Page 77 - 1961-03

.
gunedoara-Deva

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI V* Ş sd in ţa plenară a Com itetului Central

mulsocialismului al Partidului M uncitoresc R o m în

ZILELE ACESTEA A AVUT LOQ ŞEDINŢA PLENARA A COMUb IULUI CENTRAL AL PARTIDULUI

MUNCITORESC ROA\IN.

PLENARA A EXAMINAT PROBLEMELE LEGATE DE PRIMA SE S1UNE A MARII ADUNARI NAŢIO-

NALE IN CEA DE-A PATRA LEGISLATURA ŞI A ADOPTAT HOTARIRI CORESPUNZATOARE.

PLENARA A HOTARIT IN UNANIMITATE SA PROPUNĂ CA PREŞE DINTE AL CONSILIULUI DE STAT

AL REPUBLICII POPULARE ROMI NE PE TOVARĂŞUL GIIEORGHE GHEORGHIU-DEJ.

PLENARA L-A ALES PE TOVARĂŞUL CIIIVU STOICA IN FUNCŢIA DE SECRETAR AL COMITETULUI

CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN.

PLENARA A HOTARIT SA PROPUNA ALEGEREA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER IN

FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPU BL ICI I POPULARE R.OMINE.

IN LEGĂTURĂ CU TRECEREA TOVARĂŞULUI JANOS FAZEKAS LA ALTA MUNCA, PLENARA I.«A

ELIBERAT DIN FUNCŢIA DE SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC

Anul XIII. Nr. 1941 Miercuri 22 martie 1961 4 pagini 20 bani ROMIN.

