Page 78 - 1961-03

Dap 2
D in a n în
In octombrie 1958, 69 familii
de ţărani muncitori ou 42,35 ha.
teren, au constituit în Dobra
gospodăria agricolă colectivă
,,Dr. Petru Groaa“. Odată cu
păjnîntul, ou cele cîteva atelaje
şi animale, colectiviştii din Do­
bra şi-au unit dorinţa de a
lupta cu tc-t elanul pentru a-şi
făuri un trai mai fericit şi mai
îmbelşugat.
îndrumat şi sprijinit de că­
tre organizaţia de partid, consi­
liul de conducere al gospodăriei
a pus, încă din primele zile de
existenţă a gospodăriei, accen­
tul pe dezvoltarea celor mai
rentabile ramuri de producţie,
ţinînd bineînţeles seama de spe­
cificul goroodăriei colective. A
existat aici o îmbinare armoni­
oasă intre ramura vegetală şi
cea animală. Ponderea cea mai
mare a avut-o la început sec­
torul vegetal. Culturilor de bo-
ză: grîu, porumb, cartofilor şi
flcrii-soarelui. le-au fost repar­
tizate peste 60 la sută din su­
prafaţa arabilă. Aplicarea cu
stricteţe a regulilor agrotehni­
ce, executarea lucrărilor şi în-
treţienerea culturilor în epoci­
le optime, au adus colectivişti­
lor producţii sporite la hectar.
Producţiile realizate în anul
trecut, după ce gospodăria s-a
dezvoltat din punct de vedere
organizatoric şi economic, au
permis colectiviştilor să con­
tracteze cu statui însemnate
cantităţi de produse vegetale
de pe urma cărora s-a obţinut
un venit de peste 101.000 lei.
Paralel cu dezvoltarea secto­
rului vegetal, a crescut consi­
derabil şi sectorul zootehnic.
Aceasta o dovedeşte faptul eă
Se la cele 86 oi şi 2 cai cît de­
ţineau colectiviştii din Dobra la
sfîrşitul anului 1958. numărul a-
m‘maleior a ajuns în prezent la
38 vaci de lapte. 16 viţel0. 10
juninci, 14 tăuraşi şi 18 cai.
Porcine, la înfiinţare nu erau
cMoc. Acum, gospodăria deţine
13 scroafe marne, 21 purcei
pentru prăsilă şi 40 porci puşi
la îngrăşat oare, la greutatea
de 90-100 kg., vor fi livraţi sta-
Pe şantierele
de împăduriri
încă din tim pul iernii, condu-"
cerea întreprinderii forestiere
din D obra a luat o serie de m ă­
suri în vederea pregătirii ca m ­
paniei de împăduriri- Şi, odată
cu sosirea prim ăverii, m uncito­
rii care deservesc întreprinderea
au început lu cră rile de îm pădu­
riri.
D in pepiniera I. F. Dobra,
au fost scoşi şi expediaţi pe şa n ­
tierele de îm p ăd u riri 484.000
puieţi.
In prim ele 15 zile de lucru
s-au îm pădurit 30 ha. teren, din
care 7 ha. au fost îm pădurite de
către m uncitorii forestieri, nu­
mai prin muncă voluntară.
P. ILIN CARU
directorul I. F. Dobra
Cultura arbuştilor fructiferi este pu­
ţin răspîndită în regiunea noastră, de­
şi aceste plante găsesc la noi condi­
ţii bune pentru a da producţii mari,
de calitate superioară. Dintre arbuştii
fructiferi prezintă o importanţă econo­
mică mai mare căpşunii, smeura şi
coacăzul.
Smeura şi coacăzul se pot utiliza în
plantaţii şi pentru combaterea eroziu­
nii solului. Coacăzul, se plantează pe
taluzul teraselor cultivate şi pe mar­
ginea drumurilor de acces în planta­
ţiile de pe pante. Smeura se poate plan­
ta cu succes pe versanţii ravenelor,
pe marginea ogoarelor, pe pantele u-
şoare şi cu umiditate suficientă de la
baza torenţilor, în asociaţie cu plante
mai mari, asigurîdu-se însă o lumino­
zitate suficientă.
