Page 79 - 1961-03

N r . 1941
Guvintarea tovarăşului IunBtarite laurcr cai s u p ra te m a j
cu privire la modificarea unor texte din Constituţia R. P. Romîne
(Urmare din pag. l-a)
Pentru asigurarea exercitării
puterii de stat între sesiuni,
M area Adunare N aţională ale-
. ge, din sinul său, un organ al
puterii de stat pe care îl con­
trolează şi care răspunde iată
de ea de întreaga lui activitate.
Acest organ suprem al puterii
de stat se propune a ti denumit,
în loc de Prezidiul M a rii A d u ­
n ă ri N aţionale, C o n s iliu l de
Stat al Republicii Populare R o ­
m în e .
D enum irea propusă a se da
acestui organ exprimă mai exact
atît poziţia lui în sistem ul or-
ganelor statului, cît şi natura
sa de organ suprem al puterii
de stat, iar nu de organ care
conduce lucrările unei adunări,
înţeles ce se atribuie uneori ter-
m enului de prezidiu. Se evită
astfel şi posibilitatea de a se
confunda acest organ al puterii
de stat cu Biroul M a rii A dunări
N aţionale, ceea ce constituie de-
sigur o eroare.
In ce priveşte atribuţiile M a-
rii Adunări Naţionale, enumera­
rea lor, care, de altfel, nu p ri­
veşte decît atribuţiile sale princi­
pale, este m ult sporită faţă de cea
cu p rin să în actualele texte ale
Constituţiei, se su b lin ia ză şi pe o expresie deosebit de grăitoa-
această cale însemnătatea tot
m ai hotărîtoare pe care o are
Marea Adunare Naţională
conducerea vieţii noastre în
stat. de
A stfel, pe de o parte, s-au
prevăzut a tribuţii p rincipale pe
cc aa rl oe udiisp o ziţî imilwe constittuu»ţyi¦onale
în vigoare nu le m enţionează,
şi anume •
- Controlul activităţii Con-
stilului de S ta t;
^ sificabil. 6are este calitatea cărbune­
Organizarea C o n s iliu lu ije
M in iştri şi a m inisterelor, a T ri
bunaiului Suprem, a Procura­
turii Generale, cît şi a altor or­
gane centrale ale s ta tu lu i;
— Controlul asupra activită­
ţii G u v e rn u lu i; ,
— Stabilirea liniei generale
a politicii externe a statu lui;
— Instituirea, în afară de nale în actualele d ispoziţii ale
co m isiile tem porare de anchetă C onstituţiei,
şi revizie, şi a unor com isii de
control,
Pe de altă parte, s-au "prevă- C o n s iliu l de S t a t . între sesiu-
zut, printre atribuţiile,,.. 'M a rii,. riile M a rii A du nări N a ţio n a le :
A du nări Naţionaje, unele, care,
astăzi sînt prevăzute ca reve- supra activităţii G u v e r n u lu i;
nind Prezidiului M arii Adunări
Naţionale, şi a n u m e:
'. . . . . •<
— D eclararea stării de război
înV c“az7ul', unei a“ fgŢreŢsiu" nDioCar,Ţmi;aŢt;e;
?nmTarpe pnmînpr isaii îm ootriva
nT t fa lă de
iublica Populară Rom înă are
obligaţii de apărare m utuală şedintelui sau m em brilor 1 nbu- odaia, prin sistem atizarea regle­ mai cărbunele de Ia Uricani a fost de
ze decurg din tratate interna-
inn;i,p .
Declararea m obilizării par­
ţiale sau generale ;
— Num irea şi revocarea co­
m andantului suprem al F o r­
ţelor A rm ate ale Republicii
Po,rpu„.l..a..r„e .R...o..m....î.n.e ;
— Proclam area, în interesul co m isiilo r permanente ale M a rii nerale, m odificările pe caie
părării Republicii Populare Adunări Naţionale.
Pomîne, al asigurării ordinii pu­
dice sau al securităţii statului,
i stării excepţionale, în unele
o ca lită ţi sau pe întreg terito-
iul ţării.
