Page 74 - 1961-03
P. 74
r2 DRU/mn Sm tM fSM H M Jl Mr. m o
Oameni fi (uţde Sesiunile de constituire Consum atorii de energie electrică
ale sfaturilor populare
i/v v v w w w w ' aie oraşelor regionale vor fi d e se rv iţ*i în c o n d iţt iu n i
tot mai bune
Maistrul furnalist D E V A . Sesiunea de con stitu i
re a Sfatului popular orăşenesc
P îw, pe platforma furna- dreptat. Oamenii au o mare Teodor Maja este maistru lăcătuş de întreţinere la secţia I-a furnale regional Deva a validat m anda întreprinderii regionale de electrici pilor şi transformatoarelor pentru repa
O lulut nr. 2 elin Călan. a e.S. Hunedoara. Echipa pe care o conduce întreţine în bune condiţiuni tele celor 1 0 0 deputaţi aleşi la tate Hunedoara ii revine sarcina de a raţia şi construcţia liniilor electrice să
oamenii muncesc de aor. Se pasiune pentru muncă. Mun agregatele, contribuind astfel la sporirea indicilor de utilizare a furnalelor. 5 martie. In cadrul, sesiun ii s-au asigura alimentarea cu energie electri fie înlăturată în cea mai mare parte,
cesc cu sete. Vor să scoată ales nou! comitet executiv for că a unor consumatori industriali de iar productivitatea muncii să crească.
pregăteşte elaborarea unei rămînerea în urmă şi să dea Iată-1 în fotografie în timpul lucrului. mat din 17 deputaţi şi 7 co m i mare importanţă în economia noastră A luat o largă dezvoltare mişcarea de
noi şarje de fontă. Aici, in peste plan cele 6.000 tone de sii permanente. Ca preşedinte al naţională. Anul trecut, colectivul a- inovaţii. Numărul inovaţiilor înregis
mijlocul oamenilor, maistrul fontă, luate ca angajament. Com itetului executiv al Sfatului cestei întreprinderi s-a achitat cu cin trate la cabinetul tehnic al întreprinde
Ioan Neclelea, conduce cu pri Vasile Voica, furnalist II, MÎ- popular a fost ales tov. Ioan Iri- ste de sarcinile ce !-au revenit. Planul rii se ridică la 40.
cepere munca, huţ Ioan şi Gheorghe Ancu- mie, iar ca vicepreşedinţi tov. de producţie la energic electrică a fost
ţa, cauperişti. Dumitru Jena A bel P o p ovici, Rom ulus T im a r, îndeplinit în proporţie de 100,11 la Cifrele de plan pentru amil în curs
Ne-am apropiat de dfnsul nt şi Lucian Ghioancă. doza şi Andrei Soos. sută, la energia termică de 118,00 la au fost primite cu multă bucurie de
şi i-am spus că am dori să tori, toţi muncitorii de la sută, iar ia producţia marfă în propor către colectivul I.R.E.H. Cu ocazia pre
stăm puţin de vorbă. furnale, au acelaşi gind: să Sesiunea a dezbătut planul ţie de 101,31 la sută. Trebuie remar lucrării lor, el s-a angajat ca printr.o
dea patriei fontă mai multă de m ăsuri prezentat de com itetul cat şi faptul că la preţul d» cost a în cit mai bună organizare a locurilor
După ce a controlat cu mi şi de mai bună calitate. executiv în legătură cu desfăşu registrat o economie de circa 2.200.000 de muncă, prinlr-o exploatare mai
nuţiozitate totul şt s-a con rarea cam paniei agricole de p ri iei, depăşind cu mult angajamentul raţională a agregatelor şi a liniilor
vins că pregătirile stnt ga Acum., munca la furnale se măvară. luat in cinstea cehii de-al lll-lea Con de transport, să reducă consumul
