Page 76 - 1961-03

' P'íL. % DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1940
ataanas

Raportul comisiei de validare xUilmsXe . ixUbimela ş iir i

((Jrmare din pag. l-a) stra.ţie deosebit de g ră itoa re a tu lu i D em ocraţiei P o p u la re este Vizita n s fita m a B a l p a r ik ia s S e ii JLÂOiSî T r a p e le
noilor rînduieli profund demo­ in acelaşi timp o puternică m a­ lui N. S. Hruşciov
deputaţi, 248, adică 53,30 la su ­ cratice din Republica Populară «S® g u w e p i t ă v n i n t d t a F r a n ţ a rebele conţinea
tă, sînt decoraţi cu ordine şi Rom înă şi o puternică chezăşie nifestare a faptului că poporul la Alma Ata
m edalii ale R .P . Romîne, la u ­ pentru mersul mereu înainte al nostru susţine din toată inim a ş i-a lw © fa© iat l& s e ră riie să se re tra g ă
reaţi ai Prem iu lu i de Stat şi de­ ţării noastre pe linia progresu­ politica externă a Republicii
ţinători ai altor distincţii confe­ lu i în toate dom eniile de a c tiv i­ Populare Române, de alianţă ALMA ATA 20 (Agerpres). — STRASBOURG 20 (Agerpres). noscuta poziţie a guvernului francez. V i E N T I A N E ?0 (Agerpres)'*
rite de statul democrat-popular tate, spre ridicarea continuă a frăţească, indestructibilă, cu U- TASS transmite : La 19 martie, La 19 martie s-au încheiat la Stras­ Astfel, în rezoluţia în problema alge­ Trupele rebele din Laos con­
pentru aportul lor însem nat la n ive lu lu i de trai m aterial şi c u l­ niunea Sovietică şi celelalte ţări oamenii de ştiinţă de la Aca­ bourg lucrările celui de-al Il-lea Con­ riană congresul „elogiază armata fran­ tinuă să se retragă sub lo v itu ­
construirea socialism ului în ţara tural al poporului. socialiste, de coexistenţă p a şn i­ demia de Ştiinţe din Kazahştan gres naţional al Partidului de guver- ceză“ şi declară că sprijină principiul rile trupelor guvernului laoţian
noastră şi pentru contribuţia a- că cu toate ţările, indiferent de l-au avut ca oaspete pe Niklta nămînt U.N.R. („Uniunea pentru noua autodeterminării Algeriei şi că acordă legal şi ale detaşamentelor Pa-
dusă în lupta pentru apărarea După cum aţi luat cunoştinţă orîn d uirea lor so cială şi de stat, Hruşciov, prim-secretar al C.C. republică“). „cea mai deplină încredere generalului tet Lao. D u pă cum anunţă agen­
păcii în lume. 11 deputaţi poar­ din com unicatul Com isiei Ele c­ de apărare a păcii in lume. al P.C.U.S., preşedintele Consi­ In şedinţa de închidere au luat cu­ de Gaulle". ţia United Press International,
tă în a ltu l titlu de E ro u al M u n ­ torale Centrale, la alegerile pen­ liului de Miniştri al U.R.S.S. vîntul Chaban-Delmas, preşedintele A- la 18 m artie trupele rebele au
cii Socialiste. tru Marea Adunare Naţională Nu există îndoială că M area dunării Naţionale, şi Michel Debré, In altă rezoluţie prezentată de co­ fost atacate de detaşamente p a ­
de la 5 m artie 1961, din Adunare Naţională a Republicii Preşedintele Academiei, K. misia pentru problemele „construcţiei triotice înarmate, intr-o regiune
a 12.444.977 cetăţeni în scrişi în Populare Rom îne, continuînd Europei“, apărării şi politicii externe situată la num ai 10 km. de Vien-
listele de alegători s-au prezen­ tradiţiile leg islatu rilor ei ante­ Satpaev, i-a prezentat lui N. S. primul ministru al Franţei. se formulează ca una din sarcini „men­ tiane. In acelaşi timp, convoaiele
TOVARĂŞI DEPUTAŢI ŞI tat la vot 12.417.800, adică 99,78 rioare, va justifica prin întreaga Hruşciov una din lucrările fun­ Chaban-Delmas a cerut ca U.N.R. ţinerea poziţiilor occidentului" în Ber­ inam ice care circu lă pe şoseaua
DEPUTATE, la sută, iar din aceştia ei activitate înalta încredere ce damentale ale oamenilor de lin, Laos şi Congo. Menţinerea acestor naţională nr. 13 continuă să fie
12.388.787 cetăţeni, adică 99,77 i-a acordat-o poporul nostru prin ştiinţă din republică — o hartă să fie nu numai un sprijin al regimului poziţii, se spune în rezoluţie, „nu tre­ atacate.
Datele prezentate mai sus re­ la sută, au votat pentru candi­ mandatul de mare răspundere pentru prospectarea minereuri­ actual, ci şi forţa sa conducătoare şi buie să excludă destinderea în rela­