Prin sistemul radicular ramificat, ele
pot opri eroziunea de suprafaţă a so­
lului, dînd în acelaşi timp şi producţii
de fructe. Se valorifică în acest fel
terenuri cărora nu li se poate da o
altă întrebuinţare.
Soiul de căpşuni Laxton.
a n f m a i ih flo rîfo a re
tului în baza contractului în­
cheiat. Producţia de lapte pe
cap de vacă furajată a sporit
în anul 1960 cu peste 470 litri
faţă de anul 1959, cea de lină
cu circa 0,500 kg. pe cap de
oaie, etc. Dezvoltarea rapidă
a acestui sector a impus nece­
sitatea unei bune adăpostiri a
animalelor. Numai în anul tre­
cut, colectiviştii din Dobra au
cale?? fjeSşugyiui
şi taăsfăni
ridicat şi dat in folosinţă un
grajd pentru 70' vite mari, o
maternitate pentru 20 scroafe,
un saivan pentru 300 de oi şi
alte construcţii gospodăreşti.
Veniturile realizate în anul
trecut din sectorul zootehnic
s-au ridicat la 90.570 lei. Adău­
gind şi veniturile obţinute din
sectorul vegetal şi grădinărie,
constatăm că veniturile obţi­
nute de colectivişti la sfîrşitul
anului trecut sînt de peste Dezvoltarea multilaterală a
407.000 lei.
Sporirea continuă a avutului
obştesc a avut ca rezultat creş­
terea bunăstării colectiviştilor.
Pentru fiecare zi-muncă efec­
tuată în gospodărie, colectiviş­
tii au primit în anul 1960 cîte
11 lei, 2 kg. grîu. 3 kg. porumb.
1 kg. orz, 0,500 kg. cartofi,
0,180 litri ţuică, brînză, zahăr
şi numeroase alte produse a-
grc-alimentare. Colectivistul
Toăn Cristea (Buzduganul, bu­
năoară, a primit drept răspla­
tă a muncii depuse în colectivă
7.293 lei, 1.326 kg. griu. 1.989
kg. porumb, 663 kg. orz, 332 kg.
cartofi. 124 litri ţuică. 48 kg.
zahăr, 36,71 kg. brînză, etc.
Me scriu corespondenţii
d e l a s a t e/¦N/V^sA/N/VVA/V*
® Tov. Sidonîa Rusan ne infor­
mează că zilele trecute au avut loc
1a Baru Mare şi Ia Rîu de Mori,
adunările generale ale membrilor
( cooperatori. Cu acest prilej au fost
Z prezentate dări de seamă asupra
A activităţii- cooperativelor respective
¦ şi s-au prelucrat modificările aduse
statutului cooperativelor de con­
sum.
® In urma vizitelor făcute în
mai multe rînduri în comuna Teiuşcu
care prilej s-au convins despre su­
perioritatea muncii în gospodăria
colectivă — ne scrie tovarăşul Au-
reliu Domşa — zilele trecute 22!
de familii din Peţelca şi Beldiu au
inaugurat în satele !or gospodării
agricole colective, înscriind în uni­ încă unul care va avea aceeaşi ca- ţ
tăţile respective 882 ha. teren.
o După cum ne scrie tovarăşul
Ion Cenuşă, colectiviştii din Ră-
hău, raionul Sebeş, au dezvoltat şi
continuă să dezvolte an de an sec­
torul zootehnic. In 1959, gospodăria
deţinea doar 20 capete bovine, din
<<
Sä extindem cultura arbuştilor
Cultura cea mai avantajoasă din
punct de vedere economic este insă
cea a căpşunilor. Ei produc fructe foar­
te căutate pentru calităţile lor Sini
dulci, suculente, aromate şi se coc în-
tr-o perioadă cînd nu are alt concu­
rent.
