Page 84 - 1961-03
P. 84
' vm* % DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1S42
5SE3SH5B x U lirru a le s lir x ¦ jiU X u rte ie ? jupjl ¦ x -b i& raa lB ş iir X ¦
'.ssaayitravreBaffnaraa
M iile flduniiii Generale a 0. N. 0.
Discufii asupra evenimentelor din Congo
N E W Y O R K 2 2 (Agerpres).— văd retragerea imediată a între afro-asiatice au stăruit asupra
T A S S transm ite: gului personal m ilitar şi para exam inării problemei privind si
In cadrul şedinţei din d im i m ilitar belgian din Congo, m en tuaţia din Congo. Recom andînd
neaţa zilei de 21 m artie a A d u ţinerea in te g rită ţii teritoriale a delegaţilor „să nu discute in
nării Generale a O .N .U . după ţării, îndeplinirea neîntârziată a mod profund“ , delegatul ame A dun area © am en ü w de ştiinţă IN R. P. P O L O N A
A . A . G rom îko s-a dat cuvîntul ultimei rezoluţii a Consiliului rican a încercat să abată aten
reprezentantului B raziliei, F re i de Securitate al O .N .U . In ace ţia A du n ării Generale de la exa din M osceva pentru d iscu tarea A n g a ja m en te însufleţitoare
tas Valle. V orb in d despre eve laşi timp Freitas V ă ile a afirmat m inarea faptelor concrete ale a- s a rc in ilo r deav©Itas°Ii în cin ste a alegerilor
nimentele tragice din Congo, că evacuarea trupelor O .N .U . gresiunii îm potriva Republicii ştiinţei sovietice
reprezentantul B ra z ilie i a de din Congo „ar însemna o ca Congo. V A R Ş O V I A 22 (A g e rp re s ). tenţionează să reducă tim pul
clara! că guvernul ţării sale in tastrofă“ .
Stevenson a ridicat in slăvi
fiere ,/ă asasinarea lui Lu m u m Reprezentantul S.U .A ., Ste „succesele O .N .U -" în îndeplini MOSCOVA 22 (Agerpres). — ze obşteşti. Importanţa acestor — Chemarea întreprinderilor necesar reparaţiei cuptoarelor
ba luptător devotat pentru in venson, a încercat să şteargă rea rezoluţiei C o n s iliu lu i de S e TASS transm ite: La 21 martie forme şi a răspândirii lor, a industriale fruntaşe din P o lo M artin, astîe! îneît pînă în ziua
dependenţa ţării sale, ca o cri im presia profundă produsă a- curitate şi a caracterizat în ter la Moscova a avut loc o adu subliniat Fedorov, va creşte nia de a în tîm p in a alegerile a le g e rilo r să elaboreze 50.000
m ă internaţională de cea m ai supra delegaţilor de cuvîntarea meni elogioşi activitatea lui nare a oamenilor de ştiinţă din odată cu creşterea nivelului de pentru Seim şi con siliile popu tone oţel peste prevederile p la
mare gravitate. Reprezentantul Ham marskjoeld. Moscova la care au participat aultură generală al poporului lare prin noi succese în produc nu lu i. M u n c ito rii şi in g in e rii de
B ra zilie i a făcut unele propuneri bogată în fapte a şefului dele 2.000 de persoane. S-au discu şi ou reducerea zilei de muncă. ţie se bucură de un sp rijin la rg la Com binatul chim ic din Ked-
pentru reglementarea problemei gaţiei sovietice. E l şî-a exprimat Indem nînd să se ţină seama tat sarcinile dezvoltării ştiinţei în rînduriie colectivelor uzine zierzyn şi-au luat angajam entul
congoleze. Aceste propuneri pre- nem ulţum irea în legătură cu de năzuinţele con du cătorilor lo sovietice în legătură ou cel de-al Drnitri Brejnev, vicepreşedin lor, fabricilor, m inelor din ţară. ca în cinstea alegerilor să pro
faptul că statele socialiste şi ca li din C o n g o, Stevenson s-a 22-lea Congres al P.C.U.S. care te al Academiei Unionale de ducă pînă la sfîrşitul lu nii a pri
pronunţat de fapt în apărarea va avea loc în octombrie a.c. ştiinţe agricole, a arătat că in in cinstea apropiatelor ale lie peste 3.200 tone în g ră şă m in
Şedinţa Comitetului Politic sep aratiştilor şi crim in a lilo r de stitutele academiei ajută activ geri, m uncitorii de la uzina si te a rtificia le .
