Page 82 - 1961-03
P. 82
Ir Dag. 2 D rn m m m m m im u L u i Nr. If 42
a^Bg^^ggaBgCTHBBag^^agg
®s Sprijin preţios Cm c on iH bu fS a
BCTiViŞtilDT pentru dezvoltarea tisiereim iut
'Gospodăria agricolă colectivă mărul colectiviştilor şi-au intro col cîte 41 bovine, peste 86 ovi sectorului zootehnic in3 ş t i e c i ş t i g ă ' A Z ilele trecute, peste 800 ti
„21 Decembrie“ din satul Pri- dus în casă lumina electrică. ne, 13 capete porcine etc. neri din Com binatul siderurgic
caz, raionul Oră,ştie, se numă Membrii gospodăriei agricole colec D e curînd, in c o m u n a Vi din Haţeg se găseşte in pra Hunedoara au participat la o
ră printre gospodăriile colec Trebuie subliniat însă că iz Experienţa anilor trecuţi a tive „Ulpia Traiană" din Sarmisege- nerea din raionul Orăştie, a gul premierei. C u acest pri acţiune de m uncă patriotică. C u
tive '’milionare din regiune. vorul veniturilor mari care au dovedit colectiviştilor că ani tusa, au primit cu multă bucurie ho- avut Loc un concurs „Cine lej, cei 12 artişti amatori vor acest prilej, ei au descărcat in
Acest titlu exprimă un fapt im făcut ca gospodăria să devină malele îngrijite şi hrănite în tărîrea partidului şi guvernului, cu pri ştie ciştigă“, organizat de că oferi publicului din localitate, depozitul Peştiş 60 vagoane în
portant, exprimă preocuparea milionară, îl constituie creşte condiţii cit mai bune dau pro vire la măsurile pentru dezvoltarea tre biblioteca centrală regio printre altele, o reuşită suită cărcate cu minereu de fier, că
colectiviştilor pentru dezvolta rea animalelor. ducţii sporite de lapte, carne sectorului zootehnic. nală in colaborare cu biblio de dansuri pădureneşti. răm idă refractară, calcar şi alte
rea averii lor obşteşti şi, legat şi lină. In acest scop ei au în teca comunală pe t e m a :
de aceasta, exprimă nivelul ri Odată ou dezvoltarea gospo ceput din timp o serie de pre Gosoodăria colectivă „Ulpia Traia îndrumaţi de către tov. Şte materiale.
dicat de viaţă, material şi cul dăriei a luat o puternică dez gătiri pentru a asigura cele nă" din Sarmizegetusa, a luat fiinţă fan Gali, instructorul forma S-au prestat cu această oca
tural al colectiviştilor. voltare acest sector. A crescut mai corespunzătoare condiţii de abia anul trecut. Totuşi, am obţinut ţiei de dansuri, tinerii Viori
an de an numărul animalelor, hrană şi adăpost, în raport ou zie peste 1.800 ore de m uncă
— Cum să nu fim minări cu s-au ridicat adăposturi noi şi numărul animalelor. Au mărit
viaţa noastră, minunată — na trainice, pentru animale, s-a a- suprafaţa destinată pentru a fi pînâ acum unele succese în dezvolta „Transformarea socialistă a a- ca Ţapu, Iconia Gherghevici, patriotică.