Pentru a avea o cultură de căpşuni
reuşită, terenul pe care se înfiinţează
căpşunăria. trebuie să fie suficient de
fertil, permeabil şi uşor de lucrat. Cele şunăria, se recomandă efectuarea unei
mai bune terenuri in regiunea noastră
pentru cultura căpşunilor sînt terenu­
rile de pe lunci, acolo unde se cultivă
legumele. Se pot cultiva însă căpşuni
şi între intervalele dintre pomii din li­
vezile tinere şi din cele pe rod pînă
la 12-15 ani. După această vîrstă, po-
Asemenea cantităţi de produse
a primit şi colectivista Maria
Eujoni care a efectuat singură
442 zile-muncă.
Gospodăria agricolă colectivă
„Dr. Petru Groza“ din Dobra
a intrat în cel de-al lll-lea an
d e,activitate. Anul 1961 a adus
cu el sarcini sporite şi pentru
colectivişti. O spun cele 2.200
kg. ork, 3.000 kg. porumb, 2.000
kg. grîu. 1.500 kg. floarea-soa-
relui. 30.000 kg. porumb-siloz,
producţii medii pe care colec­
tiviştii şi-au propus să le ob­
ţină la ha. Le întăresc cei
2.000 litri lapte-marfă pe cap
de vacă furajată şi cele 2,2 kg.
lînă pe cap de oaie propuse a
fi realizate. In anul acesta, gos­
podăria va livra statului 80.000
litri lapte, aproape încăodaiă
dec,t în anul trecut şi circa
600 kg. lînă. De altfel, venitu­
rile ce se vor obţine din secto­
rul zootehnic vor fi de 170.710
lei. fată de 90.570 lei cit s-au
obţinut în anul 1960. Aceste re­
zultate vor fi posibile datorită
dezvoltării mari oe o va lua
acest sector.
gospodăriei. îmbinarea armo­
nioasă. a celor mai rentabile
ramuri de producţie au stat. la.
baza succeselor obţinute de
tînăra gospodărie colectivă. Del
peste un milion lei cît va cu­
prinde fondul de bază la sfîr­
şitul acestui an arată puterea
economică, iar cei aproape
700.000 lei cît vor însuma ve-
nit.urile realizate de gosnodS-
rie In 1961 demonstrează bună­
starea colectiviştilor. Aceasta
au constatat-o si ‘¦Primii înto­
vărăşit) din Dobra. De aceea zi
de zi ei se alătură cu tot mai
multă încredere marii familii
a colectiviştilor.
V. P1TAN
care 10 vaci cu lapte. La sfîrşitul <
anului 1960, numărul acestora a /
crescut la 107 capete, din care 54 t
vaci cu lapte. Şi efectivul de ani- ^
male va creşte mai mult în 1951, /
prin cumpărările ce se vor face Ş
din credite-- şi prin • reţinerile din ) acţiuni cu un bogat conţinut de
prăsilă. Z consecinţă biblioteca şi-a orien­
Pentru adăpostirea animalelor, co- <
lectiviştii au ridicat un grajd cu o )
capacitate de 100 capete vite mari, >
iar anul acesta vor mai construi t
pacitate. )
® Membrii gospodăriei agricole
colective din Uleş, raionul Ilia, au )
hotărît să construiască * un grajd .
necesar adăpostind animalelor pro- ¦;
prietate obştească — ne informează >
tovarăşul Silviu Cercea. In acest t
scop ei au procurat deja 40 m.c.
piatră de construcţie, au transpor­
tat de la Mureş, cu atelajele gos­
podăriei, 20 m.c. de balast şi au
procurat 25 metri steri lemn de
foc pentru arderea cărămizii
fructiferi
mii acoperă cu coroanele lor aproape
tot intervalul dintre ei.
Căpşunii sînt o cultură intensivă prin de primăvară cu condiţia să nu se în-
faptul că necesită un volum mare de
lucrări la unitatea de suprafaţă: dau
producţii destul de mari, (6.000, 8.000
şi chiar 10.000 kg. fructe la ha.) adu-
•:înd astfel venituri mari.