teapa lui Chom be şi K alon ji. Oamenii de ştiinţă care au colhozurile şi sovhozurile să derurgică siieziană „B edzin"
NEW YORK 22 (Agerpres). Africii, mtrucît propunerea re luat cuvîntul la discuţii au sub obţină anul acesta cel puţin 50 şi-au luat a ng ajam en tul de a Angajam ente în cinstea ale
— La 21 martie a fost convo prezentantului S.U.A. n-a întlm- V. David, m inistrul Afacerilor liniat că niciodată încă ştiinţa chintale de porumb la hectar îndeplini cu patru zile înainte gerilor pentru organul suprem
caţii pentru prima dată după pinat nici o obiecţlune din par Externe al R.S. Cehoslovace a nu a avut un rol atit de im de pe o suprafaţă de peste de termen p la n u l trim estrial de şi organele locale ale puterii de
începerea lucrărilor cedei de-a tea celorlalţi delegaţi, preşe demascat crim ele singeroase ale portant în dezvoltarea econo 6.000.000 hectare. producţie. L u m in ă to rii de Ia stat şl-au lu at de asemenea nu
doua părţi a celei de-a 15-a dintele Comitetului Politic a colonialiştilor in Congo. G uver miei şi înflorirea culturii, ca C o m binatu l sid e ru rg ic „ V . I. meroase colective ale m inelor
sesiuni a Adunării Generale a anunţat că ea a fost adoptată nul C ehoslovaciei, a spus el, co n cel pe care 11 are acum în Oamenii de ştiinţă de la Uni Len in " din Nowa Huţa şi-au carbonifere, întreprinderilor me
O N V. şedinţa Comitetului Po fără a fi pusă la vot. sideră că prin eforturile comune U.R.S.S. versitatea din Moscova, a de propus să livreze în anul curent talurgice, constructoare de m a
mi? în veclferea examinării pro ale tuturor popoarelor lum ii pot clarat rectorul universităţii, 5.400 tone lam inate pteste pre şini, fa b ric ilo r de cim ent şl ale
blemelor incluse pe ordinea de înainte de a declara închi fi zădărnicite uneltirile tuturor Evghenii Fedorov, secretar acad. Ivan Petrovski, caută să vederile p la n u lu i. B rig ă z ile de altor întreprinderi Industriale
zi. Desehizlrid şedinţa, reprezen să şedinţa Comitetului, repre im perialiştilor, poate fi apărată ştiinţific principal al Academiei lege cit mai strins munca lor întreţinere ale com binatului in
tantul Ceylonului, Corea, pre zentantul Ceylonului a anunţat libertatea şi independenţa po de Ştiinţe a U.R.S.S., a arătat cu practica. din Polonia.