M ARII i3T8snainuK>B

LU C R Ă R ILE S E S IU N II ADUNARI NAŢIONALE

M arţi au continuat lucrările D upă citirea pe articole a pro­ — Proiectul de lege pentru Cuvîniarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
prim ei sesiuni a celei de-a lV -a iectului, Marea Adunare N aţio­ ratificarea decretelor emise de
leog islatu ri a M a r ii A d u n ă ri Na- nală a aprobat în unanim itate, Prezidiul M arii Adunări Naţio­ Tovarăşi deputaţi, sim ţ de răspundere angajam en­ ţională. Pacea reprezintă dorin­ lui de pace cu G e rm a n ia şi în ­
ţionale- prin vot secret, Legea pentru nale în in tervalu l dintre sesiuni. tele pe care le iau, oam en ii m u n ­ ţa fierbinte a în tregii om eniri. lăturarea prim ejdiei m ilitarism u­
S ilit încredinţat că voi fi în cii dau dovadă de inepuizabilă Toate statele, toate guvernele lui revanşard in interesul con­
Intrindu-se in ordinea de zi, m odificarea C apitolului III, pre­ S-a trecut la alegerea C o n ­ asentimentul tuturor m embrilor in iţiativă şi de un profund inte­ sînt chemate să dovedească prin so lidării păcii in Europa. Vom
deputatul Ion Gheorghe M aurer, cum şi a articolelor 43, 44 şi 75 s iliu lu i de Stat al R .P . Romine. C o n s iliu lu i de Stat, exprim iri- res pentru punerea în valoare lapte că ţin seama de dorinţa de continua acţiunile întreprinse
preşedintele Prezidiului M arii din Constituţia Republicii P opu­ du-vă m ulţum irile noastre pen­ a bogatelor rezerve ale econo­ pace a popoarelor I pentru dezvoltarea colaborării
Adunări Naţionale, a prezentat lare Romine. D in însărcinarea Com itetului tru înalta cinstire şi Încredere interbalcanice, crearea unei zone
C entral al P a rtid u lu i M u n cito ­ ce ne-a fost acordată. A sig u r miei naţionale, pentru creşterea P o litic a externă de pace a denuclearizate şi fără arme ra ­
expunerea de motive in legătură In continuarea lu cră rilo r, to­ resc R o m în, în urm a co nsultării Marea Adunare Naţională că îm ­ producţiei şi productivităţii m u n ­ R ep u b licii P o p u la re Rom ine se chetă in B alcani, extinderea re­
cu m odificarea C a p ito lu lu i III, varăşul Ştefan Voitec, în numele unui m are num ăr de deputaţi preună cu ceilalţi membri ai o r­ cii, îm bunătăţirea calităţii pro­ bucură de aprobarea şi sp rijin u l laţiilor politice, economice şi
precum şi a articolelor 43, 44 Biroului M arii Adunări Naţio­ din toate regiunile ţării, deputa­ g an u lu i colectiv din care tac duselor, deplina lolosire a m aşi­ deplin al poporului nostru, de culturale cu toate statele.
şi 75 din Constituţia Republicii nale a propus spre aprobare se­ tul Nicolae Ceauşescu a propus parte — C o n s iliu l de Stat al nilor şi utilajelor, cheltuirea cu sim patia cercurilor larg i ale opi­
Populare Romine. siunii următoarea ordine de z i : ca preşedinte al C o n s iliu lu i de R epublicii Populare Romine, spirit gospodăresc a mijloacelor niei publice internaţionale. B ucurînd u-se de m arile a v a n ­
Stat al R.P- Rom îne pe to va ră ­ nu-mi voi precupeţi eforturile financiare. taje ale cooperării şi întrajuto­
Deputatul Traian Ionaşcu, — Alegerea C o n s iliu lu i de şul Gheorghe Gheorghiu-Dej. şi energia spre a îndeplini sar­ Fundam entul politicii externe rării dintre ţările lagărului so­
preşedintele Com isiei juridice a cinile de m are răspundere ce ne In opera de construcţie so c ia lis­ a statului nostru îl constituie cialist, poporul nostru, prin
prezentat raportul C o m isie i la Stat al R.P. R o m in e ; Propunerea a fost prim ită de revin- (A p la u ze îndelungate). tă, sa rcin i de m are însem nătate prietenia şi alianţa de nezdrun­ munca sa paşnică, constructivă,
proiectul de lege p rivin d m odi­ către deputaţii M a rii Adunări revin statului democrat-popular, cinat cu U niunea Sovietică, cu ia parte la întrecerea dintre cele
ficările la Constituţia R .P. R o­ — Proiectul de lege cu p ri­ N aţionale şi in vita ţii aflaţi în M area A du nare N a ţio n a lă , în organelor sale centrale şi locale. celelalte ţări ale lagărului so­ două sisteme — socialist şi ca­
mine. tribune cu aplauze îndelungate actuala ei com poziţie, în truch i­ Aceasta impune o permanentă cialist- In strinsă unire cu ţările pitalist, întrecere al cărei re­
vire la o rg anizarea C o n siliu lu i şi ura le. pează indestructibila unitate preocupare pentru îm bunătăţi­ socialiste frăţeşti, cu toate sta­ zultat istoriceşte inevitabil va