ta, maistrul a dat dispoziţie desfăşoară spornic. Cu fieca gres al partidului. propriu tehnologic cu 3 la sută
re descărcare, cu fiecare zi, P E T R O Ş A N I . In cadrul p ri şi consumul de combustibil cu 0.77
să se înceapă dezbaterea ştt- creşte şi cantitatea de fontă mei sesiuni de constituire a Sfa Factorii principali care au condus Ia la sută faţă de realizările medii
cului. Fonta a început să data peste plan. In ziua a- tului popular al oraşului regio obţinerea acestor realizări sînt tra ale anului 1960
curgă într-un şuvoi luminos ceia. jurnaliştii din schimbul nal Petroşani, s-a prezentat ra ducerea în viaţă a unor fudicioase mă
în oală. I au dat peste plan, la pri portul com isiei de validare a suri tehnico-organizatorice, introduce Directivele C.C. al P.M.R. cu privire
ma descărcare. 12.000 leg. m andatelor celor 209 deputaţi rea tehnicii noi şi buna organizare a la criteriile principale ale întrecerii so
S-a apropiat apoi de noi: fontă lichidă, şi, de atunci, aleşi la 5 martie. Apoi, sesiunea cialiste în cinstea aniversării partidu
— Vă stau la dispoziţie, furnaliştîi au înscris pe gra a ales noul comitet executiv fo r întrecerii socialiste. Biroul organizaţiei lui, au fost discutate cu multă însu
dar nu mult timp. ficul lor noi cifre. Acestea a- mat’ din 13 deputaţi cit şi cele de bază P.M.R. a îndrumat cu multă fleţire de către muncitorii, tehnicienii
Am discutat despre mun rată că s-au produs peiste 7 com isii permanente. Ca pre şi inginerii întreprinderii. Gu această
că. despre oameni. Furnalfş- plan, în prima jumătate a competenţă activitatea conducerii între ocazie, ei şi-au luat noi angajamente.
W au fost necăjiţi că în pri lunii martie, mai mult de şedinte al Com itetului executiv
mele două luni ale anului, 200 tone de fontă. al sfatului popular a fost ales prinderii şi a organizaţiilor de sin Rezultatele înregistrate în cursul
datorită unor cauze obiecti lunii ianuarie: depăşirea planului ta
ve. nu au putut realiza pla tov. ing. T ra ia n B la j, iar ca v i dicat şi U.T.M. producţia globală cu 0,53 la sută. ia
nul. Acum situaţia s-a în Acestea au dus în mare parte producţia marfă cu 0,08 la sută şi rea
cepreşedinţi tov. H o ra ţiu Tam aş, lizarea unei economii suplimentare la
T u rn ăto ru l Program artisticîn la reducerea consumului specific de preţul de cost în lunile ianuarie şi fe
Carol Fodor şi Gheorghe Pin- combustibil convenţional cu 0,1 Ia sută, bruarie de 122.000 lei, dovedeşte ho-
a sortimentul vane pen zut mult sub procentul ad aniversării partidului tilie. a consumului propriu tehnologic de e- tărîrea lor de-a nu-şi precupeţi efor
tru băi de la turnăto mis. Calitatea s-a îmbunătă nergie electrică cu 8 la sută şi a pier turile pentru realizarea şi depăşirea
ria uzinei „Victoria“ Călan, ţit simţitor. Acum, această B ulzeşti. Z iu a de m uncă a tice ştiu acest .ucru şi inim ile Sesiunea a dezbătut apoi in derilor de energie în reţelele proprii în anul 1961 a tuturor angajamentelor
lucrează şt echipa lui iulian echipă dă bătălia să producă trecut şi umbrele serii au înce cu 5 la sută. luate în întrecerea socialistă.