şedintele Comitetului Politic, a că din motive de boală, îşi de porului congolez. Este necesar că în prezent în Uniunea So
dat cuvîntul reprezentantului clină obligaţia de preşedinte al ca in tim pul cel m ai scurt să se vietică de activitatea ştiinţifi Colectivul universităţii a ho Com unicatul asupra şedânfeî
Statelor Unite ale Americii, Comitetului Politic. In decla obţină evacuarea trupelor bel că se ocupă peste 1 .000.000 de tărît să pregătească pentru ti
Stevenson. Delegatul american raţia sa de rămas bun rostită giene din Congo şi încetarea oameni. Rezervele acestei ar par 46 manuale didactice, prin dira 21 m a rtie a c o n fe rin ţe i tr ip a r tite
a arătat că primul punct de pe în faţa membrilor comitetului, amestecului străin în treburile mate uriaşe cresc necontenit. tre oare manuale de limbă viet
ordinea de zi a Comitetului Corea a subliniat necesitatea interne ale Congoului. Este ne nameză şi indoneziană, precum de \-ă G en eva
este problema dezarmării. Re- imperioasă a rezolvării pozitive cesar să se acorde ajutor mul- Anual, U.R.S.S. pregăteşte mai şl o nouă istorie a ţărilor A-
terindu-se la faptul că în pre a problemei dezarmării genera iila te ra l g uvern ulu i legal al R e mulţi specialişti cu studii su siel şi Africii. G E N E V A 22 (A g erp res). — nite, A n g lia şi a lia ţii lo r şi sta-
zent reprezentanţii marilor pu le şi totale. El a declarat că publicii Congo condus de A n perioare deoît oricare altă ţa T A S S transm ite: tele neutre.
teri duc tratative separate ale "cuvîntarea rostită de şeful gu toine G izenga, prim -m inistru ad- ră a lumii. Aproximativ 10 la Adunarea a adoptat un apel
căror rezultate ar putea face interim şi să se creeze con diţii sută din aceşti specialişti În în oare cheamă pe toţi lucră La Geneva a fost dat publici D elegaţia sovietică a atras a-
de prisos examinarea proble vernului sovietic. N. S. Hruş- pentru reluarea activităţii par cep să lucreze în Instituţiile torii ştiinţifici, pe toţi ingine tăţii com unicatul cu privire la tenţia participanţilor la confe
melor dezarmării în Comitetul ciov, în legătură cu această lam entului congolez. ştiinţifice. rii şi tehnicienii din Moscova şedinţa din 21 martie a confe rinţă asupra experienţelor cu
problemă, la sesiunea Adunării să desfăşoare o largă întrece rinţei celor trei puteri cu p ri bomba atom ică efectuate de
Politic, Stevenson, a propus Co Generale a O.N.U. reprezintă o înainte de închiderea şedinţei Acad. Fedorov a arătat că re socialistă pentru a întîmnl- vire la încetarea experienţelor Franţa şi a dat un avertisment
mitetului să amine pentru o mare contribuţie la rezolvarea din dim ineaţa zile i de 2 ! m a r în dezvoltarea ştiinţei sovieti na în mod demn cel de-al XXII- cu arma nucleară. serios în legătură cu influenţa
anumită perioadă examinarea problemei dezarmării. Popoa tie a A d u n ă rii Generale a O .N .U . ce, formele obşteşti încep să lea Congres al P.C.U.S., pentru negativă a acestor acţiuni ale
primului punct de pe ordinea a luat cuvîntul reprezentantul aibă un rol tot mai important. participarea activă a oameni „ L a 21 m artie sub preşedin Franţei asupra rezultatului tra
rele din întreaga lume a subli co lo n ia liştilo r belg ien i care s-a lor muncii la rezolvarea proble ţia reprezentantului U n iu n ii S o tativelor de la Geneva.
de zi şl să treacă la examina niat ei, speră că marile puteri dedat la atacu ri calom nioase îm In prezent în ţară există peste melor legate de dezvoltarea vietice a avut foc la P a la tu l N a
rea celui de-al dbdlea punct — vor înlătura în sfîrşit divergen potriva U n iu n ii Sovietice. 2.000 de instituţii ştiinţifice continuă a forţelor de produc ţiu n ilo r cea de-a 274-a şedinţă a In numele delegaţiilor S .U .A .
problema acordării de ajutor ţele dintre ele şi vor rezolva conferinţei celor trei puteri cu şi A ngliei delegatul american a
în curînd problema dezarmării. care în afara muncii lor de ba ţie din ţară. privire la încetarea experienţe prezentat propuneri comune re
ză se ocupă cu cercetări pe ba- Oamenii de ştiinţă s-au an lor cu arm a nucleară, se spune feritoare la principalele proble
in com unicat.