In cadrul d iscu ţiilo r asupra politico-morală a poporului nos­ rea legislaţiei noastre, perfecţio­ tele iubitoare de pace, R e p u b li­ fi v icto ria deplină a so cia lism u ­
proiectului de lege au luat cu- de M in iş t r i; In aplauzele adu nării au fost tru, care şi-a manifestat cu en­ nai »’a fu ncţio nării org anelor de ca P o p u la ră Rom înă m ilitează lui. (Aplauze).
vîntul deputaţii: E m il Bobu, propuşi vicepreşedinţii şi mem­ tuziasm . în alegerile de la 5 stat, dezvoltarea democraţiei so­ pentru destindere internaţiona­
Constantin Paraschivescu-Bălă- — Form area Guvernului R.P. b rii C o n s iliu lu i de Stat al R .P. martie, ataşam entul faţă de re­ cialiste, asigurarea participării lă, pentru rezolvarea pe calea Oam enii muncii privesc cu op­
Romine ; R om îne. gim ul democrat-popular, ade­ tot m ai la rg i a m aselor popu­ tratativelor a tuturor probleme­ timism şi încredere viitorul.
ceanu, Ludovic Csupor, Ştefan ziunea sa totală faţă de politica lare la conducerea treburilor lor litigioase, acţionează cu v i­ Transform ările înnoitoare care
M ilcu. M ihai Gh. Bujor, A le­ — Proiectul de lege pentru Marea Adunare Naţională a internă şi externă a statului, obşteşti. gilenţă pentru zăd ărn icirea u- au schimbat din tem elii în fă ţi­
xandru Voitinovici şi N. Gh. constituirea C onsiliilor econo­ ales în unanim itate, nrin vot voinţa şi hotărîrea de a obţine neltirilor cercurilor imperialiste şarea patriei sînt o mărturie a
Lupu. mice re g io n ale ; secret. C o n s iliu l de Stat al Re­ noi v ictorii în construirea socia­ Tovarăşi deputaţi, agresive îm potriva păcii. superiorităţii orînduirii socialis­
publicii Populare Romîne. lism u lu i. T ră im în epoca măreaţă cînd te, a m arii torţe creatoare a ce­
— Alegerea Com isiei pentru datorită raportului de torţe creat Credincioasă principiilor co­ lor ce m uncesc stăpîni pe soarta
elaborarea noii Constituţii a V ă sînt bine cunoscute, tova­ în lume, a apărut posibilitatea existenţei paşnice, R om înia îşi lor.
R.P. R om ine; răşi deputaţi, istoricele hotărîri pe deplin rea liza b ilă de a bara va aduce şi în v iito r contribuţia
ale celui de-al IlI-lea Congres calea războiului. Popoarele lumii activă la lupta pentru apărarea Avem toate condiţiile pentru
Consiliu! de S ia f a! R e p u b licii P o p u lare R om îne al P a rtid u lu i A4uncitore.sc R o ­ sînt conştiente de pericolul unui şi consolidarea păcii. Republica realizarea cu succes a obiecti­
mîn, cu p rivire la planul şese- nim icitor război atomic şi văd P o p ulară R om înă va m ilita cu velor insulleţitoare ce ne stau
Preşedintele C o n siliu lu i de Stat GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ nal de dezvoltare a economiei din ce în ce m ai lim pede că sin ­ şi mai mare perseverenţă pentru în faţă. M asele la rg i au dobin-
Vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de Stat ION GHEORGHE MAURER naţionale, la p rogram u l de pers­ gura politică raţională o consti­ realizarea propunerilor făcuU dit o bogată experienţă in opera
pectivă, la lin iile directoare ale tuie politica de coexistenţă paş­ la O rg a n iz a ţia N a ţiu n ilo r U n ite de construire a so cia lism u lu i,
Vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de Stat „ ŞTEFAN VOITEC întregii politici a statului nos­ nică între toate statele, fără deo­ de U n iu n ea Sovietică cu privire în tre g u l popor este m ai strins
Vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de Stat tru. Aceste hotărîri au fost aduse sebire de regim social. Sutele la dezarm area generală şi tota­ unit ca oricind in jurul călăuzei
AVRAM B U N A C I U Ia cunoştinţa tuturor oam enilor de m ilio ane de oam eni de pretu­ lă, pentru lichidarea o ricăror sale — partidul clasei m unci­
m uncii şi dezbătute cu însufle­ tindeni năzuiesc din adîncul in i­ forme de asu prire co lo n ială şi toare, călit în încercările greie
M e m b ri ai C o n s iliu lu i de S t a t : ţire de. masele cele m ai largi. mii spre îndepărtarea norilor dreptul tuturor popoarelor la de­ ale luptei pline de abnegaţie
E le au devenit progra'muf de care întunecă atmosfera interna- plină înderrndenţă şi suverani­ pentru răsturnarea regim ului
ANTON BREITENHOFER GRIGORE GEAMANU AURIA ROSETTI luptă al întregului popor pentru burghezo-moşieresc, cucerirea
ION CREANGA LUDOVIC TAKACS sporirea în ritm furtunos a p u ­ tate, pentru încheierea Tratatu- puterii de către oam enii m uncii,