flectă puternic caracterul repre­ daţii F.D .P . ce i l-a încredinţat la alegerile lor. ca puterea personală din Franţa să se ţiile dintre est şi vest“. D upă cum anunţă postul de
zentativ al M a rii noastre A du ­ din 5 m artie 1961. întregească necontenit prin stabilirea radio „Vocea L ao su lu i“ , forţele
nări Naţionale, faptul că în cel Participarea m asivă a cetăţe­ In ultimii ani, în centrul Ka­ unui regim prezidenţial. Autorii rezoluţiei preferă însă să nu laoţiene patriotice care urmăresc
m ai în a lt o rg a n al puterii de nilor la alegeri şi votul aproape TOVARĂŞI DEPUTAŢI ŞI zahstanului s-au descoperit 390 spună cine este adevăratul vinovat de trupele rebele ce se retrag de la
stat au fost aleşi oameni care unanim acordat candidaţilor DEPUTATE, Referindu-se Ia problema algeriană, încordarea periculoasă creată în aceste Muong Ngam şi Muong Pban
şi-au cîştigat respectul şi în ­ Frontului Democraţiei Populare de noi zăcăminte minerale din­ Chaban-Delmas a cerut delegaţilor ca zone ale lumii. au ucis 1 0 soldaţi in am ici şi au
crederea poporului muncitor, ca­ în alegerile pentru M area A d u ­ In urm a verificării docum en­ luat num eroşi p rizonieri. De a-
re cunosc îndeaproape viaţa m a­ nare N aţională din 5 m artie telor doveditoare a alegerii de­ tre care 370 In zonele indicate în această problemă să se bizuie întru- In capitolul referitor fa „apărarea“ semenea, trupele inamice, care
selor, care au dovedit r>ă sînt putaţilor, Com isia de validare, occidentului se cere diplomaţiei fran­
ferm hotărîţi să slujească eu 1961, dovedesc în alta co n ştiin ­ constatind că toţi cei 465 de ca n ­ pe această hartă. totul pe generalul de Gaulle. ceze să lărgească sfera de acţiune a se retrag, sub lo v itu rile forţelor
credinţă interesele poporului şi ţă cetăţenească a poporului ro- didaţi, in clu siv cei 19 m em bri N. S. Hruşciov a vizitat expo­ Primul ministru Debré care a luat blocului Atlanticului de nord şi „să
patriei, măreţei cauze a con­ m în ; ele oglind esc bucuria şi ai C o m isie i de valid are a căror coordoneze mai sfrîns politica“ mem­ patriotice, de la Tha Boun spre
strucţiei socialiste. m îndria cu care masele popu­ alegere ca deputaţi a fost v e rifi­ ziţia oare ilustrează realizările apoi cuvîntul a făcut „primul bilanţ“ brilor acestui bloc; se reafirmă de a- P a k L a n şi Tha T h o n g, lasă pe
lare privesc înfăptuirile istorice cată de către preşedintele de semenea intenţia Franţei de a continua cîm pul de luptă num eroşi m orţi
Alcătuirea M a rii noastre Adu­ ale regim ului democrat-popular vfrstă, au fost declaraţi aleşi de­ ştiinţifice obţinute în dezvolta­ al celor aproape trei ani de activitate şi răniţi, precum şi m ari canti­
nări N aţionale este o demon- putaţi în M area A du nare N a ţio ­ rea geologiei, economiei apelor, ai celei de-a cincea republici în dome­ politica creării unei „forţe atomice de tăţi de arm e şi m uniţii.
şi încrederea lor nestrămutată nală, pe baza respectării pre­ energeticii, mineritului, chimiei, niile politic, economic, financiar şi so­
Consfătuirea fruntaşilor fizicii, automatizării şi mecani­ cial. şoc".
din agricultura în perspectivele ce le deschide vederilor Constituţiei Republicii
Kazahstanului Populare Romîne şi a legii nr. El a elogiat „eforturile armatei fran­
poporului nostru p ro g ra m u l de- 9/1952, supune spre aprobare
zării complexe a producţiei. ceze în Algeria“ şi a declarat că după
săvîrşirii construcţiei socialiste M arii Adunări Naţionale valida­
El a subliniat rolul uriaş al ce va fi restabilită pacea în această
adoptat de C o n g re su l al IlI-lea canalului Irtîş—Karaganda cu ţară urmează să se înfăptuiască prin­
o lungime dle 500 km. destinat cipiul autodeterminării Algeriei prin
al Partidului M uncitoresc Ro- aprovizionării cu apă a centru­ organizarea unui referendum. Debré a
lui Kazahstanului. lăsat să se înţeleagă că, dacă la re­
ĂLMA A T A 20 (A g erp res). mîn. rea mandatelor pentru fiecare ferendum Algeria nu se va pronunţa :m z
Votul dat candidaţilor Fron- dintre deputaţii aleşi. N. S. Hruşciov s-a interesat pentru „asocierea“ cu Franţa, guver­
— T A S S transm ite : L a 20 m ar­