Sîrbu. Fi se află in între cit mai multe vane pentru put să se prelingă pe sp in ă rile lor vibrează înflăcărate, cintînd formarea com itetului executiv cu
cere cu fratele său Traian, băi de calitatea i-a. şeful dealurilor spre văi. Odată cu privire la m ăsurile de îm bună In cursul anului trecut, s-a făcut N. COSTIN
care conduce o altă echipă, echipei urmăreşte şi îndru înserarea, numeroşi tineri şi m elodii Ce slăvesc partidul — simţit din plin progresul tehnic. Pri
la acelaşi sortiment. Intr-o mă atent munca fiecărui om, vîrstnici, m uncitori forestieri, ţă tăţire a aprovizionării şi deser mirea celei de-a doua automacarale a
zi, l-am întîlnit pe Iulian controlează calitatea vanelor rani m uncitori şi intelectuali, se conducătorul încercat al poporu făcut ca munca fizică la ridicarea stîl-
Sîrbu la locul său de muncă. atît la curăţătorie cit şi la îndreaptă spre o clădire nouă, virii populaţiei prin unităţile co
Lucra în schimbul de dimi emailaj. impunătoare căm inul cultural. lui nostru muncitor.
neaţă. Ceilalţi oameni din e- E i fac parte din form aţiile ar merciale.
Munca neobosită, hărnicia tistice ale căm inului cultural O suită de cîntece bănăţene,
chipă: Teodor Sîmbovan, şi măiestria acestor oameni, care seară de seară se pregă
Victor Balaş şi Simion Vasi- au făcut ca procentul vanelor tesc cu intensitate pentru a pre un adevărat concert al fluieraşi-
loni, ca şi şeful lor. lucrau de pentru băi de calitatea l-a zenta un bogat program artis
zor. Au cîştigat doar titlul de să crească la 91 la sută. tic în cinstea celei de a 40-a lor, o frum oasă suită de dansuri
fruntaşi in întrecerea socia aniversări a p a rtid u lu i: cor
listă pe profesii. hitrecerea dintre fraţii iu mixt, echipă de d ansuri popu populare... Se repetă cu sîrguin- Crescătoarele de păsări
lian şi Traian Sirbu, conti lare, echipă de tu ln ica rî (ani la
Si. turnătorii acestei echi nuă cu însufleţire. Rezultate, rînd această formaţie artistică a ţă, cu conştiinciozitate.
pe nu se dezmint. Angaja- le de pînă acum îl situează fost prem iată cu prilejul între
mentul de a da zilnic o vană şi în această lună tot pe Iu cerilor pe tărîm cu ltu ra l-a rtistic), Soţii Alba sau Stănilă, tineri
veste plan se îndeplineşte cu lian în frunte. Dar Traian se brigadă artistică de agitaţie, so
regularitate. Rebutul a scă lişti, recitatori. întovărăşiţi, m uncitorii forestieri
ţine foarte aproape de el.
Se pregăteşte un program Octavian Paul şi Victor Paul, în
nou în cinstea an iv e rsă rii p a rti
dului. . M em brii form aţiilor artis văţătoarele Şerban şi Aslari E m i Deşi pînă la sfirşitul trimes carne. Aplicînd cele îndăţate hfănirii păsărilor cu hrană u-
trului întii au mai r ă m a s m u l
lia, felcera Elisabeta Sucitu sau te zile, la crescătoria de păsări şi a n u m e hrănind păsările la m e d ă şi cu cantităţi necesare
a G.A.S. Mintia, planul trimes
doctorul Gheorghe Staicu sînt trial la ouă a fost îndeplinit in timp, asigurînd igiena coteţe de verdeaţă care, de asemenea,
ziua de 28 februarie, deci exact
cîţiva num ai din cei ce fac par cu o lună înainte de termen. A- lor, folosind furajarea raţiona duc la creşterea producţiei de
ceasta face ca angajamentul
te din fo rm aţiile artistice ale că luat de crescătorie, de a livra lă în funcţie de producţia de ouă.
peste plan 285.000 ouă pînă la
minului cultural şi care vin sea sfirşitul anului 1961, să fie cu ouă obţinută, a m reuşit să ri Rezultatele metodelor ştiin
mult depăşit. Pentru a afla crăi
ră de seară la repetiţii în c a li ţe ce au dus in m o d simţitor dicăm producţia de ouă pe cap ţifice de m u n c ă întrebuinţate?