In afară de aceasta, prin că, în relaţiile internaţionale, o contribuţie substanţială la con- denţă la o recentă plenară a comitetu­
iroiect se precizează că unele C o n s iliu l de Stat, prin preşedin- tinua îm bunătăţire a activităţii lui de partid al minei care a discutat
lintre atribuţii sînt de compe-
enţa exclusivă a M arii Adunări
daţionale •
— V a lid a re a m andatelor de-
uitaţilor M a rii Adunări Naţio-
îa le ;
— Alegerea B iroului M arii
Adunări N a ţio n a le ; -
Aprobarea Constituţiei Re-
Cjpântă bună, â(el bmt
Furnaliştii şi oţelarii de la Combina­
tul siderurgic Hunedoara dovedesc prm
fapte preocuparea lor de zi cu zi pen­
tru înfăptuirea angajamentelor luate in
cinstea celei de-a 40-a aniversări a
înfiinţării Partidului Comunist din Ro-
rninia. Obiectivul principal al Între­
cerii In secţiile furnale şi otelării îl
constituie acum lupta pentru îmbună­
tăţirea continuă a calităţii producţiei.
Se poate afirma cu certitudine că in
această direcţe furnaliştii şi oţelarii au
făcut mult.
La secţia 1-a furnale de pildă, s-a
îmbunătăţii tehnologia de prăjire a si-
deriţei ce se încarcă în furnale, s-au
asigurat condiţiile necesare menţinerii
unei temperaturi ridicate şi constante a
aerului cald insuflat în furnale. Cei
mai huni maiştri şi ingineri instruiesc
practic |a locul de muncă echipele de
ioc.ărioilon şi topi ton. Acea. la face să
se respecte întocmai reţeta de dozare
a incărcăturij, precum şi graficul de
încărcare şi deşcărcare a furnalelor.
publicii Populare Rom îne şi mo­
dificarea e i ;
— A leg erea C o n s iliu lu i de
Stat al Republicii Populare R o­
mîne ;
— Controlul activităţii C o n ­
siliu lu i de S t a t ;
— Prelungirea mandatului
M a rii A dunări Naţionale în ca­
zul unor îm prejurări excepţio­
nale.
Această nouă reglementare
este de natură să precizeze, cu
deosebită claritate, calitatea
M a rii A d u n ă ri N aţio nale de a
fi cel mai înalt organ în statul
nostru democrat-popular.
C ît priveşte C o n s.iliu l nde S, tat
al Republicii Populare Romîne,
proiectul cuprinde d isp oziţia po-
triv it căreia C o n siliu l de Stat
se com pune dintr-un preşedinte,
l re' vicepreşedinţi şi 13 mem-
bri, dintre aceştia din urmă
C o nsiliu l alegîndu-şi secretarul,
In legătură cu compunerea
C o n s iliu lu i de Stat al Republi-
cii P o p ulare Rom îne, este de
reţinut că pot fi aleşi şi pre­
şedinţele M a rii Adunări N aţio ­
nale şi preşedintele C onsiliului
de M in iş tri.
P rin această dispoziţie se dă,
în cad ru l acestui organ suprem
re un ităţii puterii cte stat. asi-
gurîndtt-se şi o legătură o rg a ­
nică, o colaborare strînsă în
activitatea de conducere a sta­
tului.
Tovarăşi deputaţi,
Atribuţiile C o n s iliu lu i de 1S t at
i-
sint grupate m proiect in doua
m ari categorii : unele care se
exercită între sesiunile M arii
şt aA du n ă ri N aţionale
tete care
se exercita de C o n siliu l de Stat
m0|j „ent
La fel cu atribuţiile princi­
pale ale M a rii A dunări N aţio­
nale, în proiect, enumerarea
principalelor atribuţii ale C o n ­
s iliu lu i de Stat al R ep ublicii
Populare Rom îne este sporită
faţă de aceea prevăzută pentru
Prezidiul M arii Adunări Naţio-
Astfel, sînt enumerate, ca a-
trjbuţii noi, care se exercită de
— Exercitarea con trolu lu i a-
_ Ascu1tarea de dărj de sea-
- 3!-1]nra a ctivităţii T rib u n a -
ma asuPra a cilv lu Hu u lu u u a
|ui u i Suprem ;
_— Ccoonnttrroolfaarreeaa aaccttiivviutăaţiini
P ro cu ra tu rii G enerale a Repu- organ suprem al puterii, naturs Lupeni normele admise la cenuşă pen­
21eR b lid i P ° P " ,are R om îne-
- N u m ire a ^ revocarea pre- nelor stalu lu i a slg u rin du .se Io! depăşite cu 0,6 — 2,2 ia sută şi nu­
n alu lu > Suprem , precum şi a
com andantului suprem al 1 or-
ţelor Arm ate ale Republicii
Populare Romîne ;
— Exercitarea dreptului
am nistie;
— Convocarea, între sesiuni-
le M a rii A du nări N aţio nale, a
C a atribuţie care se exercită
de C o n siliu l de Stat, al Repu-
blicii Populare Rom îne în mod
permanent este prevăzută aceea
tele său, reprezintă Republica
Populară Rom înă.
