Page 80 - 1961-03

nasr 4
^MÜXmgXB şJM . * x tffim e ie
MlsiîstruS fnvăţămîntuîui P o p o r u l s o v ie t ic s p r ijin ă
el Austriei şi-a înciieîaî
vizita în Uniunea
Sovietică
MOSCOVA 21 (Agerpres). - TASS
transmite:
Intre Austria şi Uniunea Sovietică
există relaţii bune, a declarat Heinrich
Driminel, ministrul Invăţămîntului ai
Austriei, într-un interviu acordat unui
corespondent al ziarului „izvestia“, în
ajunul plecării în patrie.
Ministrul a adăugat că programul
vizitei sale în U.R.S.S. a fost înde­
plinit în întregime.
ANGOLA: Au Soc ciocniri
armate între răsculaţi şi trupele
colonialiştilor
L U A N D A 2 i (Agerpres)
Agenţia France Presse rela­
tează că guvernul Portugaliei
a ordonat trimiterea de urgenţă
pe calea aerului de noi întăriri
m ilitare in Luanda, capitala co­
loniei portugheze Angola.
Această trim itere urgentă de
trupe portugheze in A n g o la se
datoreşte intenţiei colonialişti­
lo r portughezi de a în năbuşi in
singe lupta pentru independen­
ţă a populaţiei africane care în
u ltim u l timp s-a intensificat
mult. A g en ţia Reuter anunţă că
primele două avioane.cu para-
şu tişti portughezi au şi sosit la
D e m o n s fra fii a leLuanda.
După cum s-a m ai anunţat în
m p o lriv a p o lific ii ra s is te a g u v e rn u lu inordul Angolei a început săptă-
mîna trecută o puternică răs­
coală a africanilor îndreptată
îmootriva colonialiştilor. P otri­
vit agenţiei France Presse răs­
culaţii deţin iniţiativa în oraşul
Am brişi. Detaşamente de răscu­
laţi înaintează in direcţia ora­
t o r Kiteşe şi N abuangongo. In-
f'-e răsculaţi şi trupele co lo n ia ­
liştilor au loc ciocniri armate.
C u p rin şi de panică co lo n ia ­
liştii părăsesc localităţile din re­
giunile nordice ale Angolei şi
se retrag spre Luand a.
In reg iu n ile cuprinse de ră s­
coală sînt trim ise în grabă, din
îndeplinirea rezolufiei Consiliului de
Sscurifafe poale ameliora sifua|ia din Congo
C o n fs rm ja d e p r e s ă s fui J . N e h r u
CAIRO 21 (Agerpres). - TASS nici un fel de intervenţie în treburile
transm ite: Primul ministru al Indiei, Congoului, cu excepţia intervenţiei
Jawatmrlal Nehru, eare se află la Cai­ O.N.U., pentru a se acorda poporu­
ro în drum spre patrie, a organizat o lui congolez posibilitatea de a-şi re­
conferinţă de presă în cadrul căreia zolva singur treburile. In acest scop
a răspuns ia o serie de întrebări pri­ este necesar să se convoace parlamen­
vi rtd situaţia internaţională, activitatea tul congolez, însă acest lucru nu poa­
O.N.U. şi tratativele pe care fe-a avut te avea loc pină cînd în ţară nu vor
cu preşedintele Nasger.
Referiodu-se la situaţia din Congo,
Neiîru a declarat că, dacă va fi adu­
să ia îndeplinire, rezoluţia adoptată
da Consiliul de Securitate al O.N.U.
la propunerea R.A.U., Ceylonului şi Li­ — a spus el — constă în faptul că
beriei, poate ameliora situaţia. Sub­
liniind că primul punct din rezoluţia
p menţionată impune înlăturarea bel­
gienilor din Congo şi încetarea ames­
tecului lor în treburile Congoului,
Nehru a sp u s: „Obiectivul urmărit
trebuie să constea în a schimba si­
tuaţia cţin Congo şi de a nu admite
In C ong o, în reg iu nile d om in ate de trădători, p opulaţia suferă din cauza foametei.
IN F O T O ; Po p ulaţia ca re aşteaptă d istribuirea unei ca n tită ţi de peşlc sărat, rupe că ­
maşa respo n sabilu lu i centrului de distrib uire.