la creşterea producţiei de ouă
tate de artişti am atori. E i vor in acest an faţă de anul trecut, de găiită de la 134 de bucăţi în tată citeva cifre: în ziua de 28
a m stat de vorbă cu trei îngri
M u lg ăto rii să-şî manifeste odată mai mult jitoare de păsări, fruntaşe in 1960 la 165 in acest an. februarie planul trimestrial a
m u n c ă : Viorica Homotă, Var-
dragostea şi recunoştinţa faţă vara P o p a şi Aurica Vicol. — Printre metodele pe care fost depăşit cu 5.311 ouă. Pre
r gospodăria de stat din O muncă stăruitoare, răbdă de partid. — N u e întimplător faptul, le-am folosit pentru sporirea conizăm ca pînă la sfirşitul tri
Călan. sectorul zooteh toare. Şi, aceşti oameni din ne-a spus comunista Viorica
nic a cunoscut o mare dez G.A.S.. nu au precupeţit ni !. ANGHF.L Homotă, că producţia de ouă producţiei de ouă pe cap de mestrului I să obţinem de la
voltare. Aici, ca şi in alte mic pentru a-şi face munca pe cap de găină a crescut în a-
gospodării de stat. se dă o cit mai roditoare. corespondent
bătălie susţinută pentru spo cest an faţă de anul 1960. In
rirea productivităţii anima Succesele obţinute i-a situat Moi p u r t ă t o r i a l in s ig n e i primul rînd noi, îngrijitoarele, găină a fost şi aceea a intro găini o cantitate de circa
lelor. îngrijitorii- mulgători pe un loc de frunte printre •99P rie te a i a l ® ă r i \66 ducerii antibioticelor in furaje, 200.000 ouă. peste plan.
se întrec intre ei pentru a muncitorii gospodăriei. Dar ne-am, pregătit mai temeinic la a adăugat îngrijitoarea Varva-
obţine o producţie cit mai ei nu se mulţumesc numai cu ra Popa. 'Şi apoi, găinile ce le — Şi, pentru că v-am spus
mare de lapte pe cap de vacă ceea ce au realizat. In urma cercul zootehnic de specialitate atitea din ,!secretele” noastre
furajată. discutării sarcinilor de plan unde ni se dădeau îndrumări
şi a Directivelor C. C. al a v e m în acest an sînt crescute profesionale, interveni tov. Vio
Doi oameni, doi fruntaşi. preţioase de felul în care tre
Cina sînt. aceştia ? Sînt tova P.M.R. cu privire la princi Num ărul purtătorilor insignei In ca d ru l con cursurilor „C in e şi selecţionate de noi pe baze rica H o m o t ă să vă mai spu
răşii ioan Negru şi Petru ,,Prieten al că rţii“ , creşte mereu, ştie cîştig ă ” , o rganizate pe dife buie îngrijite păsările pentru a ştiinţifice, aşa că productivita n e m u n u l : nu ţinem pentru
Bră.ţan. Ce au făcut ei de palele criterii ale întrecerii datorită activităţii depuse de or rite teme, tinerii, pe piepturile ouă decît găinile pînă la virsta
sînt fruntaşi ? Au obţinut. în ganizaţiile U .T .M . pentru antre cărora străluceşte in signa de Sa producţii ridicate de ouă şi tea lor este mai ridicată decît de un an, pentru că odată cu
anul trecut, o producţie me socialiste în cinstea aniver narea unui num ăr tot mai mare „Prieten al cărţii” , s-au clasat ale celor din anii trecuţi care, depăşirea acestei virste, produc
de tineri in concursul „Iubiţi întotdeauna pe prim ele locuri. aduse de la alte crescătorii, ţia lor de ouă scade.