tie, la A lm a Ata s-a deschis Scurte ştiri »S cu rte şti

consfătuirea fru n ta şilor din a-

gricultura Kazahstanului care tnferviu! acordat de ministrul Afacerilor A L M A - A T A 20 (A g e rp re s ).— vietică. C a observatori la con­
examinează problema m ăsurilor Externe al Cubei, Râul Roa,
pentru sporirea producţiei agri­ unui corespondent al agenfiei de noua tehnologie a extracţiei nul francez va lua toate măsurile pen­ TASS transm ite: gres participă reprezentanţi ai
cole în colhozurile şi sovhozu­
rile din Kazahştan. L a lucră­ minereului de fier la mina Djer- tru a-şi apăra interesele politice, eco­ Printr-u n decret al P rezid iu lu i R.P- Chineze.
zkazgan, propusă de Institutul nomice şi de altă natură, precum şi
de mine. interesele „acelora care intenţionează Sovietului Suprem al R .S.S. Ka- B U D A P E S T A 20. C orespon­
să rămînâ francezi“.
In convorbirea avută cu oa­ zahe, la 2 0 m artie numele ora­ dentul Agerpres tra n sm ite :
menii de ştiinţă, N. S. Hruşciov Debré a confirmat fidelitatea guver­
rile consfătuirii participă N. S. telegrafice ungare a indicat problemele de oare nului francez faţă de blocul Atlanticu­ şu lui A k m o lin sk a fost sch im ­ In editura „K u ltu ra “ din R.P.
H ruşciov, prim-s,ecretar al C .C . lui de nord şi faţă de aşa-numita „cons­
bat în Ţelinograd. U ngară au apărut două volume

a! P .C .U .S ., preşedintele C onsi­ H A V A N A 20 (A g e rp re s). — Cuba este am eninţată din nou P O Z N A N 20 (A g erp res). de opere alese ale lu i Ion Luca
liu lu i de M in iştri al U .R .S .S . Agenţia telegrafică ungară a de prim ejdia unei intervenţii. La 19 m artie la P o zn a n a a- Caragiale.