Redacţia şi administraţia ziarului; şjr, 6 jfjaplie nj, 9. .Telefon; 188; .189; 75. Taxa plătită ln npmerajr şon iorrn aprobării Direcţiunii Generale P.T.J.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul; Întreprinderea Poli gralicâ „1 Mai“ — Deva.
Africa în lupta sa
DedarafiiSe conducătorului misiunii de prietenie
şi b u n ă v o in ţă a Republicii M a li
MOSCOVA 21 (Agerpres). —
TASS transm ite: Intr-o con­
vorbire cu ziariştii sovietici,
conducătorul misiunii de prie­
tenie şi bunăvoinţă a Republi­
cai Mali, Madeira Keita, minis­
tru al Afacerilor Intern© şi al
Informaţiilor a declarat că pă­
răseşte Moscova inoredinţat că
poporul sovietic sprijină Africa
şi lupta poporului african iu­
bitor de libertate, pentru inde­
pendenţa sa naţională.
Luanda, noi detaşamente în ar­
mate ale colonialiştilor. înspre
oraşul Am brişi a fost trim is un
avion cu soldaţi şi armament.
In cartierele africane din Lu a n ­
da s-au introdus restricţii asu­
pra circulaţiei.
Tavares, guvernatorul gene­
ral al Angolei a declarat că au­
torităţile colonialiste portugheze
nu se v or da in lă tu ri de la n i­
mic pentru a „restabili ordinea“ .
•k
N E W Y O R K 21 (A g e rp re s).
După cum anunţă agenţia
Reuter grupul ţărilor afr6 -asia-
tice a adresat la 2 0 m artie o
scrisoare preşedintelui Adunării
Generale a O .N .U ., Frederick
Boland in care cere înscrierea
situaţiei din A n g o la pe ordinea
de zi a A d u n ă rii Generale. In
scrisoare se sp u n e : „Recentele
tulburări din Angola care p rici­
nuiesc moartea unui mare nu­
m ăr de oam eni din aceasta ţară
provoacă îngrijorarea şi in dig­
narea opiniei publice din întrea­
ga lume. A n g ola este un exem­
plu clasic de dom inaţie colo­
nială şi oprimare a m ilioanelor
de africani. Gravitatea situaţiei
din Angola reclamă imediata
luare în consideraţie a acestei
situ aţii la prezenta sesiune a
Adunării Generale a O .N .U .“ .
fi restabilite ordinea, tegaliiatea şi pa­ rasiste a lui Verwoerd, autorităţile U-
cea".
Nehru a relevat caracterul antina­
ţional al conferinţei marionetelor con­
goleze de la Tananarive. „Principalul
persoanele care au participat la lu­
crările acestei conferinţe nu pot fi
considerate adevăraţii reprezentanţi ai
poporului congolez. Adevărata putere
revine parlamentului. Cei care au în-
piedicat convocarea parlamentului nu
pot fi consideraţi adevăraţii reprezen­
tanţi ai Congoului“.
El a menţionat că In urma
tratativelor dintre U.R.S.S. şi
Mali, care s-au desfăşurat în
spiritul prieteniei, sincerităţii
şi înţelegerii reciproce au fost
semnate acorduri cu privire la
colaborarea economică şi teh-
ni că.
In cele 14 zile pe care le-am
petrecut în Uniunea Sovietică,
a spus Madeira Keita, am avut
bucuria să constatăm, că Uniu­
nea Sovietică doreşte cu since­
ritate să colaboreze cu toate
popoarele ţărilor slab dezvol­
tate.
Kăspunzînd la o întrebare,
cum apreciază misiunea de prie­
tenie şi bunăvoinţă a Republi­
cii Mali, rezultatele tratativelor
cu guvernul sovietic, Madeira
Keita a declarat: salut înche­
ierea pozitivă a tratativelor din­
tre U.R.S.S. şi Mali. care s-au
desfăşurat in spiritul priete­
niei, sincerităţii şi înţelegerii
reciproce. Toate problemele ca­
re au fost de competenţa mi­
siunii noastre şi-au găsit de­
plina rezolvare.
Din aceste tratative a reie­
şit că Uniunea Sovietică doreşte
să colaboreze cu Republica
Mali, a subliniat Madeira Keita.
In Union ea Sud-Africană
I Plată egală pentru muncă egală şi
LONDRA 21 (Agerpres).