In proiect se aduc şi unele
p recizări, care exprim ă m ai e-
xact natura unora dintre atri­
buţiile prevăzute şi în actuala
reglementare pentru Prezidiul
M arii Adunări Naţionale
Ca rod al măsurilor aplicate de co­
munişti şi a muncii lor perseverente,
calitatea fontei elaborată intre 1 şi 17
martie la secţia furnale 1-4 a crescut
faţă de plan cu 3,5 la su tă ; a cres­
cut în acelaşi timp şi indicele de uti­
lizare a furnalelor, ceea ce a dus la
elaborarea în plus faţă de plan a 726
tone fontă.
Din rîndul fruntaşilor în această ac­
ţiune se remarcă în mori deosebit furna­
liştii din echipa lui loan Bîldea, de
la furnalul nr. 1 care a realizat zilnic
în medie mai mult de o tonă de fontă
pe in.c, volum util de furnal şi a ob­
ţinut cel mai mic procent de decla­
sate. Un aport preţios la îmbunătăţirea
calităţii fontei l-au adus de asemenea
încărcătorii din echipa lui loan Pos-
tolache.
La furnalul automatizat de 700 m.c.,
numai prin reducer a declasatelor s-au
obţinut în plus ţaţă de plan între t şi
17 martie, 452 tone dc fontă de bună
calitate.
M enţin îndu-se dreptul C o n ­ mai mult solicitată de către mecani­
s iliu lu i de Sta t al R ep ublicii
P o p u la re R om îne de a em ite de­
crete, se adaugă că, atunci cînd
decretele emise reprezintă acte
norm ative, ele au putere de le­
ge. Acestea sînt supuse spre
ratificare M a rii Adunări N aţio­
nale în sesiunea care urmează ;
— Cu referire la interpreta­
rea legilor, se arată că aceasta
este o interpretare legală, -cu
alte cuvinte general obligatorie.
Dintre atribuţiile Consiliului
de Stat se determ ină, acelea pe
care nu le poate exercita decît
atunci cînd, din cauza unor îm ­
prejurări excepţionale. Mărea
A du nare N a ţio n a lă nu se poate
în truni: Re­
— Formarea Guvernului
publicii Populare Rom îne;
— O rg a n iza re a C o n siliu lu i de
/Miniştri şi a m inisterelor, a T r i ­
bunalului Suprem, a Procuratu­
rii Generale, cît şi a altor orga­
ne centrale ale statului ;
— Stabilirea organizării ad­
ministrative a teritoriului Re­
publicii Populare R o m în e ;
— Numirea şi revocarea pre­
şedintelui şi a m em brilor for-
tnind T rib u n alu l Suprem, cit şi
a P ro c u ro ru lu i G en eral al Repu­
blicii Populare Rom îne;
— Stabilirea p la n u rilo r de
dezvoltare a economiei naţiona­
le a R ep ublicii P o p u la re R o ­
mîne ;
— Aprobarea bugetului de stat
şi a încheierii exerciţiilor buge­
tare ;
w — D eclararea stării de război
în cazul unei agresiuni armate,
îndreptate îm potriva Republicii
Populare Rom îne sau împotriva
unui alt stat faţă de care Repu­
blica P o p u la ră Rom înă are o-
b lig a ţii de apărarea m utuală ce
decurg din tratate internaţionale.