Pe terenul unde se va înfiinţa căp­
arături adinei de 25-30 cm. Paralel
cu aceasta, se va incorpora în sol cite
25-30 tone gunoi de grajd bine putre­
zit la fiecare ha.
După rezultatele obţinute la staţiu­
nea experimentală horticolă Geoagiu,
cele mai potrivite distanţe de plantare
sînt de 70-80 cm. intre rînduri şi 25-30
cm. pe rînd la adîncimea de 25-30 cm.
Soiul ae căpşuni Juciinda.
DR!'VIUL SOCIALISMULUI
Concert de muzică
populară
Dumitiidă, 19 martie, in ca­
drul ¦unui schimb de experienţă,
orchestra de muzică populară
„Lele de la Orăştie" a Casei ra­
ionale de cultură „Ion Budai-De-
leanu” din Orăştie, a prezentat
la H a ţeg u n concert de muzică
populară rominească.
C u acest prilej publicul spec­
tator a aplaudat cu căldură spec­
tacolul artiştilor amatori din O-
răştie.
—©o©-—
Biblioteci personale
In cadrul secţiilor Com binatu­
lui siderurgic din Hunedoara,
datorită m uncii depuse pentru
popularizarea cărţii, numărul ti­
nerilor care şi-au format biblio­
tecile personale creşte mereu.
P rin tre posesorii de biblioteci
personale se num ără tin erii A u ­
rel L ază r, de la fabrica de do-
lom ită, care are în biblioteca sa
2 0 D de volum e, A urel Stelian, de
la acelaşi loc de m uncă, are o
bibliotecă cu 320 volum e, Gheor-
ghe A d ria n , lam inator, are în
biblioteca sa 1 0 0 volum e, iar Ta-
nis M ihalis, turnător, are o b i­
bliotecă cu 150 volum e cărţi.
La blbli@fecăs acpuni
varíale^ atrăgătoare
- Pentru oam enii m uncii din
patria noastră cititul a devenit
in anii regim ului dem ocrat-popu­
lar o pasiune, o necesitate. Din
această cauză, pe zi ce trece tot
mai mulţi sînt aceia care îşi în­
dreaptă paşii spre bibliotecile
ce le stau la dispoziţie, înzestra­
te cu cărţi din cele m ai diferite
dom enii de activitate. La b i­
bliotecă, cetăţenii nu vin insă
numai pentru a împrumuta cărţi
ci si pentru a participa la o se­
rie de acţiuni ce an loc : ca seri
literare, recenzii, inform ări poli­
tice, sim pozioane literare, d ra ­
m atizări etc., acţiuni care dez­
voltă gustul pentru lectură, pen­
tru frumos.
C o lectivu l de conducere al b i­
bliotecii orăşeneşti — Hunedoa­
ra (bibliotecar şef tov. Zoriţa
Lesn ic), ca de altfel m ajoritatea
colectivelor de conducere ale b i­
bliotecilor, a înţeles că biblioteca
nu trebuie să tie num ai in stitu ­
ţia care îm prum ută cărţi ci ea
trebuie să joace un rol activ în
educarea oam enilor m uncii fn
spirit socialist, în m obilizarea
lor la îndeplinirea sa rcin ilo r de
producţie prin organizarea unor
idei, variate, atrăgătoare. In
tat activitatea în această d irec­
ţie. Astfel, a o rg anizat o serie
de seri literare ca cele cu tema :
„ G riv iţa luptătoare în literatura
rom înă” , „Seară literară eminis-
ciană", „I. L- C a ra g ia le — viaţa
şi opera", simpozioane literare,
dintre care-1 am intim pe cel in ­
titulat „U n irea face puterea” ,
recenziile unor romane ca „P ă-
m înt desţelenit“ de M. Şolohov,
Plantarea se face de regulă în luna
august după o ploaie, în teren bine
umezit. Rezultate bune dă şi plantarea
tîrzie prea mult. Lucrarea de plantare
trebuie făcută în aşa fel incit să nu se
acopere cu pămînt vîrful de naştere
al tulpinei. Imediat după plantare se
va uda fiecare tufă cu 0,500 litri apă
In timpul verii, cultura se prăşeşte de
3-4 ori. La prăşi fa U-a şi a 11T-a se
rup stolonii emişi de către plante.