In după-amiaza zilei de 20 martie
Verwoerd, primul ministru al Uniunii
Sud-Africane, s-a înapoiat la Johan-
nesburg, venind din Londra, unde a
participat la conferinţa primilor mi­
niştri ai ţărilor Commomvealthului,
La această conferinţă guvernul ra­
sist al lui Verwoerd a suferit o gravă
înfrîngere politică. Sub focul criticii
vehemente din partea participanţilor Ia
conferinţă a politicii de apartheid şi
de segregaţie rasială, promovată de au­
torităţile Uniunii Sud-Africane. Ver-
woerri a fost nevoit să anunţe ieşirea
Uniunii Sud-Africane din Common-
wealth.
Străduinrlu-se să atenueze impresia
pe care a produs-o eşecul ruşinos de
la Londra, încă cu mult înainte de
înapoierea lui Verwoerd. Partidul na­
ţionalist aflat la putere a început pre­
gătiri intense pentru primirea festivă
a liderului său.
Radiodifuziunea şi presa nu şi-au j
precupeţit laudele la adresa lui Ver­
woerd şi a politicii duse de el. le-
mîndu-se de demonstraţii ale populaţiei
africane băştinaşe împotriva politicii
n!unii Sud-Africane au dat instruc­
ţiuni poliţiei şi unităţilor militare da a
lua „măsuri de precauţie“.
După cum s-a mai anunţat luni di­
mineaţa. la cîteva ore înainte de îna­
poierea lui Verwoerd din Londra, po­
liţia a organizat o razie în cartierele
din Johannesburg locuite de negri şi
a operat arestări în rîndurile membrilor
partidului interzis „Congresul panafri-
cau“.
( D in „ F ig a r o “ ).
D R U M U L SOCIALISMULUI
USBOB
ju iflm a ie şXwx •xuüâm^B sJuurL•
Plenara C. C. al Partidului Muncii
din Coreea
P H E N I A N 21 (A g e rp re s). —
T A S S transm ite:
L a 20 m artie s-a deschis la
Phenian plenara Com itetului
Central al P artidulu i M u n cii din
Coreea. Plenara a fost prezidată
de K im Ir Sen.
P len a ra a hotărlt să convoace
cel de-al 4-lea Congres al P a r­
tidului M un cii din Coreea la 11
septembrie 1961.
Creşte rezistenţa poporului vietnamez
faţă de regimul lui Ngo Dinh Diem
H A N O I 21 (A g e rp re s ). — Ca
răspuns la intensificarea de că­
tre autorităţi a rep resiu n ilo r şi
persecuţiilor, în V ietn a m u l de
sud se extinde pe zi ce trece
rezistenţa poporului faţă de re­
gim ul sîngeros al lui N go Dinh
Diem.
In districtul C ia u -T a n ( P r o ­ d istrictu l T ra n g -B a n g (p ro v in ­
v in cia M ito ), peste 1.000 de lo­ cia T a i-N in ) şi din capitaia
cuitori s-au prezentat la reşe­ provinciei, Kan-Tn, au o rg a n i­
dinţa guvern ato rului şi i-au ce­ zat la sîîrşitu l lu nii ianuarie de­
rut să pună capăt rep resiu ni­ m onstraţii de protest îm potriva
lor şi a sa sin ă rii populaţiei lo- o peraţiilor de pedepsire între-
cale. So ld aţii lui N go D inh * prinse de trupele lui N g o D inii
Diem au deschis focul îm potri­
va demonstranţilor. Printre
mulţi aiţii, a fost ucisă
o tînără fată de IR ani care
popuîafiei băşfinaşe
ln preajma sosirii lui Verwoerd, în
jurul aerodromului erau postate sub­
unităţi de poliţie şi trupe. Totodată
poliţia primise ordinul de a „curaţi
străzile oraşYului". ' r ţ i u i o i .
Totuşi, în pofida tuturor măsurilor
poliţieneşti, din primele ore ale dimi­
neţii lingă aeroport an început să se
adune din toate colţurile oraşului mii
de demonstranţi pentru a protesta îm­
potriva politicii' de apartheid promovate din Salvador din partea juntei
de guvernul Uniunii Sud-Africane.
Demonstranţii purtau panouri cu lo­
zinci : „Jos apartheidul 1“, „Jos guver­
nul rasist al lui Verwoerd!". împre­
ună cu africani la demonstraţiile de
luni au luat parte numeroşi reprezen­
tanţi ai populaţiei albe din oraş.