transm is interviul acordat de Totodată, prin m anevre p oliti­ trebuie să se ocupe academi­ trucţie a Europei“, prin care se înţelege vut loc deschiderea festivă al ce­ L O N D R A 20 (A g erp res).
cienii. sistemul de blocuri şi grupuri ale ţă­ lui de-al 7-lea târg pe întreaga De curînd a apărut in editura
m inistrul A fa ce rilo r Externe al ce, Statele U nite încearcă să rilor vest-europene în cadrul cărora
In aceeaşi Zi, N. S. Hruşciov Franţa îşi dispută hegemonia cu Ger­ Polonie „Prim ăvara anului „Methuen and Co. Ltd.“ volu­
Cubei, Râul Roa, coresponden­ izoleze C uba. Toate acestea ne a vizitat casa de odihnă situa­ mania occidentală. 1961“ . mul „P ăcală şi Tîn dală şi alte
Plenara tului acestei agenţii, D. Poigar. îndreptăţesc să cerem ca piîn- tă in apropiere de Alma Ata,
gerea noastră să fie discutată unde a stat de vorbă cu oame­ Congresul a adoptat o serie de re­ A u sosit la tîrg delegaţii din povestiri rom ineşti“ traduse de
C .C . al P.S.U.G . întrebat dacă Cuba intenţio­ in cadrul actualei sesiuni. zoluţii în problemele politicii interne Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Jean Ure.
nează să consimtă ca plînge- Germană, Romînia şi Uniunea
C A I R O 20 (Agerpres).
rea ei îm potriva a cţiu n ilo r agre­ Răspunzînd la o întrebare cu
B E R L I N 20 (Agorpr^s). sive ale Statelor Unite să nu privire Ia posibilitatea unor tra­ nii muncii aflaţi în concediu. şi externe în care este sprijinită cu- Sovietică. P o stu l de ra d io C a iro a a-
La Berlin a fost dat publici­ fie pusă în discuţie în cadrul tative cu guvernul S .U .A ., Râul
tăţii un com unicat cu privire la actualei sesiuni a A dunării G e­ Roa a declarat că poziţia C u ­ rES* B E R L I N 20 (Agerpres)'. nunţat că în seara zilei de 19
cea de-a J 2-a plenară a C o m i­ nerale a O .N .U ., R. Roa a răs­ bei răm îne n e s c h im b a tă : D o ­
tetului Central al Partidului So­ puns negativ. Această piînge- rim tratative cu Statele Unite Situaţia economică a Unite La 19 m artie la B e rlin s-a martie prim ul ministru al Indiei,
cialist U n ii din Germ ania care re, a spus ei, a fost inclusă pe pe baza respectării e g a lităţii în deschis cel de-a! 12-lea C ongres J. Nehru, a sosit în capitala
a avut loc intre 16 şi 19 martie. ordinea de zi a sesiunii în că în drepturi şi a suveranităţii C u ­ siîrneşte îngrijorare al modei. La congres participă R .A .U .
delegaţii din B ulgaria, Cehoslo­
P len a ra a aprobat in u n a n im i­ perioada p o liticii intervenţic- bei. G u ve rn u l Cubei este gata N E W YORK 20 (Agerpres). conom ia Statelor U n ite se află E l a fost întim pinat pe aero­
intr-o fază de „p erig eu “ . vacia, R.D. Germană, Polonia, port de preşedintele Nasser şi
Actuala situaţie economică a alţi membri ai guvernului
Statelor U nite, caracterizată de Referindu-se la trăsătu rile ca-
tate raportul lu i B . Leuschner, niste a preşedintelui Eisenho­ să ducă tratative în legătură preşedintele Kennedy drept o racterisitice ale acestei „recesi­ Romînia, Ungaria, Uniunea So­ R .A .U .
,,recesiune“ , provoacă în g rijo ra ­ uni“ aşa cum au fost subliniate
precum şi raportul B irou lu i P o ­ wer. G uvernul Cubei a sperat cu toate problemele litigioase rea cercu rilo r de afaceri, a ex­ de preşedintele K e n n e d y : exis­ ioc;
perţilor şi specialiştilor am eri­ tenţa celor aproxim ativ un m i­
lii ic şi c.uvîntarea lu i W alter că noul guvern american îşi care dezbină cele două părţi. cani in probleme economice. C o ­ lion de automobile nevîndute, Fericirea costă un dolar
U lb rich f. P le n a ra a aprobat în va schimba metodele. O r, date­ D a r g uvern ul Cubei nu vrea şi respondentul din W ashington al a celor 5,7 m ilioane de şom eri
unanim itate proiectul p la n u lu i e- le de care dispunem , a spus nu va duce tratative cu preţul săptăm înalului vest - german totali, încetinirea ritm u lu i pro-