CONSTANTIN DAICOVICIU MARTIN ISAC IACOB TECLU terii economice a ţării, creşterea făurirea statului nou democrat-
DUMITRU DIACONESCU ATANASE JOJA VASILE VlLCfel continuă a industriei, dezvolta­ popular, ridicarea economică şi
ROMAN A40LD0VAN rea m ultilaterală a a g ric u ltu rii culturală a patriei. (A p lau ­
MIHAIL RALEA socialiste, înflorirea culturii, fău- ze p uternice). C o n tin u în d tra ­
-irea b elşug ului de bu nuri mn- diţiile glorioase ale istoriei
C o n s iliu l de Sta t a ales ca secretar al C o n s iliu lu i pe to v a ră şu l G rig o re G eam ăn u. f'erînl« si ridicarea bu năstării de patru decenii a p artidu lui, co­
!"furor celor ce muncesc. muniştii conduc neabătut ma­
Intîm pinat cu puternice acla­ niştri al Republicii Populare rea m an datulu i C o n s iliu lu i de sele înainte, pe calea socialis­
maţii, a luat cuvîntul tovarăşul R om îne. M iniştri. Sub conducerea încercatului m ului şi com un ism ulu i, unind e-
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- nostru partid, care desfăşoară o lanul revoluţionar, dinam ism ul,
secretar al Com itetului Central Tovarăşul Ştefan Voitec, pre­ Tovarăşul Gheorghe Gheor­ muncă uriaşă de organizare a perspectiva largă cu un realism
al P artid u lu i M uncitoresc Ro­ şedintele M a rii Adunări N aţio ­ ghiu-Dej, din îm puternicirea C o ­ maselor muncitoare, m obilizin- profund, cu o fundamentare
m în, preşedintele C o n s iliu lu i de nale, a dat citire scrisorii adre­ m itetului Central al Partidului du-le şi însnfleţindu-le în luptă, ştiinţifică a p la n u rilo r pe care
Stat. sate M a rii Adunări Naţionale M uncitoresc Rom în şi a C o n s i­ m uncitorii, ţă ran ii, oam enii de le elaborează că lă u ziţi de cu ­
de către tovarăşul C hivu Stoi­ liu lu i de Stat al R .P . Rom îne, cultură muncesc cu înflăcărare noaşterea leg ilo r obiective ale
In continuarea lu cră rilo r, pre­ ca cu privire la depunerea m an­ a propus în funcţia de preşe­ patriotică, cu perseverenţa şi e- dezvoltării societăţii. F ă ră să ne
şedintele AAarii A d u n ă ri N a ţio n a ­ datului C o n siliu lu i de M in iştri, dinte al C o n s iliu lu i de M in iştri roism pentru a da viaţă m ăre­ lăsăm îm bătaţi de succese, n u ­
le a adus la cunoştinţa A d u n ă ­ în care se spune că ţin în d sea­ pe tovarăşul Ion Gheorghe ţului program elaborat de par­ trim o legitim ă m îndrie pentru
rii că Biroul M arii Adunări N a ­ ma de prevederile Constituţiei, M aurer. tid, creînd condiţiile îndeplinirii ceea ce am realizat prin m u n ­
ţionale a prim it din partea C o n ­ potrivit cărora AAarea Adunare şi chiar depăşirii prevederilor ca neobosită a m uncitorilor, ţă­
N a ţio n a lă , la începutul noii le ­ Adunarea a prim it cu a plau ­ lui. ranilor, intelectualilor, a tineri­
s iliu lu i de M in iş tri un proiect g isla tu ri, are m isiunea de a fo r­ ze în delun gate propunerea fă ­ lor şi vîrstnicilor, a bărbaţilor
de lege cu p riv ire la o rg a n iz a ­ ma g u ve rn u l C o n s iliu l de M i ­ cută. O expresie a avîntuluî şi en­ şi femeilor.
rea C o n s iliu lu i de M in iş tri. niştri al R .P. Rom îne îşi depu­ tu ziasm ului de care sînt anim aţi
ne m andatul pe care l-a prim it T o v a ră şu l Ion G heorghe A4au- oam enii m uncii este marea am ­ Permiteţi-mi să-mi exprim
După citirea pe articole, a de la Ararea A d u n a re N a ţio n a ­ rer a supus spre aprobare M a ­ ploare pe care a luat-o întrece­ convingerea nestrămutată că
proiectului, Marea Adunare N a ­ lă în cea de-a IIT-a leg isla tu ră . rii Adunări Naţionale lista gu­ rea socialista în cinstea g lo rio a ­ cei 4 ani de legislatură a M a rii
ţională a aprobat în un anim ita­ vernului R. P. Romîne. sei a n iv ersă ri — 40 de ani de Adunări Naţionale vor marca o
Marea Adunare Naţională a la înfiinţarea P a rtid u lu i C o ­ nouă etapă in dezvoltarea ţă rii.
te, prin vot secret, legea p rivin d aprobat în unanim itate depune­ P rin vot secret, M area A d u ­ m unist din R o m înia. Z i de zi noi
nare N a ţio n a lă a aprobat în u- colective ale uzinelor şi fa b rici­ (Aplauze puternice, prelungite)',
org anizarea C o n s iliu lu i de M i ­ nanimitate lista noului guvern. lor noastre, ale m inelor şi şa n ­ înaintea noastră se conturează
tierelor, ale unităţilor socialiste
Consiliul de M iniştri al Republicii Populare Romîne din agricu ltu ră şi in stitu ţiilo r, limpede perspectiva lum inoasă a