In mai multe cartiere ale oraşului
s-au produs ciocniri între demonstranţi
şi adepţi ai lui Verwoerd.
j
Criza regimului dictatorial al la! Franco
In presa occidentală a deve­
nit de-acum un subiect la o rd i­
nea zilei criza regim ului fran-
chist din Spania. P în ă şi zia riş­
tii de la cele m ai reacţionare
organe de presă sînt nevoiţi să
recunoască situaţia grea a oa­
menilor muncii spanioli.
„E conom ia Spaniei este în-
tr-o stare de criză perm anentă.
M ilio a n ele de d olari am ericani
nu au ajutat la n im ic" — ast­
fel îşi intitulează săp tă m în a lu l
vest-german „Deutsche W oche“
un articol în care face bilan ţu l
economic al acordului america-
no-spaniol încheiat în anul 1953.
La urma urmei nu e nim ic sur­
prinzător în aceasta. E doar
vorba de un ajutor am erican.
Statele U n ite au urm ărit şi, du­
pă cum se vede, au reuşit ca
pe baza acordului respectiv să
construiască pe teritoriul S p a ­
niei o serie de baze aeriene şi
navale, iar d o la rii prim iţi de
regimul lui Fran co au fost fo­
losiţi mai mult pentru moder­
nizarea armatei spaniole şi mai
puţin pentru asanarea şubredei
economii a regim ului franchist.
O altă cauză principală care
explică criza din economia S p a­
niei este, fără în do ia lă, şi a-
ceea că m onopolurile, în slujba
cărora se află Fra n co , sînt a-
totputernice. Influenţa prepon­
derentă a acestor grupuri face
im posibilă îmbunătăţirea situa­
ţiei clasei m uncitoare spaniole,
fără de care nu se poate co n ­
cepe redresarea economică a
Spaniei. Num ai în decurs de
doi ani salariul real al oam e­
nilor m uncii s-a redus la ju­
mătate. C o d u rile m uncii care tra to rp ilor „M o g w e n “ al esca­ sau fără a se fi pronunţat sen­ tă va fi, neîndoios, victorioasă.
acţionează în această tară sea­ drei americane, care a tost fo ­ tinţa legală de condam nare. De
P rin tre problem ele aflate pe
ordinea de zi a celui de-al 4-lea
C o n g res se află discutarea p la ­
n u lu i septenal (1961— 1967) de
dezvoltare a economiei naţiona­
le a R .P .D . Coreene, alegerile
pentru organele conducătoare
centrale ale P a rtid u lu i M u n cii
din Coreea şi altele.
Lucrările plenarei continuă.
zC O ; rării Ungariei
purta steagul. Acesta din urmă
a fost preluat c!e o altă fată.
Rîndurile dem onstranţilor s-au
lă rg it. M ii de oameni defilau,
scandînd : „Jos Ngo Dinh
Diem !“ , „Jos im perialiştii ame­
ricani !".
Zeci de mii de locuitori din
Diem. Relatînd despre aceasta.
A genţia Vietnam eză de Inform a­
ţii precizează că num ai în acele
zile autorităţile au arestat la
T ra n g -B a n g 700 p articip anţi la
acţiuni, care apoi au fost su­
puşi torturilor. La Kan-Tn, unde
bandiţii lui N g o Dinh Diem au
ucis, rănit sau arestat m ii de
demonstranţi, locuitorii indig­
naţi desfăşoară o ri mai ţarcă
m işcare de protest, cerînd p u­
nerea în libertate a celor a r e s ­
taţi.
!W! ___© ____
Patrioţii din Salvador
îuptă împotriva
dictaturii militare
S A N S A L V A D O R 21 ( A g e r­
pres).
Confederaţia generală a oa­
menilor m uncii din Salvador
( C .G .T .S .) a dat publicităţii un
m anifest in care condam nă cru n ­
tele opresiuni şi teroarea m ili­
tară la care este supus poporul
guvernam entale de dreapta.