die de 3-500 litri lapte pe sării a 40 de ani de la în- ( cartea“ . pînă se adaptau condiţiilor de
Asemenea exemple sînt tinerii: aici, nu dădeau randament. Spunindu-ne atitea „secrete”
cap de vacă furajată. Aceste ţfiinţarea P.C.R., ei s-au an De la începutul anu lui şi pînă V icto ria Neam ţu, de la reparaţii profesionale, cele trei îngrijitoa
în prezent, num ărul purtătorilor electrice, M a ria D răg a n , de la — Rezultatele bune pe care re au scăpat unul foarte i m
succese n-au venit însă sin gajat să obţină, în acest an, insignei de „Prieten al c ă rţii” direcţia com ercială, George An- le-am obţinut la creşterea pro portant. A u scăpat să ne spu
din C. S. H unedoara a crescut dreescu, de la U .C -C . — sectorul ducţiei de ouă se datoresc şi n ă că acolo unde se munceşte
gure. Ele au cerut muncă. o producţie ele 4.800 litri lap cu 152 tineri şi tinere. P în ă la chim ic, N ico la e N isip aşu, de la faptului că iarna a m avut grijă cu dragoste, cu conştiinciozi
sfîrşilul acestui trimestru, nu lam inorul de 800 mm. şi alţii. tate, cu mult simţ de răspunde
te pe cap ele vacă furajată. m ărul acestora se va m ări cu să d ă m păsărilor hrană caldă, re, rezultatele hune sini fireşti.
încă 1 1 2 tineri. a intrat in discuţie Aurica Vi
Şi, se ţin de cuvînt. col. A m acordat multă atenţie V. CHIS
Creşferea efectivului de animale In G.A.C. suprafaţă de peste 22.00Ô ha. şi Preocuparea Comitetului ra liste să sprijine consiliile de
că numărul gospodăriilor colec ional de partid şi a organizaţi conducere în mărirea număru
şi sporirea prcducfivîfăfii lor —preocupare tive a crescut de la 22 ia 40. ilor de bază nu va fi îndrepta lui de oi care. la sfirşitul aces
Creşterea gospodăriilor colecti tă numai spre creşterea efecti tui an, va ajunge la peste
importantă a organizaţiilor de partid ve atît ca număr cit şi ca mă vului de animale. Paralel cu a- 20.000 capete, din care oi cu
rime, a dus la sporirea numă ceasta, se vor intensifica con lină semifină 12.500 capete. De
(Urmare din pag. l-a) ţinerea producţiei de lapte la lor, iar Comitetul executiv ai unităţi In vederea lărgirii ca rului de animale. trolul şi îndrumarea concretă a la fiecare oaie trebuie să se ob
un nivel mediu, la buna îngri Sfatului popular raional, nu a pacităţii de adăpostire prin gospodăriilor ca să sporească ţină o producţie de 42 litri lap
cadra pe cei mai pricepuţi jire şi hrănire a animalelor şi controlat în suficientă măsură construiri şi amenajări de graj Fată de această situaţie, bi productivitatea animalelor, vor te în medie şi 2.200 kg. lină.
miembri şi candidaţi de partid la mărirea continuă a produc cum muncesc organele tehnice roul Comitetului raional de fi ajutate să obţină o produc Numărul de porcine va ajunge
in acest domeniu de activitate. ţiei de lapte. Exemple bune în în această direcţie. duri. partid a luat măsuri, prin or ţie medie, în cele 40 gospodă la 1.135 din care 466 scroafe.
această privinţă sînt G. A. C. Numai în anul ce a trecut, ganizaţiile de bază. să ajute rii, de 2 200 litri lapte pe cap Pentru acestea, se vor construi
In cursul anului 1960, toate Petreşti, G.A.C. Sebeş, G. A. C. Realizarea sarcinilor, mari ce unităţile socialiste în planifi de vacă furajată. 10 maternităţi ou o oapacitate
organizaţiile de partid au ana Vingard şi altele. ne revin în domeniul creşterii gospodăriile colective din raio carea construcţiilor şi începe de 500 capete.