spunea tovarăşul Ioan Popa, sigurat o bază furajeră cores cultivată cu porumb siloz de la rea sectorului zootehnic. Am construit Maria Luchini, Viorica Isfă-
preşedintele gospodăriei ? în punzătoare. 40 la 45 ha., iar cea cu sfeclă un grajd pentru adăpostirea animale griculturii in ţara noastră“. nescu, Margareta Petrus, Va- .—ooo—
anii care au trecut de la în furajeră d'e Ia 5 Ia 13 ha. Pe lor care are o capacitate de 150 cape
fiinţarea colectivei, satul nos Recenta hotărîre a partidului lingă acestea, au însăminţat de te vite mari. Toii concurenţii au fost bine leria Cetinescu, Ş. Tiberiu, C o le c t iv d e
tru şi-a schimbat complect în şi guvernului privind dezvolta curînd 50 ha. cu trifoi in cul pregătiţi. Răspunsurile date Constantin Sălăşan, Ion Pe-
făţişarea. S-a schimbat şi’ via rea creşterii animalelor în tură ascunsă. Concomitent, co In pianul de producţie noi am pre au dovedit o temeinică cu trescu, Vasile Drăghicean şi B M tira eâ f
ţa locuitorilor. S-a construit c G.A.C., i-a mobilizat şl mai mult lectiviştii au început şi procu văzut o creştere a şeptelului, corespun noaştere a politicii partidului
şcoală nouă, satul a fost elec pe colectiviştii din Prloaz. Anul rarea materialelor pentru con zătoare posibilităţilor noastre. Recenta nostru, menită să ducă la ridi Puia Păiescu, nu-şi precupe Depunind eforturi sporite pen
trificat, s-a InfMuţit cinemato acesta ei au mai cumpărat încă struirea celui de-al treilea hotărîre a partidului şi guvernului ne-a carea bunăstării tuturor oame tru a-şi îndeplini sarcinile ce le
graf. Datorită cîştigurilor mari 16 vaci de lapte şi patru viţei. grajd In oare vor putea fi adă venit însă mult in ajutor. Creditele pc nilor muncii. ţesc eforlurile pentru a pregăti stau în faţă, lu crătorii de la
realizate in gospodărie, zeci de Ou acestea, numărul bovinelor postite 75 vite mari (în anii care statul ni le va acorda pe termen I.C.R. Gom raicoop Haţeg, au
colectivişti şi-au construit case proprietate obştească a ajuns 1959-1960, au fost construite lung şi fără dobîndâ, le vom folosi cu Cele mai frumoase răspun un spectacol de ca'ifate. reuşit să obţină in acest an fru
noi, ori şi-au renovat pe cele la 290 din care 126 vaci de lap primele două grajduri pentru multă grijă. Astfel, din acestea vom
vechi. Peste 95 la sută din nu te şi 40 jundnci. Gospodăria co cîte 75 vite mari fiecare). mai cumpăra 30 vaci de lapte, 30 de vi suri le-au dat muncitorul Tra- R. SI DONi A
lectivă din Pricaz deţine acum ţele, 1.000 oi şi 30 porcine (femele).
la fiecare 100 ha. teren agri Dezvoltarea sectorului zoo corespondentă
tehnic, căreia colectiviştii îi Creşterea simţitoare a şeptelului în
acordă atenţia cuvenită, face acest an, a făcut să ne gîndhr» şi la ian Radu, care a primit pre moase rezultate. Astfel, planul
ca în bugetul gospodăriei să se noile construcţii ce Ie vom ridica : un de aprovizionare pe lună ianu a
înregistreze in continuu noi şi grajd cu o capacitate de 150 vite mari, miul I, Nistor Robotea, pre Serafa literară
însemnate venituri băneşti. Nu un saivan pentru 1.000 oi şl o mater
mai în primele două lunii şi ju nitate pentru scroafe. şedintele gospodăriei agricole rie a fost realizat în proporţie
mătate din acest an, gospodăria de 110,4 la sută, iar pe februa
colectivă din Pricaz a realizat Ne-arn convins că această ramură colective, căruia i s-a laminat Zilele trecute, pentru o mai rie în proporţie de ,112 la sută.
din sectorul zootehnic venituri este aducătoare de mari venituri bă bună înţelegere a lecţiilor de ) Rezultate bune in aproviziona
neşti, deoarece, prin vînzarea către premiul II şi Ioan Ilerlea, ţă limba romină, pentru pătrun t a populaţiei a obţinut depozi
în valoare de peste 45.000 lei. stat a produselor animaliere obţinute derea frumuseţii limbii noas tul alim entar, care in luna fe
după primul an de muncă în comun, ran colectivist, care a primit tre şi indrăgirea literaturii, bruarie a.c., a aprovizionat m a
Din sumele realizate, colectiviş am realizat venituri în valoare de profesorii, de specialitate de la gazinele cu m ărfu ri peste plan
221.130 iei. premiul al III-lea. şcoala medie serală din P e în valoare de 580.000 lei.
tii vor împărţi în curînd primul troşani au organizat o intere
avans de bani din acest an. D U A 'iTR U CO R H i Prezenţa in sală a celor pes santă serată literară, cu con- R
preşedintele G.A.C. „Ulpia Traiană" *
A . Z A H A R IA te. 400 de colectivişti a d e m o n
Sarmizegetusa
strat interesul de care se bu
a9
cură aceste acţiuni in rindu-
n m e $jl â - n
rile oamenilor muncii de la \ Şi la desfacere au fost o b ţi
sate. cursul muncitorilor elevi.