conooiiei naţionale pe anul 1961- Râul Roa, denotă că în prezent suveranităţii, independenţei şi „Deutsche Woche“ anunţa re­ ducţiei siderurgice, văditul re­
dreptului său Ia autodeterm i­ cent că in S .U .A . au avut loc gres g lobal al econom iei am eri­
divergenţe între numeroşi eco­ cane începînd de la m ijlocul a-
=B8 S- nare. nom işti am ericani în legătură cu nului trecut, corespondentul Există tn opera lui Cara­ declarat presei — a făcut
Referindu-se ia nou! pian ai alegerea termenului economic n i­ s c r ie : „L a aceste fapte preşe­ giale un erou despre care din splendidele bucle ale
merit pentru această situaţie. dintele ar fi putut adăuga, tară un altul spune că ar avea Janei Manfield, porţii pen­
C u v î n t a r e a l u i W . G o m u l k a guvernului S.U .A. cu privire la ..De fapt, scrie corespondentul, îndoială altele, ca de exemplu, drept meserie aceea de „co­ tru două milioane ăe meda­
acordarea unui ajutor Am ericii noile regrese anunţate săptămâ­ rnersânt dă piei dă cloţă". lioane. Fiecare medalion se
este aproape acelaşi lucru dacă nă trecută în sectorul ch eltu ieli­ vinde la preţul de un dolar
Latine, m inistrul Afacerilor E x ­ se vorbeşte despre o recesiune, lor de consum , al venitulu i p e r­ Acăastâ definiţie ilustrea­ şi jumătate.
sonal şi producţiei industriale“ . ză excelent imensul clmp de
la în tiln ire a cu a le g ă to rii terne al Cubei, a arătat că sco­ despre o scădere a a ctivităţii e- activitate care stă in faţa — Ce te faci, însă, stim a­
pul acestui plan este de a frîna Această situaţie a provocat bravilor comersanţi ai lumii te domnule Vincent, cu
conomice sau despre un regres nelinişte în rândurile congres­ capitaliste. In lumea în care Franlc Sinatra ? l-a întrebat
V A R Ş O V I A 19 (A g e rp re s). tre libere, în numele m enţinerii dezvoltarea econom ică, socială m enilor americani- B u le tin u l de se vinde orice, de la suspo- cineva pe energicul nostru
— Cu prilejul apropiatelor ale­ şi consolidării păcii în Europa economic ; termenul ales nu poa­ ştiri al Casei A lbe anunţă că li­ menitele „piei dă cloţă", pî- negustor.
geri pentru Seim ul R .P . Polone, şi în întreaga lume, în numele şi politică în A m erica Latină. derul m in o rită ţii republicane din nă la conştiinţa miniştrilor,
la 18 m artie în P a la tu l C u ltu rii idealurilor internaţionalism ului Acest plan nu dă un răspuns la te schim ba realităţile. Iar re a ­ senat, Everett Dirksen şi liderul un om cu scaun la cap şi cu Franlc sinatra se bucură,
şi Ştiinţei din V arşovia a avut proletar. problem ele pe care le ridică po­ m inorităţii republicane din C a ­ spirit inventiv n-o să moa­ pe lingă renumele unui ma­
loc o întîlnjre cu alegătorii, în poarele din Am erica Latină. Re­ lităţile arată în ansam blu că e- mera Reprezentanţilor, Charles ră de foame. Un asemenea re actor, şi de titlul ăe pur­
cadrul căreia a luat cuvîntul Năzuinţa noastră principala, voluţia cubană, a spus în în ­ H alleck, şi-au exprimat în grijo­ om este afaceristul R. Vin- tător al unei splendide 'şi
W ladyslaw Gom ulka, prim-se- a spus W . Gom ulka, este m en­ cheiere R. Roa, a rezolvat fără rarea în legătură cu faptul că cent despre care pomeneşte
cretar al C . C . al Partidului ţinerea şi consolidarea păcii în nici un ajutor financiar din „nu se întrevede nici o p o sib ili­ recent ziarul american „De- progresive chelii.
M uncitoresc U n it Polonez. întreaga lume. In p la nu rile partea S .U .A . problemele a că­ tate de m icşorare a nu m ărulu i troit-News“. Domnul Vincent ar trebui
noastre — curente şi de pers­ ror soluţionare o promite astăzi şom erilor care a atins în pre­
Construirea socialism ului în pectivă — se prevede întrecerea ^uvernul american. zent cifra record de 5,7 m ili­ Susnumitul Vincent şt-a să fie distrus intructt Franlc