Preşedintele C o n siliu lu i de M in iştri : ION GHEORGHE MAURER răspund chemării partidului, des­ desăvîrşirii construirii socialis­
Prim -vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de M in iş t r i: GHEORGHE APOSTOL mului, a unui elan şi m ai mare
Vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de M in iş t r i: EMIL BODNĂRAŞ făşurând pe un front tot mai la rg
Vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de M in iştri : PETRE BORILĂ al forţelor materiale şi spirituale
Vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de M in iştri : ALEXANDRU BÎRLĂDEANU întrecerea socialistă, care a de­
Vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de M in iş tri şi m inistru al A facerilo r In tern e: ALEXAN­ ale poporului, a unui v iito r de
DRU DRAG HICI venit o m işcare a în tregu lui no-
Vicepreşedinte al C o n s iliu lu i de M in iş t r i: ALEXANDRU MOGHIOROŞ bunăstare şi fericire pentru toţi
Preşedintele Com itetului de Stat al P la n ific ă rii : GHEORGHE GASTON MARIN por. Dezbătînd cu seriozitate şi
M in istru l A facerilor E x t e r n e : CORNELIU MĂNESCU cei ce m uncesc. (A p la u ze fu rtu ­
M in is tru l A g r ic u lt u r ii: ION COZA1A
M in istru l Com erţului : GOGU RĂDULESCU noase, îndelung repetate).
M in istru l Econom iei F o re s tie re : MIHAI SUDER
M in istru l F in a n ţe lo r: AUREL VIJOLI Cuvîniarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer
M in istru l Forţelor A rm a t e : LEONTIN SÂLĂJAN
M in istru l Industriei A lim e n t a r e : JANOS FAZEKAS cu p r iv i r e l a m o d if ic a r e a u n o r t e * i e dis» C o n s titu ţia R . P . R o m în e
M in istru l Industriei P e tro lu lu i şi C h im iei : MIHA1L FLORESCU
AAinistrul Industriei U ş o a r e : ALEXANDRU SENCOVICI Tovarăşi deputaţi, clasei muncitoare cu ţărănimea, Tul m are, însem nat, pe care îl odatâ, cu claritate atribuţiunile
M in is tru l Invăţăm întului şi C u lt u r ii: ILIE MURGUL'ESCU strînsa frăţie dintre oamenii are M area Adunare N aţională fiecăruia dintre organele supre­
M in istru l Ju stiţie i: IOA N CONSTANT MANOLIU Succesele istorice obţinute de m uncii de toate naţionalităţile, în viaţa noastră de stat. me ale puterii de stat ca şi m o­
M in istru l M etalu rg iei şi C o n stru cţiilo r de M a ş in i: CONSTANTIN TUZU poporul nostru, sub conducerea dezvoltarea continuă a unităţii dul în care ele se îndeplinesc.
M in istru l M in elo r şi E n e rg ie i E le c tric e : BUJOR ALMÂŞAN p artidu lui m arx ist-len in ist al m oral-politice a poporului, co­ O rgan reprezentativ al tutu­
M in istru l Săn ătăţii şi P re ve d e rilo r S o c ia le : VOINEA MARINF.SCU clasei muncitoare, în industria­ eziunea strinsă în jurul p arti­ ror o am en ilor m uncii de la o ra ­ In acest scop se propune să
M in istru l Tra n sp ortu rilor şi T e le c o m u n ica ţiilo r: DUMITRU SIMULESCU lizarea ţării, în transform area dului şi guvernului a tuturor şe şi sate, M area A du nare N a ­ se aducă unele m o d ifică ri c a ­
socialistă a agriculturii, în în ­ celor ce m uncesc“ . ţională întruchipează deplinăta­ p itolului III din C o nstituţie, c a ­
L u în d cu vîntul, tovarăşu l Ion resc Rom în, pentru deplina v ic­ siile juridică, adm inistrativă şi făptuirea revoluţiei culturale, în tea puterii populare şi în fă p tu ­ re tratează despte org anele su ­
Gheorghe AAaurer a spus : torie a socialism ului în patria econom ico-financiară ale M a rii In cu rsul acestui proces, care ieşte conducerea unitară a o r­ preme ale puterii de stat. Con-