De asemenea, proiectul aduce
preciziunea potrivit căreia C o n ­
s iliu l de Stat poate exercita în
caz de urgenţă atribuţiile cons-
tînd î n :
— Declararea m obilizării par­
ţiale sau generale ;
— Proclam area, în interesul
apărării Republicii Populare Ro­
mîne, al asigurării ordinii pu­
blice sau al securităţii statului,
în unele localităţi sau pe întreg
teritoriul ţării, a stării excepţio­
nale.
ulspu7.lu u e am
P rin dispoziţiile din proiect,
• •+ , nC e, . a, ! >
.p r i v i t o a r e la o n siliu lu i de Stat
„i •n - _ . .
al R epublicii Populare Romîne,
se pUne ţn |üm !na rolul acestui
f i poziţia lui in sistemtruulluonirlge.vianuarie şi februarie au fost
mmoennttăărriiii,, aacceeaa ffuunnccţţiioonnaarree ccaarree calitate mai bună decît prevăd norme­
va permite îndeplinirea cît mai
eficientă a atribuţiilor ce-i revin
în conducerea statului nostru
democrat-popular.
Tovarăşi deputaţi,
de Acestea sînt, în lin iile lor ge-
prcfîectul ce vă este supus le a-
duce actualei reglem entări din
C a p ito lu l III al Constituţiei,
N ă d ă jd u im că prin reglemen-
tarea ce vă propunem se aduce
de conducere pe care o exercită
organele supreme ale puterii de
stat, în înde; Unirea sa rcin ilo r
etapei actuale de desăvîrşire a
construcţiei socialiste în ţara
noastră.
(Cuvîntarea a fost subliniată
in repetate rin d u ri de aplauze).
Tot atît de rodnică s-a dovedit şi
preocuparea topitorilor şi încărcători­
lor de la noua oţelărie Martin pentru
îmbunătăţirea calităţii metalului. Aici,
procentul de rebut a fost redus in pe­
rioada 1-15 martie aproape la jumă­
tate fală de admis, In vederea ridi­
cării continue a calităţii oţeluftii, topi­
torii de la această oţelărie încarcă
în cuploare şarje de mărime corespun­
zătoare capacităţii oalelor de turnare
Aceasta duce la înlăturarea pierderilor
de oţel lichid prin vărsarea tn vanele
de zgură ce se produce cînd şarjele
sînt prea mari. In cadrul „Joii oţela-
hi lui“ se ţin referate avînd ca temă
imbunălăţirea calităţii oţelului.
Este apreciată preocuparea în aceas­
tă direcţie a maiştrilor loan Crişan
Valentin Că Iţim, Gheorghe Baba, a tur­
nătorului şef Emilian Mihăilă şi a al­
tor muncitori, tehnicieni şi ingineri
care depun eforturi susţinute pentru
ridicarea calităţii oţelului, penfru c.reş
terea prestigiului întregii otelării.
A. Z.
DRUMUL, SOCIALISMULUI
La staţia C.F.R, Petroşani încărca­
rea trenurilor cu supratonaj este iot
cii de locomotivă. Numai în cursul lu­
nii trecute au plecat din staţia Pe­
troşani în diferite direcţii 33 trenuri
cu supratonaj.
In ziua de 18 martie, de pildă, me­
canicul de locomotivă Gheorghe loan
de la depoul C.F.R. Petroşani a tran­
sportat pe distanţa Petroşani — Lu-
peni un tren cu un supratonaj de 93
tone, realizînd o economie de 26 ore-
vagon.
In fruntea acţiunilor de transportare
a trenurilor cu supratonaj se află me­
canicii de locomotivă Aurel Marcu,
Dumitru Daju. loan Marcu, loan Pă-
troi, loan Humilă, loan Oprea I, loan
Oprea 11 şi loan Busoi.
S lM iO N B ASAR AB
impiegat de mişcare
Şistul n-are
preparaţie
„Un îndreptar preţios în munca noas­ in jurul a 32,8 la sută. Apoi, cu în­
tră“, „un puternic imbold, o chemare
înflăcărată“, cu astfel de cuvinte au
întîmpinat minerii tuturor exploatărilor
carbonifere ciin Valea Jiului Directivele
6.6. al P.M.R. cu privire la criteriile
principale ale întrecerii socialiste în cin­
stea celei de-a 40-a aniversări a în­
fiinţării partidului. Munca lor s-a în­
dreptat cu precădere spre extragerea
de cărbune cît mai bun, spre îmbună­
tăţirea continuă a indicilor tehnlco-eco-
nomici.
