a mberlan a fluturat
in faţa celor veniţi să-l în-
ttnipine, o hirtie:
— V-an. adus pacea I se
lăuda el u r m ă să-i convingă
pe englezi că înţelegerea pe
t care o ţăcuse cu Hitler putea
[¦ să-i scutească pe cetăţenii de
j- pe malul Tamisei de grija răz-
( boiului.
L D u p ă această pecetluire a
f prieteniei, trusturile engleze
f au furnizat Germaniei fel de
f fel de mărfuri.
t Peste puţini ani avioanele
hitleriste aveau să bombarde-
r za Londra, sa transforme nu-
[ mele unui oraş englez (Co- care i-l ofer”. Inchipuiţi-vă ce )
t ventry) in simbol al distruge-
l rii
l tămîni ca şi Ia sfîrşitu! sâptămînii
Se pare că lecţia a fost ui­
L tată repede.
Í Recent, la Bonn, s-au în­
Í cheiat tratativele dintre miniş­
tf trii de război ai celor două
».
ţări — Watkinson (Anglia) şi
( St 'auss (R-F.G.). In u r m a a-
t cestor tratative s-au încheiat
j: noi tratate militare.
Engleza au aflat cu uimire
i c-ă Anglia a consimţit să acor­
l de Bundeswehrului baze de
l instrucţie pe teritoriul insule­
i lor Marii Britanii.
l Watkinson, ma i practic de­
cit odinioară. Chamberlan, n-a
venit de la B o n n cu un petec
de hârtie. FJ a adus fritzii g a ­
fa înarmaţi şi l-a instalat pe
pământul englez. Bineînţeles,
C oricît de calmi, ar fi englezii,
^ din rînd in cînd îşi m a i ies şi
L el din sărite. Asa au făcut si
L de data asta. O furtună de
U w-/ v—/ wJ u /u Ji.
Scurte ştiri • Scurte ştiri
LONDRA 18 (Agerpres). Guvernul
englez a reuşit să impună Camerei Co­
munelor proiectul de lege cu privire la
majorarea tarifelor pentru asistenţa
medicală, împotriva căruia s-au pro­
nunţat cu hotărîre păturile Largi ale
opiniei publice engleze.
o Ministrul Afacerilor Externe al
Columbiei, Gesar Turbay Ayala a de­
clarat în Camera Reprezentanţilor că
Columbia nu va proceda la o ruptură
unilaterală a relaţiilor cu guvernul Cu­
bei.
e La propunerea Consiliului de Mi­
niştri al U.R.S.S., Prezidiul Sovietului
Suprem al U.R.S.S. a creat Comitetul ţul Norodom Sianuk.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 2. Telefon; idb; 169; 75. laxa plătită in numerar con lorm aprobării Direcţiunii Generale
R eprezentantul a rip ii de stin
ga a partidului, Liccio Libertin
Intr-o cuvântare vie, emoţionan
tă, a calificat ca fiind „pericu
loasă“ calea care duce spre sein
darea unităţii clasei muncitoare
{ide ale p ro le ta ria tu lu i ita lia n —
comunist şi socialist.
Scoţînd în evidenţă uriaşa
popularitate a ideilor socialis­
m ului în întreaga lume, îndeo­
sebi după Congresul al XX-lea
al P .C .U .S ., Libertini a chemat
partidul să întărească internaţio­
nalism ul proletar.
99 Usa a ! d o ilea Congo6®
N E W Y O R K 18 (A g e rp re s).—
Secretariatul O .N .U . a dat pu­
în care este criticată vehement
politica autorităţilor belgiene in
acest teritoriu aflat sub tutelă.
Acest docum ent vast, elaborat da
Com isia alcătuită din reprezen­
tanţii Haiti, Togo şi Iran, con­
ţine fapte care confirm ă păre­
rea delegaţilor m u lto r ţă ri atro-
asiatice că B e lg ia pune la cale
în Ruanda U ru n d i „un al doilea
Congo“.