, ANA SOIMARU C u acest prilej au recitat şi \ nute succese. A şa de pildă, oe
corespondentă dramatizat poezii, elevi din j ambele luni, planul a fost rivali
clasele a VII]-a, a IX-a şi a zat în proporţie de 103,9 si res
In zări n d ' a r e n ? ie r a X-a. pectiv 126,2 la sută, iar la de
Echipa de dansuri populare D e u n succes deosebit s-au pozitul de desfacere a produse
a Casei, raionale de cultură bucurat prezentarea poeziilor lor alim entare, planul pe luna U-
„ Luceafărul“ de M- Eminescu, bruarie a fost depăşit cu peste
in interpretarea tînărului lă- < 570.000 lei.
câtuş I. St rău ţ din clasa a Acest colectiv a obţinui rezul
IX-a, a poeziilor ,,Moartea lui tate de seamă şi în prima de
Oa a ® a 'sS Iii6 Gelu“ şi ,,R u g ă m i n t e a din cadă a lu n ii martie a.c., cînd p la
„ p ă ţite o tiţa urmă.“ de G. Coşbuc, recitate nul pe decadă a fost depăşit la
In foto: O parte din vacile G.A. G. Pricaz. de A. P o p a n şi N. L u n g u din desfacere cu 4,5 la sută.
¦------------------------- 1- - :::.':—: .. dată. A m putea spune că cei fără să fi scos un cuvînt, a fost clasa VHI-a, precum şi a poe La obţinerea acestor succese,
mai mulţi interpreţi s-au mişcat aplaudat frenetic, pe cînd după ziei originale ,.Partidul” de o contribuţie de seamă au adus-o
1 renurile A şa este intitulat spectacolul în lim itele am atorism ului, a d i terminarea citorva numere, re Marin Călin, în interpretarea şeful de depozit Rom ulus M îclo-
letantism ului. Bineînţeles, acea colta de aplauze culeasă a fost autorului, elev în clasa a X-a. şoni, sortatorul Alexandru Flo-
acirculatTeatrului de stat de estradă din stă afirm aţie nu este generală. m ult mai săracă. A m fi aştep rea, m uncitorii V io re l A ndriş,
Deva, care în rîn d u riie iubito Am apreciat, numerele interpre tat lucruri noi şi atunci am fi m e m b r u al cercului literar
rilor de teatru din V a le a Jiu lu i tate de Ştefan Răduţ şi parţial aplaudat cu adevărat pe actorul „Minerul“ din Petroşani. N icolae Iscli şi alţii.
trio Caban. D ar majoritatea ta Mircea Crişan.
fără în tîr ca şi în restul regiunii, a stîr- blourilor muzicale, solistice sau ION N IC U LF .S C U SIDONIA RUSAN
nit un viu interes. Interesul, în de ansam blu, n-au fost puse la Reuşita Sorinei Dan, care a corespondent corespondentă
punct, adeseori părînd că asis venit cu cîntece frumoase şi a
...In staţia C. F. R. Petro eclise rupte la ramificaţia mod firesc, a fost suscitat de tăm la im provizaţii. Şi-apoi, interpretat cu m ijloace adecva
nr. 18. Beci trenul nu mai faptul că publicul din Valea spectacolul a fost rupt de via- te, pare in discu tabilă după suc
şani lucrul se desfăşura nor putea pleca. Jiului cunoaşte colectivul tea cesele repurtate în spectacolele
trului devean şi nu odată a Insemnari date la Petroşani. N ici nu dorim
mal. Se dăduse comanda de Ca să se împingă trenul plecat m ulţum it de la spectaco să discutăm această chestiune. zm-z
înapoi nu se putea, deoarece lele prezentate de el. L a aceasta d e sp@cflaf@î’ O rem arcă însă, legată de com
intrare a trenului 2381/2087 dinspre Livezenî se apropia s-a adăugat şi anunţarea p a rti portarea sa. avînd în vedere c î
trenul 2545. Urma deci ca cipării la spectacol a lui M ir- ţă, de problemele specifice m o teva din gesturile făcute la a-
la linia a treia. Urma doar trenul să stea pină la sosi mentului actual, sărac în idei. dresa publicului petroşănean. faza raională a celui de-al Vl-lea concurs
Dacă publicul bisează, Sorina al firaafiîlor artisticedeamatori laIoteşti
să se execute comanda in rea echipei de Am arătat mai sus că M ircea Dan poate să cînte, sau nu, dar
C rişa n şi So rin a D an au fost este cu totul lip sit de etică g es
bloc şi trenul să intre in cap de atiş. Ne aşteptam deci tul de a ieşi la lum ina ram pei
să asistăm la o reprezentaţie să-şi arate ostentativ... cotul.
