Page 81 - 1961-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNfŢl-VAr
Amil XIII. Nr. 1942 j
Au luat
Marii Adunări Naţionale
M iercuri au luat siîrşit lu cră­
rile primei sesiuni a celei de-a
IV-a legislaturi a M a rii A du­
nări Naţionale.
Deputajii şi invitat» au prim it
cu puternice aplauze, la in tra ­ rea A du nare N a ţio n a lă a apro­ M a rii A d u n ă ri N aţionale în pe­ ţă istoricelor h o tărîri ale celui
rea în sala de şedinţe, pe tova­ bat în unanim itate, prin vot se­ rioada 22 decembrie 1960— 20 de-al IlI-lea C o n g res al P a r t i­
răşii G heorghe G h eorgh iu -D ej, cret, Legea pentru înfiinţarea m artie 1961.
Gheorghe Apostol, E m il Bodnă- con siliilor economice ale sfatu­
raş, Petre Borilă, Nicolae Ceau- rilor populare regionale.
şescu, Chivu Stoica, Alexandru
D răg h ici, Ion Gheorghe M au- C om isiei pentru elaborarea noii carea decretelor emise de P re ­ şi cu ltu rii socialiste, (aplau ze).
rer, Alexandru M oghioroş, D u ­ Constituţii a R. P. Romîne.
mitru Coliu, Leonte Răutu. ge­
neral de arm ată Leon tin Sălă-
jan, AAihai D alea.
Şedinţa a fost prezidată de
tovarăşul Ştefan Voitec, preşe­
dintele M a rii Adunări N aţio­
nale.
L a prim ul punct al ordinei de
zi, tovarăşul Ion Gheorghe M au-
rer, preşedintele C o n s iliu lu i de Creangă, Constantin Daicovi-
M iniştri al R. P . Romîne, a
prezentat expunerea de motive
cu privire la Legea pentru în ­
fiinţarea consiliilor economice
ale sfaturilor populare regio­
nale.
Deputatul Manea Mănescu,
preşedintele Com isiei economi-
co-financiare a prezentat rapor­
tul comun al co m isiilo r econo-
rnîco-financiare, adm inistrativă
si juridică asupra proiectului de
lege.
La discutH au luat cuvîntul
deputaţii Florian Dănălache, din
circumscripţia electorală V a sile
Poaită. oraşul Bucureşti, Vasile
Daju, din circum scripţia electo­ Alexandru V oltinovici.
pentru modificarea capitolului III, precum şi art. 43,
44 şi 75 din Constituţia Republicii Populare Romîne
Marea Adunare Naţională a drepturile statului romîn demo­ a Procurorului General al Re­
Republicii Populare Rom îne ho­ crat-popular,, avînd în compe­ publicii Populare R o m în e ;
tărăşte :
A rt. 1. — C a p ito lu l III din
Constituţia Republicii Populare
Rom îne se m odifică şi va avea putaţilor M a rii A d u n ă ri N a ţio ­ mîne ;
următorul cu p rin s:
Capitolul III
Organele supreme ale
puterii de stat ale
Republicii Populare
Romîne
A rt. 22. — © rg an ul suprem
al puterii de stat al R ep u blicii
Populare Rom îne este Marea
Adunare N aţională a Republicii
Populare Romîne.
M area Adunare Naţională
este unicul organ legiuitor al
Republicii Populare Romîne.
A rt. 23. — Pen tru a s ig u ra ­
rea exercitării puterii de stat în
intervalul dintre sesiuni, Marea
Adunare N aţională alege C o n ­
s iliu l de Stat al R epublicii
Populare Romîne.
A rt. 24. — M a rea Adunare
N aţională, ca organ suprem al
puterii de stat, exercită toate
Legea pentru înfiinţarea consiliilor economice
ale sfaturilor populare regionale
Ca rezultat al succeselor obţi­
nute in dezvoltarea economiei
naţionale s-a ridicat şi nivelul
economic al tuturor regiunilor
ţării. Odată cu aceasta s-a îm ­
bogăţit continuu experienţa sfa­
tu rilo r populare şi au fost lă r ­
gite atribuţiile lor 'în domeniul
econ om ic.