C o lo n ialiştii belgieni au în ­
treprins in repetate rînd uri ope­
raţiuni represive crunte îm potri­
va africa nilo r, in cen diind sate,
omorînd bărbaţi, femei şi copii.
Deoarece B e lg ia este obligată să
acorde independenţă acestui te­
ritoriu aflat sub tutelă, autorită­
ţile belgiene au şi început „pre­
g ătiri“ în vederea alegerilor. Ele
cu rachete!
proteste a răspuns „surprizei“ îj
făcute de dl. Watkinson.
Dl. Watkinson ß guvernul 1
englez s-au arătat uimiţi.
— D e ce protestaţi ? N - a m j
făcut Lucrul ăsta deageaba. ¦)
A m primit în schimb avantaje. 1
— C e avantaje aţi primit?
— Pentru că noi a m acor- -j
dat baze de instrucţie in An- ţ
glia, ei au acceptat..: să c u m - 1
pere de la noi a r m e atomice. ]J
L a care răspuns, d u p ă c u m ^
vă închipuiţi, bucuria engleza- )
lui a fost „însutită". „Drept )
recunoştinţă că i-am dat dru- ^
m u l în casă, hoţul a accep-
tat să primească cuţitul pe •)
senzaţie liniştitoarei Trupele 1
R.F.G-, conduse de aceiaşi o- 1
fiţeri care au distrus în răz- j
> boiul trecut oraşele Angliei se -j
află intr-adevăr pe teritoriul \
Marii Britanii. D a r ele — ce 1
mingîiere — stnt înarmate cu ^
rachete engleze. -j
Trebuie să fii negustor de j
rachete ca dă poţi pricepe Io- )
gica unei a s e m e n e a judecăţi I ţ
In Anglia însă n u toţi se oca- j
pă cu oinzarea de rachete. D e T
aceea nu-i de mirare că mulţi -j
englezi califică actul lui Wai -
kinson (după c u m scrie ziarul î
„Daily W o r k e r ” ) drept „cel J
m a i ruşinos act de trădare de -j
rând Ch a m b e r l a n a plecat de •)
la M a n c h e n şi a grăbit izbuc- ]
nirea cehii de-al doilea război T
mnndial". 3 boiului rece şl de a nu aborda pro­
Unii oameni au memorie
scurtă. N u învaţă nimic din ^
lecţiile istoriei. Aceasta sileşte )
istoria să-şi repete lecţiile. }
JiJUw/*
de Stat al Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S. pentru tehnica electronică.
Alexandr Sciokin a fost numit pre­
şedintele noului Comitet.
• Biroul Politic al G.G. al Partidu­
lui Comunist Francez, a anunţat că
datorită alegerilor cantonale stabilite
de guvern pentru începutul lunii iu­
nie, Congresul al XVl-lea al partidului
urmează să se ţină mai devreme şi a-
nume între 11 şi 14 mai a.c.
• La 17 martie guvernul Birmanlei
a anunţat că consimte să participe Ia
conferinţa pentru Laos a celor 14 ţări
a cărei convocare a fost propusă de
conducătorul statului Gambodgia, prin­
dru Müh snniAKrsMCThUt Nr. 1939
AmmlB ş E rl 0U e ţ i i d i n O Á M h m t a iSB&o^VZ333&SUSM
T joJâhnëlB
P M M fU IL Prima sondă marină
In raionul Podolsk din re­ voi' locui lucrătorii sovhozu­ din Turkmenia
giunea Moscova, se începe lui „Zarea Kommv/nizma“ —
construirea primului oraş a- cel mai mare din regiunea Recent, a început să produ­
gricol din U.R.S.S., în care Moscovei.