staţie. demnă de renumele artiştilo r în
cauză. Am fost însă dezamăgiţi P u b lic u l din Petroşani este
In timp ce în mare m ăsură. N u e vorba de iubitor de spectacole, aşteaptă
interpretarea lui Mircea Crişan, din nou teatrul devean în m ijlo
impiegatul de la întreţinere, cea C rişa n şi Sorina Dan. ci de cu totul altceva. A ctorul cul său şi socoteşte că. in iţia ti Dum inică căm inul cultural din zentat jocurile populare „Călu-
s-a prezentat în fa ţa . publicului va de a încadra în spectacolele Toteşti a .găzduit faza raională., şarul“ , „Fecioreasca“ , „Bătuta” ,
mişcare ăispo- / / * • • / / / / > pent ru a m o- La Petroşani, în ziua specta cu glum e vechi, în cea mai m a sale actori cunoscuţi din capi a celui de-al V l-le a concurs al iar soliştii, cîntece populare lo
zitor se în cui cele două colului, biletele erau toate vîn- re parte transm ise cu multă v re tală, e foarte bine venită. Este form aţiilor artistice de amatori cale şi din folclorul nou.
me în urmă la posturile de ra bine însă ca pe v iito r să se ţină din Rîu de M o ri, Sarm izegetu
drepta spre eclise. d u t e : zeci de spectatori au ţ i dio, aşa că au devenit de la r seama de respectul pe care a- sa, C lop otiva, B reazova, P îclişa , D acă în ceea ce priveşte con
gă circulaţie. C hiar şi actorul Ostrov, N ălaţi şi Toteşti. Prin ţinutul program elor se poate a-
, bloc pentru a- ar fi putut observa efectul aces ceşti actori trebuie să-l aibă fa programele brigăzilor artistice precia că în bună m ăsură acesta
tor „glu m e“ : C în d a apărut ţă de spectatori, tot aşa cum de agitaţie, cîntece şi dansuri este corespunzător, realizarea
} sigv.ra.rea parcursului, a au- Cină revizorul de ace O- nut să asiste la reprezentaţie pentru prirna oară în spectacol, romîneşti şi ale m inorităţiloi artistică a spectacolelor este u-
chiar şi în picioare. trebuie să se dea atenţia cuve naţionale, artiştii amatori şi-au naori destul de scăzută. Rinele
> zit in difuzor vocea acarului laru a aflat că trenul urmea nită, din punct de vedere a rtis texte de b rigad ă sînt redate ne
Ce poate constitui pentru un manifestat dragostea pentru via convingător, monoton (Breazo
t de la cabina l-a : ză să plece intîrziat, n-a mai actor o m îndrie mai mare de- tic, p ro p riilo r interpreţi, şi în ţa nouă, pentru partid — condu va), cinteeele nu sînt interpretate
cît aprecierea spectatorilor săi? cătorul poporului nostru pe dru- corect, dansurile sînt redate pe
? — Nu putem face intrare stat pe gînăuri.. A fugit re La aceasta el trebuie să ră s special co nţinutului de idei al mul desăvîrşirii construcţiei so
pundă străduindu-se să ofere un spectacolului. cialiste, hotărirea de a m unci cu scenă ca la hora satului.
> la linia treia. O şină ruptă. pede la magazia echipei, de spectacol de calitate. D in păca şi mai mult elan pentru în flori
te, trebuie să spunem că spec VICTOR FU LEŞ! rea patriei. Este bine că la concursul al
Comanda, de intrare a fost unde a luat două eclise şi tacolul „Şapte note şi-o noti V l-le a , în raionul H aţeg au fost
ţă“ , n-a satisfăcut exigenţele B rig ă z ile artistice de agitaţie antrenate un mare num ăr de
ţ schimbată la linia a clncea, împreună cu tov. Lazăr Buz- publicului. din Rîu de M o ri, O strov, B re a formaţii artistice. Acest lucru
zova şi Toteşti, au popularizat dovedeşte existenţa unor posibi
ţ unde a şi intrat trenul. duga si Vasile Ciacusta, au A rtiştii deveni au oferit mult înfăptuirile regim ului democrat- lităţi care, folosite, pot duce la
mai puţin decît posibilităţile lor popular la sate, transform ările ridicarea pe o treaofă mai înaltă
< ...Mai erau cîteva. minute înlocuit cele două eclise reale şi de cît am văzut a ltă revoluţionare care au survenit în a activităţii cultura l-a rtistice la
viaţa acestora după eliberare- Do sate. Instructorii echipelor ar
> ptnă ta plecarea trenului rupte. i asemenea, prin m ijloace speci
fice artei, acestea m ilitează pen tistice de am atori trebuie să se
ţ 2087 spre Simerta şi impe- ...Trenul 2381 a intrat în Ş tru întărirea econom ico-organi-
staţie la ora fixată, in ăepU- ţ zatorică a sectorului socialist din preocupe, în continuare, şi mai
<’ gatul de mişcare ăispozitor agricultură.