Rezultatele dobîndite în acest an de
mineri dovedesc că ei au condiţii tet
mai bune pentru creşterea producţiei, a
productivităţii muncii, pentru îmbunătă­
ţirea calităţii producţiei. Pe bazin, pla­
nul de cărbune a fost depăşit pînă
la 10 martie cu peste 38.000 tone, din
care aproape 15.000 tone cărbune coc-
lui extras pînă acum ?
In această direcţie există două răs­
punsuri : fa cărbunele energetic este
bună, iar la cărbunele cocsificabi! încă
nu a atins nivelul sarcinilor, nu reflec­
tă folosirea deplină a posibilităţilor
existente: »;••••
• rr?r
Numai cauze obiective ?
Cărbune cocsificabi 1 se extrage de la
minele Vulcan, Lupeni şi Uricani în
cantităţi suficiente, însă in ce priveşte
?»litatea cu care intră în preparaţia
Lupeni, lasă de dorit. La Vulcan şi
le. Este drept că la unele sectoare de
la Vulcan şi Lupeni au existat în anu­
mite intervale de timp condiţii obiec­
tive care au dus la depăşirea norme­
lor de cenuşă în ansamblu. Asemenea
condiţii au existat şi există şi la Uri­
cani şi totuşi cărbunele acestei mine
a avut mai puţină cenuşă decît este
admis.
Realitatea este că tovarăşii din con­
ducerile sectoarelor de la Lupeni şi
Vulcan s-au ocupat mai puţin de ale­
gerea şistului la locul de muncă. La
Vulcan acest lucru a fost scos în evi­
problema calităţii producţiei.
La Lupeni, după ce în luna ianuarie
au trecut pe la banda de claubaj a
preparafiei o mare parte din briga­
dieri. tehnicieni şi ingineri, care au
văzut şistul care vine din abataje
odată cu cărbunele, calitatea cărbune­
lui părea că se va îmbunătăţi. In a
doua jumătate a lunii, media de ce-
nuşă a scăzut de la 34,5 — 36 la sută tului în abataje, pentru înfăptuirea pro-
= JK t-
Muncă însufleţită pe ogoare
intr-o colectivă fînără
Colectiviştii din satul Popeşti
(oraşul Deva), şi-au propus ca
în primăvara aceasta să în-
sămînţeze 30 ha. cu grîu şi 8
ha. cu ovăz. Participtnd in nu­
măr mare ia muncă, ei au reu­
şit ca pînă azi să insăminţeze
cu aceste plante întreaga su­
prafaţă planificată, in scopul
obţinerii unor recolte bogate, ei
au transportat şi încorporat în
sol, acolo unde a fost nevoie,
peste 500 tone gunoi de grajd'.
La muncile efectuate s-au e-
videnţiat colectiviştii Gheorghe
Jude, Alexandru Rotea, Roman
Lupea, Abel Ciorogaru ş. a.
Numai cu atelaje proprii
Hotărlţi să obţină recolte
sporite le hectar, colectiviştii
din satele ce aparţin comunei
Roşcani, au insăminţat pînă a-
cum 19 ha cu ovăz şi 2 ha.
cu borceag. Pe aceste suprafeţe
şi pe altele ce se vor însămîn-
ce căuta
cetul şistul a apărut din nou în căr­
bune ; acum procentul de cenuşă este
din nou cu 0,3 — 0,8 Ia sută mai
mare decît norma admisă.
La Lupeni se mai observă un fe­
nomen : fiind penalizaţi pentru neres-
pectarea granulaţiei la cărbune blocuri,
minerii au început să puşte mai ma­
siv în abataje, îneît acum se observă
că scade procentul de blocuri de căr­
bune în volumul total de extracţie (şi
deci şi şistul vizibil), dar creşte pro­
centul de granulaţie la 0-10 mm. şi
(0-80 mm (acolo unde se spune că ale­
gerea manuală a şistului nu se mai'
poate face cu eficacitate!).
Nici la Uricani, calitatea cărbune­
lui extras nu reflectă, deşi e mai bună
decît norma, posibilităţile existente.
La culbutor vin, mai ales de la secto­
rul II, multe vagonete cu cărbune prea
mărunt, cu mare conţinut de şist în
ele, ceea ce denotă că unele brigăzi
încă r— pun destul accent pe calitatea
producţiei, că nu caută să aleagă bine
şistul din cărbune.