Manifestul cheamă clasa m un­
citoare din S a lv a d o r să se unea­
scă in lupta îm potriva d ictatu rii
m ilitare care a adus ţării su­
ferinţe şi vărsări de singe.
mănă cu cele care erau în v i­
goare în ţările europene la stîr-
şitul secolului trecut. N ici pînă
astăzi nu s-au prevăzut măsuri
corespunzătoare pentru ajutora­
rea şom erilor sau pentru a sig u ­
rarea securităţii m uncii. Ziarul
mai sus citat este nevoit să re­
cunoască : „Econom ia spaniolă
se află într-un cerc v icios. F r a n ­
co se bizuie pe faptul că S .U .A .
nu doresc o schimbare a rela­
ţiilo r dintre forţele politice din
S p a n ia, ceea ce ar putea p ri­
mejdui bazele m ilitare ale Pen­
tagonului. De aceea, regim ul
franchist speră că va obţine şi
pe v iilo r ajutor am erican... P r in ­
cipala putere a aşa-zisei lumi
libere a devenit astfel patronul
unei dictaturi care îm piedică
orice dezvoltare economică pro­
gresistă. W a sh in g to n u l se încă-
păţînează să ţină ochii închişi
în faţa faptului că pentru îm ­
bunătăţirea nenorocitei situaţii
politice şi economice din S p a ­
nia este necesară o schim bare
de reg im ".
Iată, aşadar, unde e buba. In
loc de redresare economică —
înarmare. Aceasta e cauza esen­
ţială a nenorocitei situaţii eco­
nomice din Spania, cum o denu­
meşte pînă şi un ziar vest-ger­
m an. De altfel, de m ai m ulţi ani
încoace, Fran co cochetează în
mod... organizat cu cercurile
m ilitariste din Statele U nite. N u
se face nici un secret din fe­
b rila în arm a re a Sp aniei de
către S .U .A . Recent, la B a rce ­
lona, a avut loc solemnitatea
„d o n ă rii“ tortelor m aritime m i­
litare ale Spaniei a unui con-
Sărbătorirea aniversării proclamării
Republicii Sovietice Maghiare
BUDAPESTA 21 (Agerpres).
— La 21 martie, oamenii mun­
cii din R.P. Ungară sărbătoresc
un eveniment de seamă din is­
toria ţării — cea de-a 42-a ani­
versare de la proclamarea Re­ C.C. al P.M.S.U., membri ai
publicii Sovietice Maghiare. Du­ Consiliului Prezidenţia] al R.P.
pă cum transmite agenţia MTI, Ungare, membri ai guvernului,
la 20 martie Comitetul Central veterani al mişcării muncito­
al P.M.S.U., guvernul R.P. Un­
gare, Frontul popular patriotic
şl Consiliul Central al Sindica­
telor din R.P. Ungară au or­
ganizat la Casa de cultură a
Uzinei constructoare de maşini
&
La uzinele
„Csepel" din
Budapesta, co­
lectivul de mun­
citori a hotărlt
continuarea în­
trecerii socialis­
te in cinstea a-
niversării elibe­
— 4 aprilie.
&
Scorie i 9 Scurte ştiri
LONDRA 21 (Agerpres).
La 20 martie deputaţii laburişti au
criticat guvernul în Camera Comune­
lor pentru faptul că el întîrzie să-şi
dea asentimentul la propunerea gu­
vernului sovietic de a se convofia o
conferinţă pentru reglementarea pro­
blemei laoţiene.
BERLIN 2i (Agerpres).
drepturi egale penlru femei, au cerut
participantele la conferinţa sindicală
a femeilor, lucrătoare în industria me­
talurgică din Berlinul occidental.
LUANDA 21 (Agerpres).
Agenţia France Presse relatează că
în Angola continuă să se desfăşoare
puternice operaţiuni de represalii îm­
potriva africanilor. Agenţia subliniază cii insule Fowl din arhipelagul insu­
faptul că „guvernul portughez a ho-
tărît să trimită imediat pe calea aeru­ murile Scoţiei), au pierdut ultima le­
lui noi întăriri în Angola". Aceste în­
tăriri sosesc continuu la Luanda.
OSLO 21 (Agerpres). — Erik Bro-
foss, preşedintele Băncii Naţionale a
losit în războiul din Coreea.
Luînd cuvîntul cu acest pri­
lej, am basadorul am erican la
M a d rid a declarat deschis că în
ultim ii 6 ani S .U .A . au predat
S p aniei tranchiste 22 de diferite
vase de război. Iar acestea cos­
tă dolari, nu se dau pe degea­
ba. In loc de şcoli, căm ine, fa ­
cultăţi, salarii omeneşti — baze
de război, înarm are, m izerie,
îoamete. Aceasta e „p o litica e-
conom ică“ a dictatorului Franco.