D eclaraţiile prem ierului Nehru că prima sondă marină de pe \
TEATRU LA »OM9CBa.SU peninsula Celeken, din sud-es- *
Răspunzind la alte întrebări, tul Mării Caspice. Sonda a L
L a 17 m artie In cad ru l unei co n­ N ehru s-a pronunţat în favoa­
rea aco rd ă rii lo cu lu i ce i se cu ­ In serile de sîmbătă, Ui special sîmbătă seara, pe fost forată la 500 metri de _
vine de drept R ep u b licii P o p u ­ curtea spaţioasă a blocului toţi cei ce doresc să-şi pe­
lare Chineze in O .N .U . şi pen­ de locuinţe de pe strada treacă seara acolo. Atunci, ţărm. ţ
tru lărgirea componenţei Consi­ Grevelor din Leningrad se ciţiva entuziaşti s-au gindit
ferinţe de presă ţinute la L o n ­ liu lu i de Securitate prin in c lu ­ adună locatarii — muncitori să organizeze pentru munci­ Astfel, s-a început ezploa•• >
derea ţărilor africane. tori un teatru la domiciliu.
dra prim ul m inistru Nehru a la uzina „Kirov“. Mulţi din­ tarea bogatelor straturi petro- ţ
N ehru a declarat că este ne­ tre ei s-au instalat şi la fe­ Iniţiativa a fost sprijinită
fost rugat să-şi împărtăşească cesar ca C hina să ia parte la restrele larg deschise. Privi­ de organizaţia de partid şt lifere care unesc sub fundul
im presiile cu privire la confe­ tratativele pentru dezarmare,
rinţa ţărilor Com m onwealth-ului deoarece, a declarat el, o putere Mării Caspice litoralul azer- »
britanic care şi-a încheiat lu cră­ atît de mare cum este C hina nu
rile poate fi exclusă de la discuta­ baiăjan cu cel turemen. Petro- •
rea problemei dezarm ării.
liştii din Turkmenia, urmtnd )
Reierindu-se la situaţia din
Laos, Nehru a spus că a prim it rile tuturor sînt îndreptate de comitetul sindical ale uzi­ exemplul celor din Baku — /
o scrisoare din partea regelui spre scenă unde peste puţin nei şi curind în curtea blo­
Nehru a subliniat că retrage­ L a o su lu i în care este rugat să făuritorii vestitei. exploatări >
contribuie la încetarea interven­ timp vor apare artiştii. cului a apărut o scenă, rin-
rea U n iu n ii Sud-Africane din ţiei străine în treburile interne Casa de cultură din apro­ duri de bănet. Aşa a luat petrolifere marine — „Nefti-
ale Laosului- Laosul, a spus fiinţă „teatrul" la domiciliu,
Com m onw ealth i-a provocat o Nehru, poate să-şi făurească un piere nu poate adăposti, In anie Kamni”, construiesc o es- 1
mare uşurare.
j tacadă marină de pe care se i
Răspunzind la o întrebare re­ efectuează forajul
feritoare la situaţia din Congo,
N ehru a declarat că este necesar
să fie adusă la îndeplinire in
sfirşit rezoluţia C o n siliu lu i de
Securitate şi să fie evacuaţi din
Congo toţi m ilitarii şi consiiie-
i rii belgieni.
viitor numai dacă va răm îne o
tară neutră. N ehru s-a p ro nu n­
urmăresc, să îm piedice venirea ţat în favoarea re lu ă rii a ctiv ită ­
la putere a adevăraţilor repre­ ţii Com isiei internaţionale pen­
tru control şi supraveghere în
rii forţelor patriotice din ţară au vederea discutaţii întregii pro­ MACHETA NOII GĂRI FEROVIARE A MOSCOVEI DIN PIAŢA ROMSOMOLSK, CARE VA FI CON­
fost aruncaţi in închisori- Este bleme. STRUITA IN ANUL 1962.