Propuneri preţioase
Situaţia aceasta nu poate fi pe pla­
cul minerilor. Aceştia, au venit cu nu-
meroase propuneri menite să ducă, pa-
ralel cu creşterea producţiei, la con-
tinua ei îmbunătăţire a calităţii. Aşa
de exemplu, la Vulcan, în ple-
nara comitetului de partid de
care aminteam mai sus, 18
brigadieri au făcitl propuneri preţioase.
Brigadierul Emanoil Bordea a propus
ca siratul 15 să fie pregătit în pa­
nouri scurte de 15-20 m, pentru ca prin
sporirea vitezei de avansare în frontal
să se poală intra cu exploatarea căr­
bunelui sub intercalaţia de şist din strat.
Brigadierul Rudolf Kardcsonyî a pro­
pus ca la straiul 5 şpiţul de la coperiş,
unde se află cărbune cu mult şist, să
fie S " - - odată cu paprica straiului şi
apoi să se scoată separat cărbunele cu­
rat de la culcuş. Acest lucru s-ar pu­
tea aplica şi la Lupeni în stratul 5,
Ia sectorul II! La Uricani mulţi mi­
neri au cerut, cu insistenţă ca vago-
nefele goale ce le primesc să fie bine
curăţate de şist.
¦k
Colectivul preparaţiel Lupeni are în
bună măsură dreptate cînd susţine că
din asemenea cărbune brut, oricît s-ar
strădui, nu poate să spele cărbune de
cea mai bună calitate! Singura! lu­
cru ce trebuie făcut este ca din abataje
să plece la uzină numai cărbune curai!
Şistul n-are ce căuta (a preparaţie! La
Vulcan şi Uricani au fost luate mă­
suri pentru intensificarea alegerii şis-
ţa in etapa a doua, ei au trans­
p o rtă 2.545 tone îngrăşăminte
naturale, in plus. au executat
arături pe încă 79 ha.
Demn de subliniat că toate
lucrările din campanie au fost
executate de colectivişti numai
cu atelajele gospodăriilor res­
pective.
S i t u a ţ i a s-a î n d r e p t a t
/ Trăgind învăţăminte din cri
ticile aduse intr-un articol pu
blicat recent în ziarul nostru,
colectiviştii din Silvaşul Supe­
rior au depus in ultimul timp
eforturi sporite pentru a lichi­
da cu răminerea în urmă la lu­
crările de arături şi însămîn-
ţăiri. in felul acesta, ei au reu­
şit ca intr-un timp relativ scurt,
să insăminţeze tot ovăzul (10
ha.) şi griul de primăvară pe
mai mult de 30 din cele 54 ha.
planificate. Concomitent ei au
transportat 'peste 1.000 tone gu­
noi de grajd pe terenuri.
ia
! CĂRŢI APARUTE
punerilor bune făcute de mineri.
La Lupeni conducerea minei n-a bine­
voit să ia încă măsuri concrete şi efica­
ce pentru a se trimite preparafiei nu
numai cărbune bun dar şi fără nici o
bucată de şist în e l ! Şi, sub un con-
irol mai atent din partea comitetului
de partid, va trebui să facă acest lu­
cru cît mai neîntîrziat! Penalizările
pentru calitate (care depăşesc aproape
un milion lei 1) umbresc succesele co­
lectivului de la Lupeni în privinţa în­
deplinirii planului cantitativ şi sînt un
greu balast în lupta harnicilor mineri
de aci pentru ieftinirea cărbunelui.
Minerii celor trei mine furnizoare
de cărbune cocsificabi! au obţinut rea­ CH1RIAC V. Dimineaţa cerul e mâi
le succese pînă acum în îndeplinirea
indicilor de plan. Acum vor irebui să-şi
îndrepte toată atenţia spre îmbunătăţi­ COSTAGHE ANTjON Colegi de clasă
rea substanţială a calităţii cărbune-
lui- i i ilustraţii de Georgeta Năpăruş.