susţinut, de consolidarea acesto
$ tocmai se pregătea să dea ne condiţii de siguranţă, iar <
ra, de ridicarea calităţii p ro g ra
s comanda de ieşire cină aca- trenul 2087 a plecat la ora ^
m elor pe care le oferă m aselor
( rul de la cabina TV-a a co- stabilită. <
S municat că revizorul de ace
Augustin Olarii a găsit două I. C R I Ş A N J
AAAAAAAA
Locuinţa este a fa, îngrsjeşfe-o!
C u g iru l a devenit un im por pe blocuri s-au organizat com i face ca apa să se infiltreze in Grija fafâ de viitorii
tant centru muncitoresc. Num ai tete şi gazete de perete care, pereţi. muncitori elevi
in u ltim ii ani, s-au -construit ori de cîte ori se simte nevoie,
pentru m uncitorii de aici 481. iau atitudine critică faţă de a- De asemenea, lipsa de interes In întreaga regiune funcţionează în Gu totul nejustificată este întîrzierea C orul căm inului cultural din de oameni ai m uncii.
apartamente în bolocuri şi că baterile care se manifestă in a unor locatari a dus la pricinu- prezent cursuri de pregătire a mun deschiderii acestor cursuri de pregă Sarmizegetusa a interpretat cîn
mine pentru tineri. In pre gospodărirea fondului de locu in irea multor stricăciuni. De pildă, citorilor elevi pentru examenele de ad tire la complexul G. F. R. Teiuş- tece ca : „P riv e s c din D oftan a” , C LEM EN TE CONSTANTIN
zent se află in construcţie ţe. locatarul Constantin M arcu din mitere în clasa VHl-a. Pînă în pre Goşlariu, mina Uricani etc. Faţă de „B u c u rie in colectivă“ , „G rîne-
Încă patru blocuri cu 128 blocul H apartamentul 6 , a lăsat zent, aceste cursuri se desfăşoară la această stare, comisiile de selecţiona le vara se coc" şi „Ţ a ră m in u I snen inovatori
apartamente, din care 96 de Totuşi, buna gospodărire a num ai in acest an, apa la ch iu nivelul mulţumitor în şcolile şi sec re din aceste localităţi trebuie să ia nată” , fanfara din R îu da M o ri
apartamente vor fi date în folo fondului de locuinţe lasă încă de vetă, deschisă de două ori, dete- ţiile serale clin Hunedoara, Petroşani, măsuri neîntirziate pentru ca în noul cinteeele „P o rn iţi înainte, tova Numărul tinerilor antrenaţi
sinţă chiar în cursul acestui an. dorit la Cugir- In blocuri nu se riorînd apartamentul. U n ii loca Vulcan, Lupeni, Gurabarza, Deva, an şcolar să se dea posibilitate unui ră şi“ şi un m arş de Ceaicovski. in mişcarea de inovaţii 'şi ra
dă peste fot atenţia cuvenită în tari, ca Traian Rusu, Cornel Sebeş şi Gugir. Aici numărul viito număr sporit de muncitori de a-şi ţionalizări din C. S. H. a cres
Gospodărirea acestui im por treţinerii locuinţelor. In exteri Stoica şi alţii, cu toate că sînt rilor elevi a crescut faţă de perioada completa studiile ta cursurile serale. Echipele de dansuri din O s cut simţitor în acest an. Pentru
tant fond de locuinţe cade în or multe blocuri au tencuiala responsabili de blocuri, nu se corespunzătoare a anului trecut. trov, P îc liş a şi C lopotiva au pre- a-i stimula şi antrena în aceas
prim ul rînd in sarcina întreprin căzută cu toate că au fost date îngrijesc ca în incinta locuinţe I. S. tă muncă, s-a organizat un con
derii de gospodărire orăşenească în folosinţă num ai de 2-3 ani. curs de inovaţii pentru tineri,
din' C u g ir . Această întreprindere Cum poate fi înlăturat acest ne lor lor, să fie curăţenie şi să se io t în scopul ajutorării acesto
a Hiat unele m ăsuri pentru ca ajuns ? In prim ul rînd trebuie păstreze acest bun comun — lo
toate clă d irile ce le are în ad să se lichideze cu sistemul de a cuinţele. Locatarul Traian Rusu ra s-au constituit colective ca
m inistrarea sa, să capete în a- a ajuns pină acolo incit, sfidînd re cuprind muncitori fruntaşi,
ceastă prim ăvară un aspect cît depozita lemnele de foc lingă hotărirea locatarilor din bloc, ingineri şi tehnicieni, care să
mai plăcut. M erită evidenţiată ziduri. Aceasta, pentru că depozi face şi acum focul cu cărbuni ajute pe tinerii inovatori in
in p rim ul rînd acţiunea cu p r i tarea lem nelor de foc lingă z i din care cauză pereţii clădirii
vire la spoirea tuturor faţadelor. duri a dus şi la distrugerea u- sînt tot timpul afumaţi. realizarea şi aplicarea inova
P in ă in prezent, s-au spoit deja nor zone verzi. Atit locatarii cit ţiilor concepute de ei.