lizat în mai multe rînd uri ac animalelor şi a ridicării pro nul nostru au construit graj rea 1er încă din luna februarie. Pentru realizarea acestei pro
tivitatea consiliilor de condu O atenţie deosebită a acor ductivităţii lor. este condiţio duri pentru 1.100 capete de a- ducţii s-au luat măsuri din timp Pentru ca rezultatele să fie
cere privind felul cum s-au dat Comitetul raional de par nată de asigurarea bazei fura nimiale, saivane pentru 2.600 oi, Astfel, în acest an. vor fi con pentru asigurarea bazei furaje cele aşteptate, ca raionul nos
respectat hotăririle organelor tid şi îndrumării consiliilor d'e jere. Experienţa a dovedit că maternităţi pentru 100 scroafe struite şi date in folosinţă 40 re prin defrişări de arborete de tru să-şi aducă pe măsura po
centrale şi locale de partid. Ele conducere ale gospodăriilor co- porumbul pentru siloz, recol şi alte construcţii necesare fer grajduri cu o capacitate de pe o suprafaţă de 11.000 ha., sibilităţilor contribuţia la rea
au analizat cum se îndeplinesc leotive în vederea creşterii ti tat în faza de coacere lapte- melor de animale, asigurîndu-se 3.200 capete, ajungîndu-se ca combaterea eroziunilor pe o lizarea prevederilor Directive
sarcinile planului de producţie neretului bovin clin producţie ceară, este cel mai bun nutreţ la sfirşitul anului 1961. gospo suprafaţă de 200 ha., iar la lor Congresului al IEt-lea al
privind creşterea şeptelului, a proprie, prin selecţionarea celor şi ca urmare el a devenit fu condiţii bune de hrănire şi adă- dăriile colective să posede 129 peste 4.000 ha. se vor aplica P.M.R., Comitetul raional, de
producţiei pe cap de vacă fura mai frumoase exemplare, com- rajul principal in raionul nos piostire a animalelor. grajduri pentru adăpostirea a îngrăşăminte chimice. Se va ex partid a repartizat toţi mem
jată, obţinerea de animale ti bătîndu-se în acelaşi timp tru. Pentru sporirea producţiei 6.100 capete bovine. tinde cultivarea trifolierelor şi brii săi pe organizaţiile de bază
nere, sporul în greutate vie a practica sacrificării tineretului animaliere şi în mod deosebit a ? se va pune un accent deosebit din G.A.C. de care răspund o
animalelor puse la îngrăşat, a- bovin pentru consum. In acest producţiei de lapte şi carne, Un puternic stimulent în creş Datorită mobilizării colecti pe cultivarea porumbului siloz, perioadă mai lungă. Ei au sar
sigurarea bazei furajere etc. fel, s-a ajuns ca cea mai mare gospodăriile colective au însi- terea şeptelului în G. A. C. îl viştilor în a presta zile de mun însămi ntîndu-se o suprafaţă de cina de a ajuta în mod con
parte din tineretul bovin pe lozat peste 10 tone de porumb constituie recenta hotărîre a că voluntară la lucrările în peste 1.000 ha. cu această cret organizaţiile de bază în re
De pildă, organizaţiile de care-1 posedă gospodăriile co siloz pe cap de vacă furajată. C.C. al P.M.R. şi a Consiliului care nu se cere calificare, încă zolvarea problemelor ce le au
bază din G.A.C. Miercurea, Cîl- lective să provină din matcă de Miniştri, privind măsurile de în trimestrul II, o parte din a- plantă. şi să informeze Comitetul raio
nic, Gîrbova, Apoldul de Jos, proprie. Exemple sînt G. A. C. Pe lingă această măsură, în creştere a numărului de ani eeste construcţii vor fi date în Avînd în vedere importanţa nal de partid atît în plenare
Ungarei, Păuoa, Roşia, Piadul Daia, Miercurea, Apoldul de anul 1960, s-a întreprins acţi male prin acordarea de credi folosinţă, iar restul in trimes cit şi de cite ori este nevoie,
de Jos şi altele, au analizat ac Sus, Gîrbova şi altele, care au unea de îmbunătăţire a păşu te, pe termen lung şi fără do- trul III. şcolarizării, pe lingă cursurile asupra situaţiei existente in
tivitatea brigadierilor şi îngri- acum între 80-100 capete tine nilor şi fineţelor prin curăţirea bîndă, pentru cumpărarea de care s-au ţinut în luna februa fiecare gosopdărie, făcînd pro
jitorilor-mulgători de cite ori ret bovin. de arborete şi împrăştierea de vaci şi viţele. Aceasta va duce In ridicarea acestor construc rie cu preşedinţii G.A.C. din ra puneri pentru lichidarea lipsu
se semnalau unele deficienţe, muşuroaie, desecări, cultivarea la sporirea considerabilă a şep ţii vor fi folosite creditele a- ion şi toţi brigadierii, in acest rilor din toate sectoarele de ac
iuînd măsuri de îmbunătăţire Nu acelaşi lucru se poate de suprafeţe tot mai mari cu telului proprietate obştească. cordate de stat pe termen lung an, vor fi şcolarizaţi 40 de vice
a muncii. spune despre gospodăriile co trifoi şi lucerna, precum şi alte In vederea aplicării în prac şi fără dobinzi, lucru ce mobi preşedinţi, 40 brigadieri zooteh tivitate.