aţîţată vrajba dintre triburi. La
conferinţa din B elgia pentru Răspunzind la întrebarea p ri­
problemele viitorului acestui te­ vind atitudinea lu i faţă de re­
centa conferinţă de la T a n a n a -
ritoriu de sub tutelă au tost in ­ rive a „oam enilor politici” con­
v ita ţi num ai reprezentanţi ai a- golezi (marionetele Chombe, Ka- == oimi • 66
celor gru pări care sfnt d? acord savubu, etc. n .r.), N ehru a su ­ 99
să „colaboreze” şi pe v iito r cu b lin ia t că în C o n g o trebuie să R olul dolarului în campan
B e lg ia . fie convocat parlam entul care va eu vechituri
rezolva toate problemele. electorală
*> BERLIN 18 (Agerpres). —
~ Corespondentul din Washington
al agenţiei DPA transmite o
P e r s e c u t a r e a s a Y a jttis I iii N E W Y O R K 18 (A g e rp re s ).— a spus el, sint aceia care exer­ ştire privind anumite aspecte
Fostul guvernator al statului 0 - cită cea mai m are influenţă in ale planului american de aşa-
a m e r ic a n Msaiis Paialias^ hio, W illiam O ’N eil, ţine în pre­ cam paniile electorale. Şi exem­ zis ajutor pentru ţările slab
zent lecţii de „pedagogie” la co­ plifică : Cheltuielile m inim e ale dezvoltate. „Acest plan tinde
Wa s h in g t o n îs (Agerpres). evident seama de indignarea legiul din Bethany, statul V ir ­ unei persoane care vrea să fie mai degrabă la modernizarea
Subcomisia senatorială pentru opiniei publice din S.U.A. pro­ g in ia de vest. aleasă membră a m unicipalită­ industriei americane decît la
problemele securităţii Interne vocată de persecutarea acestui ţii unui mic orăşel se ridică, nu­ ajutorarea ţărilor slab dezvol­
continuă urmărirea dr. Linus eminent om de ştiinţă ameri­ U n a din lecţiile lui O ’Neil a mai în prim a etapă — aceea a tate", serie corespondentul,
Pauling, om de ştiinţă cu renu­ can. i fost consacrată rolului banului desemnării candidaţilor pentru care citează în sprijinul afir­
în cam paniile electorale. D o la rii, publicitatea din ziare, călătorii
me mondial şi cunoscut luptă­ de propagandă, afişe electorale
—
tor pentru pace. In raportul d!at L U A N D A 18 (A g e rp re s ). — !o Angola etc- — la 600 de dolari. Dacă maţiei sale anunţarea de către
publicităţii la 17 martie, mem­ A b ia acum au devenit cunoscu­ este propus candidat atunci chel­ revista de specialitate „Ameri­
brii acestei subcomisii se de­ te am ănuntele puternicei ră s­ tă care se atlau în aceste re­ tuielile cresc cu o sumă apro­ can Metal Market“ a faptului
dau la noi atacuri calomnioase coale care a izbucnit în noap­ giuni nu au reuşit să înăbuşe xim ativ egală cu cea din prima că „instalaţiile industriale mai
împotriva dr. Pauling pentru tea de m iercuri spre joi în nor­ răscoala. S-au înregistrat zeci etapă. vechi din S.U.A. urmează să fie
faptul că a fost iniţiatorul dul coloniei portugheze Angola. de m orţi şi ră n iţi. N um eroşi re­ furnizate ţărilor slab dezvolta­
strlngeril de semnături ale oa­ După cum anunţă agenţiile prezentanţi ai autorităţilor lo­ „N u este pentru nim eni un te şl Inloouite cu maşini noi“.