oane“ . ales spre comercializare o Sinatra, In ciuda cheliei, are
ţara noastră, îndeplinirea noului paşnică şi coexistenţa paşnică marfă ciudată: pârul acto­ destule amatoare care sufe­
„In fond, arată coresponden­ rilor cu renume. Dacă suferi ră in tăcere pentru el. Dar
plan cincinal, întărirea poziţii­ cu statele capitaliste, cu toate tul săptăm înalului vest-german ăl. Vincent nu-i omul care
„Deutsche W oche“ , factorul care in tăcere de dorul Ginei Lo- să se sperie aşa uşor. Atîta
lor Poloniei în relaţiile inter­ ţările care au 0 altă orînduire îngrijorează în mod deosebit cer­ lobrigida şi dacă eşti un su­ timp cit Sinatra mai are ce­
curile economice şi financiare flet sensibil, amator de ro­ va păr pe cap, va evita fali­
naţionale — iată ţelurile prin­ socială. Toate partidele com u­ americane este u rm ă to ru l: dacă mantism, scoţi un dolar şi mentul. Dl. Vincent, cunos­
se ia drept unitate de m ăsură te prezinţi la ăl. Vincent. In
cipale care unesc pe oamenii niste şi muncitoreşti din ţările ritmul de dezvoltare, economia schimbul dolarului, ăl. Vin­ cător al legilor pieţii capi­
americană nu a cunoscut înainte cent iţi predă o şuviţă din taliste, a stabilit, bineînţeles,
m uncii polonezi, a declarat W . lagărului socialist şi din întrea­ de intrarea ei in recenta „rece­ pârul Lolobrigiăei. Fericirea pentru părul acesta mai greu
siune“ o perioadă de pronunţa­ costă un dolar. Vorba lui Ca­ de procurat, un preţ mai
Gom ulka. ga lume au declarat anul trecut tă în sănătoşire şi după părerea ragiale, cu care am începu- pipărat: 4 dolari medalio­
atît a guvernului cit şi a exper­ t- o : „al dracului ăl. Vin­
Esenţa politicii p artid u lu i nos­ la Consfătuirea de la M oscova ţilor econom ici, ea a înregistrai cent“. nul.
în u ltim ii şase ani un ritm m e­ Din care se vede că amo­
tru, a arătat W . G om ulka în a reprezentanţilor lor că ele con­ diu de dezvoltare nesatisfăcător“ . Dl. Vincent face parale
bune cu această negustorie rul american e tare prost
continuare, esenţa socialism u­ sideră drept sarcina lor p rin ci­ ţ romantică. Comerţul domniei orinăuit. Adică ăe ce admi­
)> sale este atît de înfloritor, ratoarele lui Franlc Sinatra
lui poate fi exprim ată prin cu­ pală lupta pentru menţinerea ţ incit plnă la urmă a inche-
( iat contracte în toată pute- să-şi plătească fericirea cu 4
vintele — grija pentru om. Deşi păcii şi înlăturarea primejdiei \ rea cuvîntului cu frizerii şi dolari, atîta vreme cit cei.
coaforii stelelor ăe cinema, îndrăgostiţi de Jane Man­
p la n u rile noastre de dezvoltare războ iu lu i. In epoca noastră, care — spre mîngiierea su­ field scapă cu un dolar şi
fletelor sensibile ale clienţi­ jumătate ?
a econom iei naţionale se re­ războiu l nu m ai este inevitabil. lor d-lui Vincent — mătură
de pe jos pină şi ultimul fi­ Dl. Vincent nu-şi bate ca­
feră num ai la Polonia, ele sînt Forţa războiului — im p erialis­ ricel de păr nemuritor. pul cu asemenea întrebări
El e negustor. Se invtrte pe
concomitent o parte din planu­ mul — a devenit acum mai sla­ Citeoăatâ, ăl. Vincent are lingă Jane Manfield şi pe
noroc fantastic. Cunoscuta lingă Franlc Sinatra, îi cer­
rile ,dc dezvoltare a întregului bă ca forţele păcii — ale so­ actriţă Jane Manfield a tre­ cetează şi cintăreşte din
ochi. l-ar vinde cit ai zice
sistem mondial socialist. Spri- cialism ului. ţ buit (in legătură cu un rol peşte, întregi, tntreguţi. ca
dintr-un film), să-şi tale mi­ să-şi umple punga. Dar nu
jinindu-se pe colaborarea fră ­ Prim ejdia războiului însă con­ nunatele sale bucle blonde. poate. Şi atunci — om prac­
O adevărată mană cerească. tic, — se mulţumeşte ăoai
ţească şi ajutorul reciproc, toa­ tinuă să ameninţe lumea. Cursa cu părul. Şl Roclcefeller, se
1 Dl. Vincent — după cum a spune, a început-o vinzlnd
te ţă rile socialiste îşi dezvoltă în arm ă rilo r continuă. C e rcu rile chibrituri.