O lucrare foarte importantă este şi
îndepărtarea lujerilor care se face de
3-4 ori in cursul verii. Odată cu pri­
ma praşilă se dau îngrăşăminte chi­
mice cîte 200-250 kg. îngrăşăminte pe
bază de azot, 200 kg. fosfor şi 100 kg
îngrăşăminte potasice, la fiecare ha.
Incepînd djn anul al doilea, cultura
If 4 î
Si»
URI N O U F I L M R O M IIV E S C
„fp&rtreiuL am il
nemito ieutU
Noua producţie cut“ (pe care spe­ harnicul căpitan
a studioului cine­ cialiştii îl atribuie de miliţie in oa­
matografic „Bucu­ marelui pictor Van menii muncii cin­
reşti“, realizată Dyck). stiţi, care îi fur­
„R evedere“ de R. Luca, „ M a m a ” după o povestire nizează probe, con­
de M . G o rk i şi ale unor cărţi a lui Dan Gr. Mi- Pentru a-şi rea­ stituie un preţios
de p opu larizare a ştiinţei „ S o m ­ liăescu face parte liza planurile lor ajutor in descope­
nul şi visele“ etc. De asemenea, din categoria de murdare aceşti de­ rirea adevăratului
colectivul bibliotecii a organizat filme care, prin clasaţi ai societă­ criminal şi odată
inform ări politice ca cele cu te­ mijlocirea subiec­ ţii nu se dau înlă­ cu el a bandei de
ma „Pentru unitatea popoarelor tului de aventură, turi de la orice tîlhari.
A fric ii în lupta îm potriva co lo ­ transmit tineretu­ mirşăvie. nici chiar
nialism ului” , „Josnicele uneltiri lui — pentru că de la crimă. Aşa Prin acţiunea in
ale m arionetelor colonialiste îm ­ îndeobşte lor li se se face că într-o teresantă. prin ca-
potriva lui L u m u m b a “ etc. adresează acest noapte ploioasă, in racterele ce le pre
gen de filme — i- lacul Herăstrău zintă şi prin ideen
Pentru ca citito rii să poată deea vigilenţei, a este descoperit ca­ vigilenţei pentru
găsi cu uşurinţă şi răsfoi înainte dragostei pentru davrul unei femei apărarea avutulu
de a îm prum uta cărţile cu co n­ avutul obştesc şi a tinere şi frumoa­ obştesc, filmul are
ţinut politico-îdeologic sau teh­ muncii perseve­ se. Cercetările mi­ un caracter plăcut,
nic, la bibliotecă au fost o rg a ­ liţiei duc în cele antrenant şi edu­
nizate secţia cărţi politico-ideo- rente şi cinstite. din urmă la iden­ cativ.
logice şi secţia cărţi tehnice. Cele două ex­ tificarea adevăra­
Trebuie menţionat faptul că b i­ tului autor şi o- Regia filmului
blioteca orăşenească — H une­ treme la care se ăată cu aceasta la este semnată de
doara în afara a cţiun ilor o rg a ­ găsesc personaje­ descoperirea ban­ Andrei Călăraşu şi
nizate la sediul bibliotecii, o r­ le ce dau naştere dei de tîlhari. Dar Ghecrghe Turcu,
ganizează acţiuni şi în cadrul acţiunii interesan­ pînă atunci căpi­ iar imaginea a
altor instituţii din oraş. te din film, pun tanul Codruţ (in­ fost realizată de
spectatorul în faţa terpretat de acto­ Lupu Gutman.