Sfaturile populare regionale
au sub directa lor conducere o
parte însemnată din activitatea
eco n om ică industria locală,
gospodăria com unală, fondul de
stat de produse agricole, comer­
ţul şi alimentaţia publică, cons­
trucţii şi proiectări, construcţia
şi întreţinerea drum urilor locale,
N '-irifica re a rurală, îmbunătă­
ţirile' funciare. Sfatu rile popu­
lare se ocupă de sistem atizarea
oraşelor, avizează amplasarea
noilor construcţii, rîspun d pen­
Joi 23 martie 1961
sfîrşitlucrările sesiunii
rală Lugoj, regiunea Banat, N i­
colae Ţatom ir, din circum scrip­
ţia electorală Ştefan cel M are,
regiunea Iaşi.
D u pă citirea pe articole, M a ­ decretelor emise de P re zid iu l ziasm nestăvilit pentru a da v ia ­
S-a trecut apoi la alegerea vot secret, Legea pentru ratifi­ succese în dezvoltarea economiei
Marea Adunare Naţională
a ales în unanim itate în C o ­
misia pentru elaborarea noii
C o nstituţii pe to varăşii : G h eor­
ghe Gheorghiu-Dej — preşe­
dintele Com isiei, Augustin Ate-
xa, Gheorghe Apostol, iosif Ba-
yerle, M ihai Beniuc, Em il Bod-
năraş, Petre Borilă, Avram Ru-
naciu, Nicolae Ceauşescu, Chivu
Stoica, D um itru C o liu . Ion
ciu, Vasile Daju, Alexandru
Drăghici, Constantin Dumitra-
che, Nastasin Florea. Grigore
Geamănu, Nicolae Huditeanu,
Traian lonascu, Isac M artin,
Atanase Joja, G yorgy Kovăcs,
Ion Gheorghe M aurer, Manea
Mănescu. Ştefan M ileu, Alexan­
dru Moghioroş, Constantin Pa-
raschivescu-Bălăceanu, M ihail
Ralea, Leonte Răutu, Maria
Rosettî, Gheorghe Roşu. Leon­
tin Sălăjan, Ludovic Takacs,
Ştefan Tripşa, V irg il Trofin,
Ştefan Volcu, Ştefan Voitec,
LEGEA
tenţa ei directă urm ătoarele a-
tribuţiuni p rin cip a le;
1. V a lid a re a m andatelor de­
nale ;
2. Alegerea B iro u lu i M a rii
Adunări N aţionale;
3. Aprobarea Constituţiei Re­
publicii Populare Rom îne şi mo­
dificarea e i ;
4. Alegerea C o n s iliu lu i de
Stat al Republicii Populare Ro­
mîne ;
5. C o n tro lu l activităţii C o n si­
liu lu i de Stat ;
6 . Prelungirea mandatului
M arii Adunări Naţionale în ca­
zul unor îm prejurări excepţio­
nale ;
7. Form area g uvern ulu i Re­
publicii Populare Romîne ;
8 . O rg a n iza re a C o n s iliu lu i de parţiale sau generale ;
M iniştri şl a ministerelor, a T ri­
bunalului Suprem, a Procura­
turii Generale cît şi a ailor or­
gane centrale ale statului ;
9. Stabilirea o rg a n iză rii ad­
m inistrative a teritoriului Re­
publicii Populare Romîne ;
10. Num irea şi revocarea pre­
şedintelui şi a m em brilor for-
m înd T rib u n a lu l Suprem , cît şii*l
tru dezvoltarea reţelei de in stitu­
ţii de invăţăm int, culturale şi
sanitare.
In vederea îm bunătăţirii con­
tinue a activităţii econom ice de
ansamblu din fiecare regiune,
Marea Adunare Naţională a Re­
publicii Populare Romîne hotă­
răşte :
Art. 1. — Se înfiinţează con­
siliile economice, ca organe ale
com itetelor executive ale sfatu ri­
lor populare regionale. Acolo
unde se va considera necesar se
vor putea înfiinţa, cu aprobarea
C o n s iliu lu i de M in iş tri, şi co n si­
lii economice la comitetele exe­
cutive ale sfaturilor populare o-
răşeneşti.