menilor de ştiinţă pe petiţia Reuter şi France Presse, răscu­ cale şi fermieri albi s-au eva­ secret, declară O ’N eil, că în tim ­
cu privire la interzicerea expe­ laţii au atacat autorităţile co­ cuat la Lu a n d a — cap itala a* pul ca m p a n iilo r electorale se Cu alte cuvinte monopolurile
rienţelor nucleare. loniale din oraşele Carm ona, cestei co lo n ii. A la rm a t de acea­ cheltuiesc m ilioane de dolari. Nu americane sînt cele „stimulate“
Am briz, Quitexe, au incendiat stă nouă răscoală armată a este un secret nici faptul că o prin planul de „ajutor“ pentru
Subcomisia n-a îndrăznit însă populaţiei îm potriva regim ului mare parte din aceste m ilioane ţările slab dezvoltate. Cores­
să-l acuze pe Pauling de „ati­ cîteva poduri, au ocupat ora­ colonial, guvernul portughez a sint puse la dispoziţie de persoa­ pondentul arată că „industria­
tudine lipsită de respect faţă şul Nambuangongo. Totodată ordonat trimiterea unor electi­ ne sau org anizaţii care aşteaptă
de Congres“ pentru că a refu­ ve importante pentru localiza­ să prim ească ceva în schim bul şii americani urmează să obţi­
zat să-l facă cunoscut numele răscoala a cuprins numeroase rea şi înăbuşirea răscoalei. sprijinului financiar”. nă reduceri considerabile ta
persoanelor oare l-au ajutat la Tru pe de infanterie şi paraşu-
strîngerea de semnături pe a- plantaţii aparţinînd colonialişti­ tişti, sp rijin ite de aviaţie, în ­ U n singur lucru nu a explicat preţurile pentru noile utilaje şi,
ceastă petiţie. De data aceasta O ’N eil studenţilor s ă i : ale cui eventual, împrumuturi, în cazul
membrii subcomisied au ţinut lor portughezi, care au tost a- cearcă să Izoleze de restul ţă­
erau fondurile care l-au ajutat cînd el îşi vor schimba utilajul
lu ng aţi de pe proprietăţile lor. rii reg iu n ile cuprinse de ră s­ vechi şi îl vor furniza, la pre­
coală. să fie ales guvernator al statu­ ţul de cost, ţărilor slab dezvol­
Forţele de jandarm erie şi a rm a­ lui Oh io. t a t e “.
L a O.N.U. este obişnuitul repaos
de sfirşit de săptă-mînă dar,
din păcate, şi la capătul acestei săp- ipfimini internaţională lor cu succes mal este încă o cala
lungă şi piedicile nu vor ti puţine.
precedente repaosu! urmează după zde Congresul UNR care are loc Ia Stras-
de lucru în care practic nu s-a lucrat. bourg a dat chiar de la începutul său
Nu există un precedent pentru aseme­ unele indicii în acest sens. In sînul
nea manevre de culise ca acelea des­ comisiei pentru Algeria a Gongresli-
făşurate în această perioadă de pute­ lui un raport care prevedea aprobarea
rile occidentale pentru a mutila ordi­ necondiţionată a politicii algeriene a
nea de zi a sesiunii Adunării Gene­ guvernului a fost respins adoptîndu-se
rale. Nerăbdarea cu care au aşteptat în schimb un text care face mari con­
popoarele întregii lumi începerea ce­ aibă o atitudine mai constructivă de­ occidentală faţă de problema congo­ in interiorul comunităţii create de Ma­ cesii adepţilor aşa-zlsel „Algerli fran­
lei de-a doua etape" a sesiunii a 16-a cît predecesorul său faţă de această leză nu se va schimba radical, ceea rea Britanic în jurul ei, nu va rărnîne ceze". După cum relata agenţia Fran­
a O.N.U. s-a dovedit pînă acum a fi chestiune crucială. Această atitudine ce este greu de presupus, este foarte fără consecinţe. După părerea comen­ ce Presse, „unii delegaţi ataşaţi con­