ECO: Scurte ştiri »Scurte şliri gajat să ajute întreprinderilor me care se exam inează la con
industriale să pună la punct Delegaţia sovietică a propus
FRANŢA : Msneni luptă persfru SOFIA 22 (Agerpres). plecat pe bordul unui avion de Ia procesul de faforlaare a 1.600 de ca în fruntea organului executiv ferinţă. Delegatul american a
îm bunătăţirea slfuafâei lor m a te ria le Călăuzite de năzuinţa de a crea Cairo la Delhi. produse noi, printre care 700 al o rg a n iza ţiei centrale să se a-
condiţii favorabile pentru dezvoltarea de strunguri, mecanisme şi di fle un consiliu adm inistrativ declarat de asemenea că este
P A R IS 2 2 (Agerpres). M inerii rarea sa la riilo r şi pensiilor şi colaborării reciproc avantajoase, gu PHENIAN 22 (Agerpres). ferite aparate. form at din trei m em bri care să
francezi luptă pentru îm bunătă la reducerea duratei săptăm înii vernul Republicii Populare Bulgaria şi In şedinţa din 21 martie a Comisiei reprezinte respectiv U niunea S o im portant ca în fruntea acestei
ţirea situaţiei lor m ateriale. La de lu cru . guvernul Braziliei au hotărît să sta militare de armistiţiu din Coreea, par U n afiş îm vietică şi aliaţii ei, Statele U -
21 m artie, la chemarea Fe d e ra bilească relaţii diplomatice între cele tea coreean-o-chineză a protestat cu ho- potriva războiu o rg a n iza ţii să se afle un a d m i
ţiei naţionale a m inerilor, afi La P aris a avut loc o mare două ţări. tărîre pe lingă partea • americană îm lui atomic, creat
liată la Confederaţia Generală demonstraţie a reprezentanţilor CAIRO 22 (Agerpres). potriva recentei livrări către Coreea de artişti g er nistrator competent im parţial şi
a M u n cii din Franţa, lucrătorii m inerilor sosiţi în capitală din După o vizită de două zile în Re de sud a două vedete de vînătoare şi mani : obiectiv“ .
din industria m inieră şi extrac diferite regiuni ale ţării pentru publica Arabă Unită unde s-a întîlnit împotriva transmiterii către armata
tivă au declarat o g revă de a face cunoscută guvernului ne cu preşedintele Nasser şi cu personali sud-coreeană a unor tancuri, tunuri au Scheletul d- -----------------------lil!!|i|lllillllllllil!|-------------------
scurtă durată în sprijinul re m ulţum irea lor faţă de co n d i tăţi oficiale din R.A.U., la 21 martie topropulsate şi tunuri fără recul, in nei m îini care
vendicării cu privire la m ajo ţiile de trai şi de lucru. J. Nehru primul ministru al Indiei, a troduse ilegal. ţine sim bolu l a-
tomic şi inscrip
O reînviere care poate duce BRUXELLES 22 (Agerpres).
In zilele de 20 şi 21 martie a avut
loc la Bruxelles sesiunea Consiliului
ministerial al organizaţiei economice
vest-europene „Piaţa comună“.
la tiu nou dezastru VIENA 22 (Agerpres). ţia : „Lu aţi ato
Ziarul austriac „Arbeiter Zeltung", mul din mîna
publică un articol consacrat mişcării m o r ţ ii!“ .
negrilor din sudul Statelor Unite, care
N u s-au vindecat complet ră- tinuă să sosească no i stocuri de prejudicii intereselor naţionale luptă pentru egalitate deplină cu albii.