economia în ritm rapid şi tot­ aventuriste şi im perialiste nu D. P.

odată consolidează baza eco­ vor să audă de dezarm are. W vV V /s_

nomică a sistem ului mondial M ilitarism ul vest-german, a

socialist, spus în continuare W . G om ul­

In întrecerea econom ică p aş­ ka, reprezintă p rin cip a la p ri­

nică între cele două sisteme so­ mejdie în Europa. Faptul că nu

ciale — so cia list şi capitalist, există un tratat de pace cu G e r­

a subliniat W . G om ulka, socia­ mania şi că problema B e rlin u ­ Pe străzile Londrei
au avut loc recent
lism ul va repurta inevitabil v ic ­ lui occidental nu a fost solu­ m ari demonstraţii îm ­
potriva bazelor ame­
toria. ţionată, contribuie la încorda­ ricane de subm arine înzestra­
te cu rachete P o la ris. La a-
A n a liz în ’d politica externă a rea situaţiei din Eu ro p a şi din ceste dem onstraţii au luat
parte peste 1 0 .0 0 0 de cetăţeni.
Poloniei, W . Gom ulka a spus : întreaga lume. IN F O T O : M ulţim ea stînd
ne trotuare.
V om întări unitatea lagărului Referindu-se la relaţiile cu

statelor socialiste în numele in ­ R .F. Germ ană, W . Gom ulka a

tereselor vitale ale poporului declarat că norm alizarea lor de­

polonez, în numele in v io la b ili­ pinde de renunţarea de către

tăţii frontierelor, al independen­ R .F .G . la pretenţiile asupra te­

ţei şi suveranităţii patriei noas- rito riilo r poloneze.

Redacţia şi administraţia ziarului! sţn 6 pârtie nr. 9. Telefon: 188j 1$U 75. Taxa plătită în numerar con lorm aprobării Direcţiunii Gem,tale P.Ţ.T.R. nr. 2b3.32U din 6 noiembrie 1949, ~ Tiparul: Întreprinderea Poli gralică „1. Mai“ — Deva.