lective din Păuca, Pianul de măsuri care să asigure anima tică a acestei botărîri, Comite lizează marea masă de colecti nici şi' 200 îngrijitori de ani Comitetul raional de partid
O altă metodă folosită de or Sus şi Dobîrca, a căror pro lelor un bogat sortiment de tul raional de partid a făcut o vişti în a construi mai bine şi male. Cursurile precum şi
ganizaţiile de partid în sectorul ducţie de lapte a fost scăzută. furaje. analiză minuţioasă asupra fie mai ieftin, precum şi fondurile practica, se vor face la ferme va îndruma organizaţiile de
zootehnic., este iniţierea- între cărei unităţi socialiste în par proprii. le de vaci de la G.A.C. Miercu bază şi consiliile de conducere
cerii între echipele de îngriji Organizaţiile de bază, sfaturi Concomitent cu dezvoltarea te şi a stabilit măsuri concrete rea şi Gîrbova şi G.A.S. Apol pentru desfăşurarea unei munci
tori-mulgători clin fermele de le popualre comunale şi consi sectorului zootehnic din gospo menite să ducă la dezvoltarea Mai mult ca atît, pe bază re dul de Sus. secţia Miercurea. intense în vederea aplicării în
vaci. liile de conducere din satele dăriile colective, biroul Comi sectorului zootehnic al acestora. centei hotărîri a partidului şi viaţă a recentei hotărîri a par
respective nu s-au preocupat tetul raional de partid şi Co La această analiză s-a avut guvernului, raionul nostru va Dacă s-a acordat şi se acor tidului şi guvernului. Această
Această metodă s-a dovedit îndeaproape de acest sector, nu în vedere şi faptul că în toam primi credite pentru cumpărări dă o atenţie deosebită dezvol hotărîre constituie un puterme
a fi eficace. Acolo undo a fost au luat cele mai potrivite .mă mitetul executiv al Sfatului na anului 1960. şi în primele de vaci şi viţele în valoare de tării fermelor de vaci, aceeaşi mijloc de dezvoltare a şeptelu
aplicată, cei angajaţi în între suri de lichidare a deficiente luni ale acestui an. au intrat 5.400.000 lei. Pe Ungă această atenţie se dă şi celorlalte ra lui în unităţile socialiste şi va
cere au fost antrenaţi în men popular raional, au ajutat aceste in G.Â.C. 6.677 noi familii cu o sumă, so vor folosi şi fondurile muri ale sectorului zootehnic1. contribui la creşterea fo ndului
proprii pentru a se ajunge, la
sfirşitul anului 1961, la un Comitetul raional ,de partid a de bază şi a bunei stări a co
efectiv de 6.579 bovine din care îndrumat şi ajutat, organizaţi lectiviştilor.
2.703 vaci si 1.888 viţele. ile de bază din unităţile socia