nile provocate de cel de-al doi- arme moderne din S .U .A ., pen- ale Japoniei, care poate fi atra In articol se relevă stăruinţa şi dîr-
lea. război m on dial şi in presa tru achiziţionarea cărora se a-' să oricînd de S .U .A . într-o a- zenia de care dau dovadă luptătorii
din lumea întreagă continuă să locă sume fabuloase- Guvernul ventură m ilita ră , ceea ce este acestei mişcări.
apară'constant — ca nişte grave a hotărît să procedeze la reor- sinonim cu o nouă catastrofă. BUENOS AlRES 22 (Agerpres). Conferinţa de presă a parficfyiul
acte de acuzare — inform aţii ganizarea armatei, iar premie- Acest lucru îl înţeleg toarte După cum anunţă agenţia United
privjnd soarta tragică a vicii- rul Ikeda a mers pînă acolo în- Press International la 20 martie teh
bine masele la rg i populare din
melor bombardamentelor atomi- cit a afirm at că înarm area ato- ţară, care se îm potrivesc cu fot nicienii aeroporturilor din Buenos Al- Uniunea Germană a Păcii din R.F.G.
ce de la H iro şim a şi N a g a sa ki. mică a Japoniei în scopuri „de- m ai multă tărie p o liticii de re
C u toate acestea, drum ul spre fensive“ nu ar încălca prevede- înviere a m ilita rism u lu i, pro- res au declarat o grevă de 72 de ore.
care este îm p insă Japonia de că- rile constituţiei... In sfîrşit, re- nunţindu-se pentru o politică
tre cercurile conducătoare, in prezentantul Japoniei la O .N .U . de neutralitate, pentru anularea cerînd mărirea salariilor. I
tensifică continuu prim ejdia a- a declarat, nu de m ult, că aceas „tratatului de securitate“ japo
tragerii acestei ţări intr-o nouă tă ţară este gata să pună la d is no-american, pentru stabilirea NEW YORK 22 (Agerpres). B O N N 22 (A g e rp re s ). — La liticii guvernului Republicii Fe nu i-a fost uşor să părăsească
aventună m ilitară. poziţia O .N .U . trupe pentru a 2l martie, la Bonn, a avut loc derale Germane. acest partid. Referindu-se lâ
fi trim ise în Congo. unor re laţii bazate pe egalitate Cu prilejul aniversării a 15 an! de o conferinţă de presă a p a rti cauzele plecării sale din
D u pă revizu ire a „tra ta tu lu i de in drepturi Intre Japonia şi toate dului Uniunea Germ ană a P ă Uniunea Germ ană a Păcii P .S .D .G ., Barsch a subliniat că
securitate“ japono-am erican, pro- Aceasta nu este încă totul. celelalte state, ceea ce ar asi Ia crearea aviaţiei strategice a S.U.A. cii, creat recent în Republica cere ca prin crearea unei zone după Congresele Partidului So
cesul de rem ilitarizare a Japo- G u v e rn u l a prezentat spre exa- Federală Germană. denuclearizate care să includă cial-D em o cra t din G erm ania de
niei a Îm brăcat forme tot mai m inare actualei sesiuni a P a r gura deplina securitate a aces şi a 50 de ani de la înfiinţarea forţe statele neutre din punct de ve la Bad-G odesberg şi Hanovra,
lam entului două proiecte de le tei ţări şi co n d iţii favorabile Vorbind la această conferin dere m ilitar să îie înfăptuit p ri a devenit limpede că acest par
făţişe. D u p ă cum se ştie, co n sti ge „defensive“ în urma adoptă pentru ridicarea n ive lu lu i de trai lor aeriene militare ale Spaniei, presa ţă de presă, R ein hard O p itz i-a mul pas spre reglementarea tid nu poate să mai prezinte
tuţia ţării, adoptată după capi rii cărora efectivul şi puterea al oam enilor m uncii, pentru li inform at pe zia rişti asupra de paşnică în E u ro p a. O astfel de nici o alternativă la politica g u