zadarnică. Este bine cunoscut motivul confirmă ştirile din surse americane puţin probabil ca poporul congolez să tatorului agenţiei „United Press In­ cepţiei despre Algeria franceză şi-<au
pentru care nu s-a putut trece încă potrivit cărora Statele Unite sînt încă fie ajutat de O N. U. să scape de ternational“, K. Thaler, „este foarte exprimat neliniştea în legătură cu po­
ia dezbaterea problemelor de pe ordi­ departe de stabilirea unei noi poziţii soarta tristă pe care i-au rezervat-o posibil ca în urma eşecului strategiei sibilitatea ca guvernul francez să se
nea de zi şi nici măcar la stabilirea în această chestiune şi mai ales, de colonialiştii. sale privind Gommonwealthul Anglia îndrepte spre tratative de la egal la
succesiunii lor. Gu toate că problema posibilitatea de a răspunde 'intr-un să se apropie mai mult de Europa egal". Or, se ştie ce Influenţă puter­
dezarmării este de fapt principala mod adecvat cunoscutelor propuneri ale P rin votul asupra problemei Afri­ occidentală“, întrucît „este descurajată nică exercită Partidul UNR asupra gu­
chestiune rămasă nedezbătută care Uniunii Sovietice cu privire la de­ cii de sud-vest, Adunarea Ge­ de lovitura pe care a primit-o poIiTica vernului francez.
a tăcut necesară neobişnuita prelun­ zarmarea generală şi totală. nerală a O.N.U. a abordat o ches­ sa privind Commonwealfhul". Esenţa
gire a sesiunii Adunării Generale, de­ tiune pe care conferinţa Gomtnon- problemei constă pentru Anglia în le­ U 1n fapt deosebit de pozitiv în
legaţiile statelor occidentale şi în pri­ Ţările socialista susţin necesitatea weaithului a readus-o în atenţia opi­ găturile sale economice cu Uniunea aceste zile este începerea unor
mul rînd delegaţia Statelor Unite do­ discutării cu prioritate a problemelor niei publice. Este vorba de excesele Sud-Africană, care sînt atît de strînse tratative ale căror rezultate sînt aş­
resc să o excludă cu totul de pe a- centrale ale ordinei de zi şi în pri­ rasiste din Uniunea Sud-Africană. De îneît însuşi domnul Macmillan a con­ teptate cu interes în întreaga lume.
gendă, după ce în toamnă au izbutit mul rînd, a problemei dezarămrli. ln- fapt în comunicatul fina! al conferin­ siderat necesar să dea asigurări atît Marţi se reiau la Geneva discuţiile în
prin presiunile lor să o repartizeze tr-o scrisoare adresată preşedintelui ac­ ţei primilor miniştri nu se vorbeşte autorităţilor din această ţară cît şi oa­ problema interzicerii experienţelor ou
spre a fi discutată nu Adunării Ge­ tualei sesiuni a Adunării Generale decît tangenţial despre Uniunea Sud- menilor de afaceri britanici că ieşi­ arma nucleară şi, dacă sînt adevărate
nerale. cum ar fi fost firesc, ci Co­ delegaţia ţării noastre îşi defineşte Africană. Sînt expuse problemele inter­ rea Africii de Sud din Commonwealth promisiunile făcute de unele oficiali­
mitetului Politic. poziţia în această privinţă şi amin­ naţionale asupra cărora aceşti prim- nu le va afecta. Dar boicotarea pro­ tăţi americane cu privire la modificai
teşte că printre problemele de acea­ miniştri, care cu toată apartenenţa lor duselor de export ale acesteia de că­ rea poziţiei S.U.A. Ia aceste tratati­
Tendinţa generală a acestor dele­ stă natură se numără şi propunerea la „Comunitatea britanică" au vederi tre ceilalţi membri ai Commonwealthu- ve, putem să aşteptăm veşti bune.