peste 1.000 m.p. de faţadă. De şi I.G .O . C u g ir au datoria ca pe Conducerea întreprinderii de
asemenea, în colonia veche, s-au viitor să se ia m ăsurile necesa gospodărie orăşenească din C u Ca urmare, de la începutul
făcut reparaţii parţiale la 5 case re pentru înlăturarea acestor de g ir deşi cunoaşte o seamă de anului şi pînă în prezent, ti
iar, in alte părţi s-au înlocuit, aspecte negative privind întreţi nerii au prezentat cabinetului
ţigla, gea'murile etc. ficienţe. nerea fondului de locuinţe, în- tehnic 33 propuneri d!e inovaţii
Intrînd in unele blocuri, con tîrzie in mod nejustificat luarea şi raţionalizări. Din aceştia, au
De menţionat că şi cetăţenii de m ăsuri pentru lichidarea lor. fost acceptate şi aplicate în
au m anifestat un interes tot mai staţi de asemenea că unii loca producţie 20. Aceste inovaţii a-
crescînd pentru buna gospodări tari, neglijează întreţinerea in I.G.O- împreună cu deputaţii
re a fondului de locuinţe. Astfel, stalaţiilor sanitare şi de apă, în orăşeneşti, trebuie să pună în duc economii post-calculate in
locatari ca O vidiu Trandafir, grijirea tencuielii şi a geam uri valoare de peste 1.500.000 lei.
foan F ilip , Nicolae Roşu, D u m i lor. Iată num ai cîteva aspecte. centrul muncii lor problema în
tru Tache, V a sile Seutnru şi a l mmm/. Printre tinerii inovatori frun
ţii, se în g rijesc îndeaproape ca Blocul nr. 8 in care locuiesc treţinerii cit mai bune a spaţiu taşi se numără Gheorghe Bar-
instalaţia de apă şi sanitară să tineri, a fost dat în folosinţă dar, de La secţia U-a furnale,
lui locativ. Este necesar ca in Silviu Şuteu şi Moise Bugaru,
funcţioneze în bune condiţiuni, doar de cîţiva ani şi totuşi, in acest scop să se organizeze o de Ia laminorul de 650 mm.,
ca geam urile să nu fie sparte şi stalaţia de apă de aici necesită Ioan Catrinoiu, de Ia cuptoare
pereţii deterioraţi etc. A cf.si lu întrecere intre comitetele de
cru se datoreşte şî faptului că o reparaţie capitală. Acest lu blocuri, să fie m obilizaţi toţi lo La Petroşani a fost deschis un magazin cu autodeservire. Magazinul este aprovizionat cu peste 600 de industriale, Dumitru BaboR de
cru se datoreşte faptului că izo catarii. Locuinţele din C u g ir să
devină in cel m ai scurt tim p o sortimente de mărfuri alimentare. Magazinul se bucură de multă apreciere din partea cumpărătorilor, la distileria dte gudroane şi
laţia hidrofugă din băi, nu a IN Ct.IŞEU : Aspect din noul magazin cu autodeservire.
fost executată bine, fapt care adevărată carte de vizită a meta- alţii,
lurgişt'ilor de aici.