tulare, interzice războiul, crea forţelor arm ate japoneze vor fi chidarea şom ajului. americană aminteşte „legăturile deose claraţiei adoptate la ultim a şe zonă ar permite înfăptuirea vernului. Eu am intrat în U n iu
rea unei arm ate de luptă, în a r dinţă a conducerii acestui par neutralizării m ilitare a ţării nea Germ ană a Păcii, deoarece
marea şi trimiterea de trupe în sporite şi mai mult. D upă cum se vede, prem ierul bite" dintre cele două ţări, datorită tid. In declaraţie se su b lin ia ză noastre, în prezent scindată în în prezent acesta este unicul
afara frontierelor statului. Cum încurajate de declaraţiile p ri Ikeda nu a tras învăţăm inte din că reprezentanţii guvernului două state, în condiţiile unor partid care tinde să prezinte o
sin t respectate însă aceste pre soarta precedesorului său K işi cărora Spania franchistă s-a transfor Republicii Federale Germane, garanţii internaţionale cores alternativă reală politicii actua
vederi ? m ului m inistru, potrivit cărora — a cărui politică o continuă printre care şi m in istru l de punzătoare de securitate. le a g uvern ulu i A denauer.
Japonia nu poate fi neutră, în- cu fidelitate— şi care a fost mă mat intr-un cap de pod militar al Război, Strauss, au cerut recent
Japonia dispune în prezent de trucît nu este o „putere de mina turat de m işcarea de protest îm înarm area cu arm a atomică a L a şedinţa conducerii U n iu Pentru atmosfera politică din
o arm ată a cărei putere de foc a doua", forţele reacţionare be- potriva politicii antipopulare. S.U.A. în Europa. Bundeswehrului şi înzestrarea nii G erm ane a P ă c ii a fost a- R .F.G . sint caracteristice eveni
depăşeşte pe cea a armatei im lîcoase au dezlănţuit o deşăn cu arm a atom ică a unităţilor doptată de asemenea o decla mentele care au precedat con
periale din preajm a celui de-al ţată propagandă m ilitaristă. La S ta re a de sp irit a m aselor Expoziţie de artă arm atei vest-germ ane care se raţie referitoare la demonstra ferinţa de presă. E le au dezvă
doilea război m ondial. Aşa-nu- 10 martie, organizaţiile m ilita populare a ieşit la iveală deo populară şl cultură găsesc Ia g ra n iţă cu R .D .G . A - ţiile a d v e rsa rilo r în a rm ă rii a- luit adevărata faţă a „dem ocra
m itele forţe de autoapărare au riste şi cele de dreapta au săr sebit de lim pede în m odul cum ceeaşi cerere a îorm ulat-o, de a- tomice care urm ează să aibă ţiei" de Ia B onn.
un efectiv de 250.000 oameni. bătorit cu multă zarvă ziua fos a fost prim it în Japonia Hager- romîneaseă semenea, generalul /Heusinger. loc în zilele de Paşti, în G e r
„Aceştia nu sint sim pli soldaţi telor forţa armate im periale ty, care fusese trim is de E is e n ia Rîo de Janeiro P a rtid u l social-dem ocrat de o- mania occidentală. C onferinţa de presă urm a să
— scria ziarul „D zin ru i Adzen“ hower în Japonia pentru a-i pre poziţie din G erm ania occiden aibă loc Ia C lu b u l presei de !a
— ci v iito ri ofiţeri ca p a b ili să Propaganda m ilitaristă deşăn găti prim irea şi care abia a reu RIO DE JANEIRO 22 (Ager tală nu a prezentat nici o alter Reinhard O pitz a comunicat B onn, pentru care se prim ise
preia com anda în orice mo şit să scape de m înia m ulţim ii, pres). — La sediul agenţiei de nativă la această politică nefas la conferinţa de presă că în dinainte aprobarea autorităţilor.