D acă am trecut în revistă o portretului moral rul Lazăr Vrabie
serie de re a liză ri ale bibliotecii a două categorii — cunoscut publi­ in distribuţii
orăşeneşti-Hunedoara nu putem de oameni: oame­ cului din filmele filmului intilrdm
frec° cu ¦ vederea lip s u rile care, ni cinstiţi şi har­ ..Mingea”^,şi. ....Va­ numele cunoscuţi
înlăturate, ar duce la atragerea nici, care contri­ lurile Dunării“) lor actori Lazăr
spre bibliotecă a unui num ăr şl buie prin murgea munceşte cu per­ Vrabie (cpt. Co­
mai însemnat de cititori. Astfel, lor însufleţită la severenţă. cu te­ druţ). ştefan ctu
m anifestările organizate cu ca r­ întărirea patriei şi nacitate pentru a botăraşu, (barca­
tea tehnică, cu cartea politico- de partea cealaltă nu se lăsa înşelat giul). Geo Barton
ideologică şi de p opu larizare a o mină de escroci, de probele false lEduard Comşn)
ştiinţei sînt puţine in raport cu corupţi ce vor să Fory FAerle fVale-
num ărul citito rilor, în m ajorita­ fure din avutul cu care crimina­ rian) şi alţii.
te m uncitori din C .S .H . şi poporului nostru
I.C.S.H., dornici să-şi îm bogă­ un tablou celebru lul a încercat să- Filmul rulează
ţească cunoştinţele profesionale, şi foarte valoros la cinematograful
dornici să fie la' curent cu cele intitulat „Portre­ şi facă urma pier­ ..Ftlimon Sirbu“
tul unui necunos­ din Deva între 23
dută. Sprijinul pe
şi 26 martie a. c.
care îl găseşte
¦ V W A îA A ^ .- 'W - ' ' W - - - W V
mai noi descoperiri ale ştiinţei şi Prin muncă voluntară
tehnicii. De asemenea. Ia b ib lio ­
tecă nu se organizează expozi­
ţii de cărţi, m îiîo c eficient 'de In frunte cu deputaţii, cetăţenii din II km. rea lizîndu-se o economie de
popularizare a cărţii, comuna Blandiana, raionul Orăştie, au 8.000 lei.
muncit voluntar la construirea unui
Proî. V . C H IŞ La aceste lucrări s-au evidenţiat ce­
dig pe o lungime de 2.000 m., reali- tăţenii Candin Suciu, Nicolae Albu,
intră pe rod. Se obţin fructe şi în anul zînd o economie în valoare de 140,000 Simion Ispas, Traiun Ispas, Ioan Or-
întîi, dar în cantităţi reduse (200-300 lei. Prin construirea acestui dig a fost dean, Achim Savu, Dragomir Matei,
kg. la ha.) Producţiile cele mai mari salvată de la inundaţii o suprafaţă de Augustin Bulbucan şi alţii.
55 ha. teren arabil.
se obţin însă în anul 11 şi III de cul­ Tot prin muncă voluntară s-a repa­ IOAN F E R C H IANU
tură. rat drumul raional pe o lungime de corespondent
Recoltarea se face dimineaţa după
ce se ridică rouă.
O cultură bine reuşită poate produce Se schimbă faţa satului
pînă la 8.000-10.000 kg. fructe la ha.
şi durează circa 6 ani, după care pro­ Autobuzul te lasă acum chiar la... strucţiei şcolii au fost cetăţenii Avram
ducţia începe să scadă, devenind ne­ scară, lingă magazinul universal. Aici, luga, Viorel [uga şi ¦deputatul Du­
rentabilă. în zilele de repaus, se adună mai tot mitru Miliuţ. De menţionat că piuă a-
satul. Aşa s-au obişnuit cei din Fizeş cum copiii de aici an învăţat cart,- in­
in regiunea noastră se recomandă de cîţiva ani încoace. Aici îşi mai pro­ tr-un local cu două camere, tăcut nu­
soiurile Laxton, cu fruct mare de cu­ cură cîte un ziar, îl citesc, îşi mai po­ mai din birne Recent copiii au început
loare roşu-portocaliu. ce se coace prin vestesc unul altuia întîmplârile din să înveţe în noua şcoală.