gaţii este de a alege dintre proble­ romînească cu privire la acţiunile pen­ politice destul de diferite, au putut că­ lui poate provoca dificultăţi . serioase Comentatorii occidentali atribuie o
mele restante nu pe acelea a căror tru stabilirea unor relaţii de bună ve­ dea de acord. Dar tocmai din cauză în interiorul zonei lirei sterline. mare importanţă şl întrevederii care a
discutare poate să ducă la îmbună­ cinătate între ţările avînd orîndulri avut loc sîmbătă între A. A. Gro­
tăţirea atmosferei internaţionale ci, social-polifioe diferite că unele ţări membre ale Gominon- Iată de ce este posibil ca Anglia mîko, ministrul Afacerilor Externe al
dimpotrivă, de a consacra cea mai wealthului fac parte din blocuri mili­ să încerce să rezolve unele dintre a- Uniunii Sovietice şi Dean Rusk, se­
mare parte a dezbaterilor faimoaselor T impul trece şi, din cauza ob­ tare iar altele duc o politică neutră, ceste dificultăţi printr-o mai strînsă cretarul de Stat al S.U.A., prima în-
false probleme ridicate tot de ele pen­ strucţiei anumitor puteri la comunicatul formulează destui de vag apropiere de organismele economiSe tîlnire la acest nivel de la Instalarea
tru a înteţi flacăra îngheţată a răz­ O.N.U., lucrurile stau pe loc. Nu a anumite bune intenţii dar nu exprimă europene. noii administraţii americane. Să spe­
putut fi luată în discuţie nici proble­ o linie bine definită. răm că săpfămînile ce vor urma vor
blemele vitale. ma congoleză, de a cărei urgenţă a n săptămîna care a trecut s-au da prilejul unor tratative rodnice în
avertizat în cursul acestei sâptămîni R etragerea forţată « Uniunii conturat perspective mai favo­ cele mai diferite probleme începînd de
Ideea ayansafă de reprezentantul A. A. Gromîko. Cu cît se întîrzie dis­ Sud - Africane din Common­ rabile pentru încetarea războiului din la chestiunea dezarmării pe care tre­
S.U.A. la O.N.U., A. Stevenson, că cutarea situaţiei grave create în Con­ wealth apreciată unanim ca o victorie Algeria. După ce guvernul francez a buie să o dezbată Organizaţia Naţiu­
discutarea dezarmării ar fi primejdi­ go şi mai ales luarea de măsuri pen­ a membrilor afro-asiatici ai acestuia anunţat că este de acord să ducă tra­ nilor Unite şi pînă la problema al­
oasă, a uimit pe toţi cel ce aşteptau tru curmarea ei cu atît oamenii de şl ca o înfrîngere a Marii Britanii a geriană oare urmează să fie discutată
paie ai colonialiştilor au mal mult avut un larg răsunet în special pe tative cu guvernul provizoriu al Repu­ între părţile Interesate.
timp să-şi consolideze situaţia, să a- continentul african unde alianţa exis­ blicii Algeria, şansele de reglementare
dîncească scindarea ţării şi să pună tentă între ţări ca Ghana sau India, şi
omenirea în faţa faptului împlinit ăi rasiştii fanatici din guvernul lui Ver- a problemei algeriene pe linia cerută
cine ştie căror noi mîrşăvii. Repre­ cu atîta insistenţă şl de atîta vreme
zentanţii puterilor occidentale declară woerd era de neînţeles. Acum se vor­
că ar aştepta raportul Gomlslei de de opinia publică franceză au crescut.
beşte tot mai Insistent despre izola­ Dar de la acest comunicat şi pînă la
rea Angliei în oadrul Gommoiiwealthu- începerea tratativelor, de la începerea
ca nou! guvern al Statelor Unite să Conciliere pentru Congo. Dacă poziţia lul, şl această însingurare paradoxală acestor tratative şi pînă la încheierea THLlCfTV A N TIP
ar. 1263.320 din 6 noieajbrie 1949, _ Tiparul: Întreprinderea Poli graiicâ „1 Mai“ —'Deva.