C onsiliile dconomlce îşi desfă­
şoară activitatea sub conduce­
rea directă a comiţi lor exe­
cutive ale sfaturilor populare
In întîm plnarea a n ive rsă rii a 4 0 d e ani
In continuare, deputatul G r i­
gore Geamănu, secretar al C on ­
siliu lu i de Stat a prezentat pro­
iectul de lege pentru ratificarea
M a re a A d u n a re N aţională a tru a întîm pina cea de-a 40-a
aprobat, în unanimitate, prin aniversare a partidului cu noi
zidiul M a rii Adunări Naţionale. Este datoria noastră, a deputaţi­
In încheierea lu cră rilo r sesiu­
nii, a luat cuvîntul tovarăşul
Ştefan Voitec, preşedintele M a ­
rii Adunări Naţionale, care a
s p u s : încheiem lucrările rodni­
ce ale prim ei sesiuni a celei de-a
IV-a legislaturi a M arii Adu­
nări N aţionale, în care au fost
dezbătute şi hotărîte o seamă
de problem e de o im portanţă
deosebită. Marea Adunare N a ­
ţională a adus importante îm­
bunătăţiri Constituţiei R.P. R o­
mîne. E a a ales în unanim itate
C o n siliu l de Stat al R epublicii
P o p ulare Rom îne, în frunte cu
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej, preşedintele C o n siliu lu i de
Stat (aplauze puternice) şi a
format guvernul Republicii
Populare Rom îne. A fost adop­
tată legea cu privire la consiliile
econom ice re g io n a le ; a fost a-
leasă Com isia pentru elaborarea
noii Constituţii a R.P. Romîne.
Cea de-a IV-a legislatură a
11. Sta b ilire a p la n u rilo r de cţ ă r ii;
dezvoltare a economiei naţiona­
le a R epublicii P o p u la re R o ­
12. Aprobarea bugetului de 1 — 6 in clu siv, se exercită num ai
stat şi a încheierii exerciţiilor
bugetare ;
13. Declararea stării de ră z­
boi în cazul unei agresiuni ar­
mate, îndreptate îm potriva Re­
publicii Populare Rom îne sau
îm potriva unui alt stat faţă de
care Republica Populară Ro-
m înă are o blig a ţii de apă­
rare m utuală ce decurg din tra­
tate internaţionale ;
14. C o n tro lu l asupra a ctiv i­
tăţii g u v e rn u lu i;
15. Stabilirea liniei generale
a politicii externe a s ta tu lu i;
16. Declararea m obiliză rii
17. Num irea şi revocarea co­
mandantului suprem al Forţe­
lor Arm ate ale Republicii Popu­
lare R o m în e ;
18. Proclam area în interesul
apărării Republicii Populare Ro­
mîne, al asigurării ordinei pu­
blice sau a securităţii statului,
regionale, şi in conform itate cu
instrucţiunile şi dispoziţiile nor­
mative ale organelor centrale.
A rt. 2. — C o n s iliile economice
întocmesc studii cu p rivire la
dezvoltarea in perspectivă a e-
conomiei regiunilor, urmărindu-
se in m od deosebit îm bunătăţirea
activităţii in dom eniul descope­
ririi şi valorificării raţionale a
resurselor naturale din regiune.
A rt. 3. — D in însărcinarea C o ­
mitetului executiv al Sfatului
popular regional, consiliul eco­
nomic analizează proiectul pla­
nului şi al bugetului local, coor­
donează planul industriei locale
cu cel al industriei republicane
din regiune, controlează modul
cum se îndeplineşte planul şi bu­
getul local şi prezintă, în toate
aceste probleme, C om itetului e-
xecutiv al Slatului popular, pro­
4 pagini 20 bani
M a rii A du nări Naţionale şi-a
început activitatea in condiţiile
avîntului creator al poporului
nostru, care munceşte cu entu­
dului Muncitoresc Rom în, pen­
lor M a rii A d u n ă ri N aţionale, de
a participa activ la această lu p ­
tă nobilă şi măreaţă a întregului
popor, dusă sub conducerea P a r­
tidului Muncitoresc Rom în, pen­
tru înflorirea continuă a scum ­
pei noastre patrii, pentru creşte­
rea bunăstării poporului, pentru
trium ful politicii de pace. ţa ­
pi au ze).
Tnfdrcîndu-vă în circu m scrip ­
ţiile rlv- electorale, înfăţişaţi ho-
tărîrile luate oamenilor muncii
care v-au trim is cu toată încre­
derea ca reprezentanţi ai lor în
Marea Adunare Naţională a
ţării.