Ing. G H . D U M I T R E S C U < 88 pag. — 2,50 lei
-------
m PROGRAMUL DE
23 MARTIE 1961
PROGRAMUL 1: 5,40 Muzică uşoa­
ră ; 7,15 Cîntece despre rachetă şi sa­
telit ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 •
Vreau să ştiu ; 10,40 Muzică populară
din R. D. Germană ; 13,05 Concert de
muzică uşoară ; 16,15 Vorbeşte Mosco­
va I; 17,15 Prelucrări corale din fol­
clorul nostru; 18,00 Solişti şi forma­ dincolo de rin“ de Ponomarenko; 19,30
ţii artistice de amatori; 19,05 Tribu­ Din activitatea sfaturilor populare:
na Radio: Caracterul de clasă al filo­
zofiei burgheze: 19.20 Din tangourile
preferate de d vs.; 19,45 Transmisie
din studioul de concerte, a concertului
orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; muzică uşoară; 23,15 Concert de
22,45 Muzică de dans.
/ patarysuTBEi
23 MARTIE 1961
DRVA : Portretul unui necu­
noscut: HUNEDOARA: Confi­
dentul doamnelor: PETROŞANI:
Cu orice preţ ; Nu vreau să mă
însor : SEBEŞ : Pe cărările jun­
glei ; ALBA IULIA : Ştrengarii ;
Culisele varieteului ; SIMERIA:
Soldaţi fără uniformă ; OR.AŞ-
TIE : Rozemarie ; Mizerabilii :
HAŢEG : Mexicul cintă; BRAD.
m m m m im m im b
P E N T R U 24 O R E
Vreme nestabilă cu cerul variabil
iua şi mai senin noaptea. Local vor
cădea precipitaţii slabe. Temperatura
variabilă va ti cuprinsă ziua între 7
şi 12 grade iar noaptea între 1 şi mi­
nus 6 grade. Vîntul va sufla cu inten­
sificări din sud şi sud-vest.
PENTRU URA1ATOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu temperatura
staţionară.
• .SC-EXTRAG IO NUMERE !N
%^mMsmăi/efAAC.)atr/Iwik |
dría tragere dinurnâvi
T)hy B
P e şantierul Fabricii de
hîrtie şi celuloză din apro­
pierea oraşului Oriahouo —
R. P. Bulgaria.
IN- F O T O : Asamblarea
unor utilaje.
SGHNEIDER PAUL1NE Grăunciorii
fermecaţi — versuri. In romineşte
de Ion Jipa. Copertă şi ilustraţii
de Sorin Obreje
64 pag. — 4 lei.
JANCSlK PAL Micul Ioşca — versuri
traducere din lb. maghiară de Ion
Brad. Ilustraţii de Tollas Iulja.
20 pag. — 2,50 lei.
NICOLAEVA GALINA Bătălie în
marş — roman, două volume. Tra­
ducere de Laurenţiu Fulga şi Nico-
lae Stoenescu voi. I, 516 pag .;
voi. II, 432 pag. - 20 Iei ambelă
volume.
Ed. pentru literatură.
albastru. Ilustraţii de D. Negrea
116 pag. — 3,80 lei
— schiţe şi povestiri. Copertă şi
PROGRAMUL II; 14,30 De toate
pentru toţi, 15,25 Concert de muzică
populară romînească; 16,30 Muzică u-
şoară ; 17,20 Emisiune culturală; 17,30
Sfatul medicului; 18,05 Lucrări de ti­
neri compozitori romîni; 18,45 Să în­
văţăm limba rusă cîntînd: „Primăvara
20,20 Noapte bună, copii: „Răţoiul cel
urît“ de Andersen; 20,30 Seară lite­
rară ; 21,15 Cîntece, romanţe şi jocuri;
21.45 Părinţi şi copii; 22,00 Melodii de.
noapte.
Discipolul diavolului; LONEA:
Miciman Panin : T E IU Ş :
Comandantul detaşamentului1
ZLATNA : Nopţile Cabiriei;
ILIA : Pasărea cerului; APOL-
DUL DE s u s : Trei fete la ti­
monă.
ANUNŢ
O.C.L. C O M E R Ţ M IXT
ALBA 1ULIA
anunţă consumatorii că
Restaurantul „Dacia"
renovat
şi înzestrat cu mobilier nou,
SERVEŞTE ZILNIC:
• UN BOGAT SORTIMENT DE
PREPARATE CULINARE
o SPECIALITĂŢI LA GRATAR
• VINURI ALESE
Seara, muzică de dans