15 iunie, Jucunda care se coace pe la uir-sul săptămînii. In grupuri pornesc
sfîrşitul lunii iunie, are fruct mare, apoi spre căminul cultural, care acum Cetăţenii din l-'izeş vorbesc cu mîn.
de culoare roşie-lucios. Alte soiuri ‘va­ e cea mai arătoasă clădire din sat. drie în suflet şl despre electrificarea
loroase s în t: Saxonia, Victoria Ana­ Zidurile acestei clădiri sînt încă proas­ setului Şi pentru această lucrare ma­
nas, Minunea din Koten, Misovka etc, pete pentru că doar cu cîteva luni în terialul lemnos (stîlpi) a fost procu­
urmă s-au terminat lucrările iar inau­ rat pe plan local, sîrma cu bani din
In primul an, pentru înfiinţare şi gurarea i s-a făcut abia în luna ia­ contribuţie voluntară iar lucrarea s-a
întreţinere, se cheltuiesc următoarele nuarie. In fiecare duminică aici sînt or­ executat prin munca oamenilor. Nu­
sume la fiecare hectar: manopera, 5.700 mai reţeaua de joasă tensiune a tre­
lei, lucrări cu tracţiune animală 300
lei, lucrări cu tracţiune mecanică 150
lei, material pentru plantat şi alte ma­
teriale auxiliare 2.350 Iei. In total se
vor investi 8.500 lei, sumă ce se va a- ganizate serbări care atrag pe majori­ buit să fie întinsă pe o distanţă de
mortiza în cei cinci ani de producţie, tatea cetăţenilor. 5 km. Ga rezultat al electrificării, toţi
incepînd din al doilea an, se vor chel­ cetăţenii satului au putut introduce în
tui circa 10.000 lei pentru fiecare ha, Dar, pentru a avea acest lăcaş de casele lor lumina electrică.
Dacă se obţine o producţie de 8.0(10 cultură, locuitorii satului Fizeş, raionul
kg. la ha. şi se evaluează la un preţ Ilia, au muncit cu mult entuziasm. Că­ O altă lucrare importantă întreprinsă
de 5 lei kg. se obţine un venit brut rămida au făcut-o pe plan local, ma­ în ultimul timp de către cetăţenii sa­
de. 40.000 lei Ia ha. Scăzînd cheltuielile terialul lemnos l-au procurat din pădu­ tului Fizeş este şi repararea drumurilor,
(10.000 lei 'ha.) se va realiza un venit rea comunală, iar ţigla, cimentul şi Datorită muncii entuziaste a multor ce­
net de 30.000 lei. alte materiale le-au cumpărat cu ba­ tăţeni ca Sabin Luca, Damian Trif,
nii din contribuţie voluntară. Căminul Ana luga, etc. s-au transportat şi îm­
Un început bun l-a făcut G.A.G. din cultural, cu o sală de peste 300 de prăştiat pînă acum, pentru repararea
Sîntandrei, care a plantat căpşuni pe locuri, constituie acum o mîndrie pen­ şi întreţinerea drumurilor care duo ia
suprafaţa de un hectar. Acest exemplu
trebuie urmat şi de alte unităţi agri­
cole socialiste din regiunea noastră, tru fizeşeni. Băîţa, Buruiene şi Barbura, peste luu
ele contribuind astfel la aproviziona­ Odată cu căminul s-a făcut şi inau­ m.c. pietriş.
rea oamenilor muncii cu fructe proas­ gurarea şcolii de 4 ani, prima şcoală Acestea sînt numai cîteva din reali­
pete şi de o mare valoare alimentară din cărămidă din istoria satului Fizeş. zările din ultimul timp, care schimbă
In?. STF.LIAN C A Ţ A V E L E A Şi această lucrare s-a executat numai mereu faţa satului Fizeş. J
' şi N I C O L A E C I N D E A cu posibilităţi locale. Iniţiatorii con­
I- M.