V ă urez.
stim aţi tovarăşi,
m ult succes în îndeplinirea m a n ­
datului dv. de deputat al M a rii
Adunări Naţionale, (aplauze).
Declar închise lucrările pri­
mei sesiuni a celei de-a IV-a
legislaturi a M arii Adunări N a­
ţionale.
(Agerpres),.
a stării excepţionale, în unele
localităţi sau pe întreg teritoriul
19. Exercitarea
amnistie.
dreptului
A tribuţiun ile de la punctele
de către M a rea A d u n a re N a ţio ­
nală.
A rt. 25. — M area Adunare
N a ţio n a lă este aleasă de către
cetăţenii Republicii Populare
Rom îne pe circum scripţii electo­
rale, cîte un deputat la 40.000
locuitori.
A rt. 26. — M area Adunare
N a ţio n a lă se alege pe tim p de
4 ani. M andatul ei încetează
numai la expirarea acestui ter­
men.
A rt. 27. — In caz de război
sau în cazul altor îm prejurări
excepţionale Marea Adunare
N aţională poate să-şi prelun­
gească mandatul pentru timpul
cît durează împrejurarea excep­
ţională.
A rt. 28. — N oi alegeri pen­
tru Marea Adunare N aţională
au loo în termen de cel mult
trei luni de la data expirării
m andatului acesteia.
(Continuare In pag. 3-a)
punerile sale privind îmbunătă
ţirea activităţii economice.
A rt. 4. — C o n s iliile economice
analizează proiectele de plan ale
întreprinderilor şi in stitu ţiilo r e-
conomice republicane din regi­
uni, urmăresc îndeplinirea p la ­
nului şi prezintă com itetelor e-
xecutive ale sfaturilor populare
propuneri de îm bunătăţire, spre
a li înaintate C o m itetu lu i de
Stat al Plan ificării şi ministere­
lor de resort.
In exercitarea acestor atribu-
ţiuni, consiliile economice lu­
crează în conform itate cu d isp o ­
ziţiile normative ale organelor
centrale.
A rt. 5. — O rg a n iza re a şi m o­
dul de funcţionare a con siliilor
economice se vor stabili prin-
tr-un regulam ent aprobat de
C on siliu l de M in iştri.
d e la înfiinţarea Partidului
Calitatea — obiectivul principal
ai întrecerii socialiste
C Şantierele de construcţii
l tă cît mai multă şi de o cali­
l posibil ca încă de la 15 mar­ 3
L furnalişti condusă de Alexandru
l cunosc In aceste zile o in­
tensă activitate. Peste tot,
la construcţiile noilor blocuri,
l din Valea Jiului sau pe şan­
l tierele de pe valea Mureşu­
1 lui, constructorii T.R.C.H. se
t străduiesc să grăbească rit­
fC mul de lucru, să îmbunătă­
c ţească tot mai mult calita­
1 tea, să intimpine cu succese
t tot mat mari aniversarea un total de 60 apartamente 3
t partidului.
tc Cu planul trimestrial
l îndeplinit
l In finisaj 200 apartamente 3
l versării partidului.
L La majoritatea blocurilor
L din oraşul Petroşani, lucră­
t rile sint intr-un stadiu avan­
t sat. Aşa de pildă, la trei
t blocuri din cvartalul Live-
L zeni, se fac zugrăvelile. Ast­
L rabil.
L fel, cele 96 apartamente vor
putea fi date in folosinţă la
[ 1 aprilie. In stadiu avansat
t constructorii şantierului nr 1
L sint şi lucrările la şcoala de
16 clase din Petroşani, a că­
L rei construcţie va fi gata la
t
krt 1 mai. Se lucrează intens
la construcţia celor două
L blocuri din Livezeni, care de
C
curlnd au fost gata cu zidă­
t ria, cit şi la cele 3 blocuri
L
t cu 44 apartamente din car­
C tierul Dimitrov.
t Ritmul susţinut de muncă
de pe acest şantier a făcut
de
L
J ‘— j —' J u J h J IhJ %—J l— f W V
Preocuparea iuturor: calitatea
In ultim ul timp, aspectul ca­
rierei Teliuc s-a schim bat ra ­
dical. Aproape că a devenit de
nerecunoscut. Treptele — nete­
de „ca-n p alm ă ” — au căpătat
o formă ordonată, aproape in
arc de cerc ; lin iile de cale fe­
rată m inieră sint acum curate,
bine în tre ţin u te ; aglom eraţia de
vagoane de altădată a d isp ă ­
rut ; pintenii colţuroşi, de care
atîrnau conducte şi şine de cale
ferată vechi, ru g in ile, s-au tra n ­
sformat în !.ereţi netezi, frum os
orînduiţi.