ment“ . Recent Direcţia Apărării ţată nu se lim itează n u m ai la agăţîndu-se de scara unui e li presă ,,Guanabara Press“ din tă a g u v ern u lu i care atrage p ri prezent în toate landurile din - D a r cu 15 m inute înainte de în-
naţionale (M in iste ru l de R ă z copter. Se ştie că acest fapt, ca Rio de Janeiro, s-a deschis re m ejdia unui războ i atom ic. In G e rm a n ia occidentală se ere- ceperea conferinţei, un reprezen-
boi) a anunţat că începînd din paginile presei. Recent, o socie re a ilu stra t sentimentele ade cent o expoziţie de artă popu interesul g erm an ilo r, se su b li ează organizaţii focale ale Uniu- tant al Departam entului prescf
luna m ai 1961, în toate unităţile tate japoneză a pus în vînzare vărate ale m aselor populare din lară şi cultură romlnească. Ex niază în declaraţie, efhecesar să nii Germ ane a P ăcii. A început şi in fo rm a ţiilo r de pe lin g ă g u
m ilitare vor fi introduse cursuri Japonia l-a co n vin s pe fostul fie prom ovată o politica care să crearea organizaţiilor raionale vernul Republicii Federale G er
speciale de „in stru cţie sp iritu a plăci pe care sint înregistrate preşedinte al S .U .A . să renunţe poziţia a fost organizată de tacă im posibil războiul în ţara mane a anunţat fără a motiva
lă “ al căror scop constă în a in cuvintări rostite de „oam enii la intenţia de a vizita această Jocelyn Santos, directorul agen noastră şl care să permită rea ale U n iu n ii. P artidul intenţio prin nim ic, că se interzice des
sufla soldaţilor supunerea oar ţară. ţiei Guanatrara Press, secreta lizarea unificării Germ aniei. nează să prezinte can didaţii la făşurarea conferinţei de presă
bă, a reînvia tradiţiile m ilita mari ai Japoniei“ — crim inali rul grupului „Prietenii Romi- viitoarele alegeri în Bundestag.
riste şi şoviniste, a pregăti ar Forţa m aselor populare este rdei“ din Rio de Janeiro, auto „Uniunea Germ ană a Păcii, fa C lu b u l presei. C o n d u că to rii
de război, cum sint fostul prim- uriaşă. Ele nu vor admite n ici rul volumului de impresii din se arată în această declaraţie, L a conferinţa de presă a luat
mata In vederea rep rim ă rii for odată repetarea tra g e d iilo r de R.P. Romină, intitulat „Romi- consideră politica actualului gu cuvîntul Barsch, deputat al Bun- U n iun ii Germane a Păcii au
ţelor democratice din ţară. Pe ministru Todzio şi com plicii săi, la H iro şim a şi N agasaki. nta azi". vern al R .F.G . ca o politică ne destagului, care recent a trecut
de altă parte, In Japonia con- fastă şi cere aplicarea unei alte din Partidul Social-Dem ocrat fost nevoiţi să ţină conferinţa
care au aruncat ţara în viito a N 1CU LAE IONESCI) Expoziţia s-a tiucurat de un politici. Uniunea Germ ană a de presă într-un alt sediu. Z ia
frumos succes, fiind vizitată de P ă c ii propune o altern a tivă po- din Germ ania în U niunea G e r riştii prezenţi au fost in dion nţ!
rea unui război catastrofal. numeroşi oameni de artă şi cul
Este evident că această po tură şi locuitori ai oraşului Rio m ană a P ă cii. E l a declarat că de acţiunile a u to rităţilo r de la
de Janeiro. a fost membru al P .S .D .G . mai Bonn.
litică, dictată d;- interesele m a ri m ult de 30 de ani şl de aceea
lor m onopoluri, nu aduce decit
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. ?"Telefon s 188;. 189; 75. Taxa plătită In numerar epa torn» aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, ar. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poli graijeâ «1 Mai“ - Deve