noastră, în slujba cauzei nobile Adunări Naţionale s-au întrunit crearea bazei economice a so­ se desfăşoară neîntrerupt, se în ­ ganelor statului, unele dintre siderînd că elaborarea noii C o n ­
Tovarăşe preşedinte, a păcii, înţelegerii şi prieteniei spre a examina in comun proiec­ cialism u lu i şi lichidarea pentru tăreşte tot m ai m ult statul nos­ atribuţiile sale fiind exercitate, stituţii reclam ă o perioadă de
intre popoare. tul de lege pentru constituirea totdeauna a exploatării omului tru dem ocrat-popular : se înde­ între sesiuni, de către Prezidiul tim p m ai îndelun gată, se p ro ­
T ovarăşi deputaţi, con siliilo r economice regionale- de către om, ne-au deschis dru­ plineşte cu tot mai mult suc­ M arii Adunări Naţionale. pune ca aceste m od ifică ri să fie
Vă asigurăm, tovarăşi depu­ mul luminos al desăvîrşirii con­ ces rolu l lui de p rin cip a l in stru ­ făcute încă de pe acum .
Perm iteţi-nii ca in numele taţi, că vom dedica toată pute­ Urm ătoarea şedinţă a M arii strucţiei socialiste. ment al construirii so cia lism u ­ Pentru ca organele acestea
C o n s iliu lu i de M in iş tri al Repu­ rea noastră de m uncă pentru a Adunări Naţionale are loc as­ lui ; se perfecţionează neînce­ suprem e ale puterii de stat să-şi In proiectul de m odificare, ce
blicii Populare Romine, format traduce in viaţă cu consecvenţă tăzi cu urm ătoarea ordine de zi : Corespunzător profundelor tat conţinutul, form ele şi meto­ poată în d e p lin i tot m ai cu p rin ­ urm ează a fi dezbătut de AAarea
de actuala sesiune a M a rii A- neabătută politica partidului şi dele activităţii lui, asigurîndu- zător rolul lor în rezolvarea im ­ Adunare N aţională, se pune în
dunări N aţio nale, să exprim cele statului nostru de dezvoltare — Proiectul de lege pentru prefaceri intervenite şi perspec­ se astfel, realizarea sa rcin ilo r portantelor probleme ale con­ deosebită lum ină, în prim ul
mai calde m ulţum iri peniru !nal­ continuă a economiei şi culturii constituirea consiliilor economice mereu sporite care îi stau în strucţiei economice, sorinl-cul- rînd, p rin cip iu l că AAarea A d u ­
ta încredere ce ne-aţi acordat. patriei, de rid ica re a nivelulu-i re g io n a le ; tivelor către care ne îndreptăm, faţă. nare N aţională, ca organ su­
(Aplauze). de trai al poporului, de apărare tu rale şi de stat care se pun prem al puterii de stat, exer­
a păcii în lumea întreagă. (A- — Alegerea Com isiei pentru se desfăşoară şi procesul de Tovarăşi deputaţi, cită toate drepturile statului ro­
Ne vom strădui să răspundem pîauze puternice). în etapa actuală, este necesar mîn democrat-popular.
acestei încrederi punînd întrea­ elaborarea noii Constituţii a R e­ dezvoltare a democraţiei socia­ O expresie a dem ocratism u­
ga noastră activitate in slujba Şedinţa a fost apoi ridicată. publicii Populare Rom îne; lui orîn d uirii noastre este şi ro- ca organizarea lor să fie cît mai (Continuare In pag, 3-a)
m uncii creatoare pe care po­ liste, orîn d iiirea în care teme­
porul nostru o desfăşoară, sub In cu rsul dttpă-am iezii com i­ — Proiecirul de lege pentru ra ­ corespunzătoare sa rcin ilo r ce au
conducerea Partidului M uncito­ tificarea decretelor emise in in lie de nezdruncinat o constituie,
tervalul dintre sesiuni. de înfăptuit, precizîndu-se, tot-
astfel cum arată tovarăşul
(Agerpres).
Gheorghe Gheorghiu Dej, „con­

solidarea continuă a alianţei