N um ai această sumară des­
criere a înfăţişării actuale a m i­
nei Teliuc ar fi suficientă pen­
tru a ilustra „n o u l” in viaţa h a r­
nicu lu i colectiv, care zi de zi ex­
pediază furnalelor din H u nedoa­
ra şi C ă la n m ari cantităţi de
minereu. D ar, cît de puţin am
spune cu aceasta ! Am lăsa în
umbră frăm întările minerilor,
munca lor, preocuparea genera­
lă pentru a extrage minereu tot
mai mult si mai ales de calita­
te din ce în ce m ai bună.
Minereu bun, cu cît mai
pufin steril
C in e nu-i cunoaşte pe m inerii
îoan M . Popa şi im ilia n Bălan!
B rig ad a p rim u lu i a pornit la
sfîrşitul anului trecut preţioasa,
in iţia tiv ă : „ N ic i un vagonet de
minereu re b u tă t!” . F a p t e le : de
Ia începutul ai. ilui şi pînă in
prezent, ortacii lui Popa n-au
rebutat n ici un vagonet de m i­
nereu. E fără îndoială un fapt
lăudabil, care demonstrează
înalta conştiinţă a m inerilor,
preocuparea lor pentru a da pro­
ducţie de cea mai bună calitate-
Aceleaşi cuvinte de laudă ar
putea fi spuse şi despre m ine­
rii din b rigăzile lu i Em ilia n B ă ­
lan, îoan Enăşcău, loachlm Mo-
^dîlcă, N ico la e D ă n ă ilă şi alţii.
Intr-una din zile, clnd îoan
1 Strădufndu-se să prdducă fon­
tate cît mai bună, echipa de
tie, constructorii să-şi reali­ 3 Gomşa de la furnalul nr. 5 al
G. S. Hunedoara a cîştigat în
zeze in întregime planul pe 1 luna februarie a.c. drapelul de
fruntaşă în întrecerea socialistă
primul trimestru. 1 pe profesii. In aceeaşi lună, ea
şi-a depăşit planul de producţie
In faza de finisaj 1
In curînd, minerilor din 3
Vulcan, constructorii le vor 3 cu 780 tone fontă.
1 IN FOTO: membrii echipei
da in folosinţă un nou lot )
studiind o probă de fontă.
de apartamente in blocuri, 3
in prezent, două blocuri cu 3
M t a ie p e ia d e
sint gata pentru recepţie, 3
1 c a lita te
3
iar alte 144 apartamente sint s t ip e r i^ a F Ü i
în faza de finisaj. 3 In aceste zile, la în treprinde­
rea m inieră G h ela r se desfăşoa­
La Lupeni au intrat deja 3 ră o susţinută întrecere pentru
ducerea la îndeplinire 3 a n g a ­
jamentelor luate în cinstea a n i­
în blocuri. 3
Datorită Intensificând alegerea sterilu­
măsurilor luate 3 lui în abataje şi la banda de
3 claubaj, instituind un control
pe şantier în ultimul timp, 3 permanent al muncii şi aplicind
metoda puşcării selective, m ine­
calitatea lucrărilor de fini­ 3 rii din G h e la r au reuşit ca în
perioada I— 2 0 m artie inclusiv,
saj s-a îmbunătăţit conside­ 3 să îm bunătăţească calitatea pro­
ducţiei cu 3 la sută.