In plus, printr-o hotărîre a g u ­
v ern u lu i de la M a d rid , terito­
riul Spaniei a fost pus la înde-
mîna oficialităţilor N .A .T .O .
pentru construirea de baze şi
depozite m ilitare, iar o delega­
ţie de specialişti atom işti sp a ­
nioli a purtat de curînd trata­
tive cu oficialităţile de la Bonn
pentru „o mai strînsă coopera­
re în dom eniul folosirii energiei
atomice în scopuri m ilitare“ .
O situaţie şi m ai tra gică e-
xistă în Spania (în comparaţie
cu cea econom ică) in ceea ce
priveşte libertăţile democratice şi
politice. O am enii m uncii sînt
lip siţi de drepturi um ane d in ­
tre cele mai elementare. In fie­
care lună autorităţile arestează
pentru im aginare „crim e“ poli­
tice, în medie peste 50 de per­
soane. Spania trece printr-una
din cele mai îngrozitoare perioa­
de de represiuni din cei 21 de
ani de existenţă a dictaturii fa s­
ciste. Fără a avea vreo vină, un
m are num ăr de oam eni ai m un­
cii sînt aruncaţi în închisoare şi
ţinuţi în celule întunecoase c.îte
trei-patru ani fără a ti judecaţi
Nr. 1941
din Budapesta „Danuvla", o a-
dunare festivă consacrată aces­
tei aniversări. Au participat
membri ai Biroului Politic al
reşti maghiare.
Raportul cu privire la impor­
tanţa istorică a Republicii So­
vietice Maghiare a fost prezen­
tat de directorul institutului
de istorie al P.M.S.U., N. Orosz.
'SSS-
Norvegiei a declarat unui corespon­
dent al agenţiei de presă N.T.B. că
în urma revalorizării mărcii vest.
germane şi a florinului olandez dato­
riile Norvegiei către aceste ţări au
crescut cu 80 milioane de coroane.
TOKIO 21 (Agerpres). — La 20
martie, la mina societăţii Miţui din
oraşul Bibai, a avut loc o prăbuşire.
Ziarul „Hokkaido Shimbun" relatea­
ză că în urma acestei prăbuşiri şi-a
găsit moartea un miner.
Aceasta este a treia catastrofă din
minele japoneze înregistrate în ulti­
mele zece zile.
LONDRA 21 (Agerpres). — La 20
martie o dată cu întreruperea legătu­
rilor telefonice, 50 de locuitori ai mi­
lelor Shetland (la nord-est de ţăr­
gătură cu lumea înconjurătoare. După
cum transmite agenţia Reuter, aceşti
50 de oameni sînt izolaţi de 75 de
zile de restul lumii din cauza furtu­
nilor care bintuie în larg.
asemenea, cei ce cad in m iin ile
poliţiei din cauza convingerilor
lo r politice sint torturaţi in mod
sistem atic de către poliţia lu i
Franco. La un regim special de
persecuţii sint supuşi cetăţenii
spanioli care s-au repatriat din
Uniunea Sovietică. Tuturor li
se pun in sarcin ă acu zaţii ab­
surde de „activitate subversivă“ ,
tentativa de a org aniza o in su­
recţie arm ată etc. Şi toate aces­
tea drept pretexte pentru a li se
intenta procese spre a putea fi
condam naţi şi întemniţaţi. D in
această cauză, sute de repatriaţi
au fost nevoiţi să părăsească
din nou Spania.
Asemenea exemple am mai
putea enumera încă multe. L ip ­
sirea oam enilor m uncii de cele
m ai elementare drepturi politi­
ce şi democratice, viaţa lor m i­
zeră din toate punctele de ve­
dere a indîrjit şi mai mult po­
porul spaniol. Ia o am ploare
tot m ai m are m işcarea antifran-
chistă. L im ita tă la înr.fput, fn
m ajoritatea cazurilor, la greve
de cîteva zile la oraşe, această
m işcare so bucură acum de un
la rg sp rijin şi la sate, iar gre­
vele si rlemonsfraţiile oam eni­
lor m uncii sînt de obicei de m ai
lungă durată si cuprind mase
tot m ai la rg i. In întreaga S p a ­
nie, pe zi ce trece, se intensifică
tot m ai m ult m işcarea de p ro ­
test îm potriva p oliticii an tip op u ­
lare a dictatorului Franco, îm ­
potriva metodelor sale antide­
m ocratice pe care le aplică, pen­
tru drepturi omeneşti, politice şi
sociale. Tar această luptă dreap­
M. C O S T F .S C U