3
3 Totodată, au fost- livrate pes­
O no^ă şcoaîă te plan 884 tone minereuni. F r u n ­
T taşi in această acţiune se situ ­
ează m inerii de la m ina vest,
Cu cîtva timp in urmă, 3 care in perioada respectivă şi-au
depăşit planul cu 300 tone m i­
i3 nereuri de fier-
al T. R. C. H. din Deva au 3
terminat lucrările la con­ 3
3
strucţia unei noi şcoli de 4 3
clase in cartierul Viile Noi. 3
Şcoala a fost construită du­ 3
pă proiecte moderne, cu. săli )
spaţioase şi luminoase. 3
In zilele următoare, noua 3
şcoală va fi recepţionată. Nu 3
3
peste mult timp ea îşi va 3
primi elevii. 3
M. Popa l-a în tîlnit pe E m ilia n — Aşa-i la noi — ne spunea
B ălan, i-a sp u s; tov. N. Zăvoianu , in g in eru l şef.
Ce nu-i bun, se rebutează.
— Să dai tot bun, ortace 1
Această urare sugerează ide- Şi la lei procedează toate ca ­
ea luptei pentru un minereu bun, drele de conducere ale în treprin­
cu cît mai puţin steril, şi mai derii. In centrul preocupării tu­
ales, ilustrează faptul că m ine­ turor, stă calitatea.
rii pun m ai presus de orice ca ­
litatea minereului. R e alizări şi p e rs p e c tiv e
Nu-i bun, se re b u te a zi! C um e şi firesc, pe m ăsura
preocupării sint şi rea liză rile. In
E ra o vrem e clnd m inereul cu luna februarie, de pildă, co n ţi­
mult steril v iz ib il se dădea cel nutul de metal a fost m ai m are
mai mult din carieră. Ba chiar decît cel p lanificat cu 6 la sută
se afirm a că „alegerea e impo- la siderita b u lg ări, cu 6 la sulă
la siderita m ăruntă, cu 7 la sută
„Succesul .la lim onita M in a centrală şi cu
IwriniafiştÂlor în c e p e 8 la sută la lim onita Pădurea
oraşului- In m artie, la fel. C it
în a b n îa je “ priveşte sterilul v izib il, el este
în continuă scădere.
Adinerîi din Teliuc nu sint in ­
să pe deplin m ulţum iţi de aceste
realizări. E i au studiat cu aten­
sibilă, dat fiind faptul că se în ­ ţie recentele D irecfive ale G .C .
carcă mecanizat, cu excavato­ a! P .M .R . şi. au văzut că partidul
rul“ cere o am en ilor m uncii să dea
produse de o calitate tot m ai
D a r cine ne cere să în că r­ bună. De aceea, m in eriî vor să
căm cu excavatorul minereul livreze furnaliştilor m inereuri
care nu-i bun ? o ă -1 alegem şi de fier şi m ai bune.
apoi să încărcăm — au hotărit
intr-o zi com uniştii. Tn acest scop eî au şi preco­
nizat o seamă de m ăsuri. Astfel,
A şa s-a născut ideea puşcării se va extinde puşcarea selectivă
separate a sterilului şi de atunci în subteran la toate lo cu rile de
a început m inereul de la Teliuc muncă, se va experimenta meto­
să fie apreciat de fu rnalişti. T o ­ da puşcării pe p loturi m etalice,
tuşi, unii m ineri, în goana după va fi m ărit num ărul de oam eni
cantitate, mai încarcă cîteodată •la c la u b a j; de asemenea, se va
minereul laolaltă cu sterilul. practica cu şi mai multă in sis­
tenţă sistem ul 'încărcărilor v a ­
Aşa s-a întîm plat în ziua de goanelor tip E în substaţii în
8 martie, la un loc de muncă reprize, sistem care dă p o sib ili­
al sectorului I. In faţa excavato­ tatea să se aleagă sterilul care
ru lu i era o m are cantitate de m i­ eventual a m ai rămas. Tn ace=t
nereu cu steril care urm a să fie fel, m inerii din T e liu c îi vor a-
încărcat şi trim is la staţie. In­
ginerul şef însă, care zi de zi e pe
teren şi care se ocupă „de toa­
te, clar m ai ales de calitate” — • juta pe fu rn a lişti să dea patriei
după cum sin g u r recunoaşte — ¦ tot m ai multă fontă şi vor >n-
constatînd faptul, a dat disp ozi­ tîmpîna a 40-a aniversare a par­
ţie ca producţia respectivă să fie tidului nostru cu realizări dintre
rebutată în contul echipei res­ cele m ai frumoase!.- ¦ “
pective. " N. M O R O N A C H E